206,418 matches
-
s-ar zice, în care primitivul, aici perifericul, e cel care învinge și își impune modul de a fi. Aceasta și e, formulată răspicat, concluzia lui Adrian Majuru, convins că normalul e în București minoritar, în timp ce a-normalul, vizibil peste tot, s-a impus, fără să întimpine prea mare rezistență. Adevărul e, poate, ceva mai nuanțat. Din cenușiul istoriei cartea distilează doar negrul, așa cum alte cărți distilează doar albul. Defect și calitate în același timp. Din nou despre Nichita Colecția „Canon
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
orice se sustrage verificării estetice rămînînd tendențios, net antidemocratic, violînd libertatea individului printr-un procedeu flagrant, contrar legilor naturale și deci pervers”. Sau cu o încă mai incisivă adresă antiideologică: „Firește, cum nu există o poesie pentru moșieri și bancheri, tot așa nu există o poesie pentru țărani și muncitori. Există o poesie pentru acei care cunosc poesia, care au cultura necesară s-o primească. Astfel, se realizează numai expresia coborîrii la mentalitatea ignoranților, o depășire a folclorului unde s-ar
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
la Paris, vede marea expoziție „Art Déco”. Urmele vizitei sunt evidente în unele coperți de revistă, cum ar fi cea la „Picto poezie”. Din Nibelungii lui Fritz Lang, reține motivul păsărilor și, coincidență sau nu, din ilustrațiile vienezului Otto Czechka, tot pentru Nibelungii, imagini pe care le vom regăsi, mult mai târziu, în gravurile create din 1941-1943, când Victor Brauner se va refugia în sudul Franței. În 1928 se instalează definitiv la Paris. Era momentul unei renașteri a gustului pentru pictura
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
el vine de mai multe ori în România, pentru șederi mai lungi. Din acești ani datează picturile simbolic îndreptate împotriva dictaturilor de tot felul din epocă: există o compoziție cu doi balauri, iar la Muzeul Național de Artă - o lucrare tot cu un balaur, și încă una, de astă dată cu un tigru stăpânit de un personaj victorios. Interpretările folclorizante în legătură cu balaurii nu se pot însă susține; prezența în aceste picturi și a mai multor simboluri hasidice și ezoterice infirmă ipoteza
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
excesele erotice ale acestor expoziții. Marea retrospectivă a lui Dali de la Frankfurt din anii ‘80 avea să confirme această poziție prin nota predominant religioasă a expoziției. În anii premergători refugiului lui Victor Brauner în Pirinei, el începe să se intereseze tot mai mult de Cabală și compune un colaj dedicat lui Novalis, interesat și el de Cabală. În această perioadă, când legăturile cu cinematografia ale avangardiștilor de toate orientările se accentuează, ei jucând chiar în diferite filme, Victor Brauner se îndreaptă
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Cristian Teodorescu Am citit și auzit săptămâna trecută tot soiul de evaluări ale alianței dintre PNL și PD. Unele mai încurajatoare decît ar fi cazul, altele chisnovat negativiste. Pe unii dintre comentatori pare a-i fi flambat discursul de învingători ținut în duet de Stolojan și Băsescu, în timp ce alții
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
comparația cu eșecul CDR, pentru a contracara mesajul politic al noii alianțe. Ar fi fost bizar însă dacă șeful PSD-ului nu ar fi folosit acest prilej pentru a-și mobiliza alegătorii și pentru a le adresa un mesaj nehotărîților. Tot atît de adevărat e și că în partida sa de șah cu opoziția, Adrian Năstase e pentru prima oară obligat la mutarea a doua. Alianța liberalilor cu pediștii e un fapt, unul dintre puținele din lumea noastră politică în care
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri Manor (Israel), cu o inspirată evocare a relațiilor istorice dintre turci și români, conciliați după atâtea conflicte prin tolerare reciprocă. Tot în sensul afirmării identității au mai vorbit Leo Butnaru și Valeriu Matei (Republica Moldova), Horia Gârbea, Puși Dinulescu, Elena Loghinovski, Ricardo Montserrat (Spania). O chestiune derivată a relației „eu - celălalt” este și aceea a traducerilor și a condiției traducătorului, „un celălalt
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
specialiști capabili, de intelectuali care să inițieze o viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
care nu au avut puterea de a se dedica cu conștiința, cu sufletul, cu gândul lor întreg unei anumite probleme artistice. Și care s-au rătăcit. “...am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
de aceste mari personalități te apropii mai greu. L-am văzut, totuși, de câteva ori. A fost, într-adevăr, un mare artist! “Iată care e politica mea personală...” - Chiar dacă i-am admirat pe toți acești uriași ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de școli și să mă exprim în felul meu personal, conturându-mi așa-zisa
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
vieții și încercarea înțelegerii lucrurilor din jurul meu au fost politica mea. Iată care e politica mea personală: iubesc viața, iubesc realitatea și caut să mă conformez cerințelor vitale. On revient toujours au premier amour ! - Ați continuat, făcând abstracție de politicul tot mai agresiv, să lucrați. Ați fost profesor, ați expus, ați și călătorit. - Am avut ocazia să fac un voiaj în Japonia, am fost și în America. Aici, în apropiere, prin Europa, am cotrobăit prin aproape toate țările, prin toate ascunzișurile
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
tip de comportament: bădărănie, violență, torturi psihice aplicate subordonaților. Chiar și cei mai îndârjiți dintre adversari nu i-au negat însă talentul chirurgical. Toate acestea erau, așadar, lucruri cunoscute. Ele l-au însoțit, ca o coadă de curcubeu murdar, peste tot pe unde a lucrat. Și la Târgu-Mureș, și la Timișoare și, iată, acum, la București. Prin urmare, era inevitabil ca un individ cu un astfel de comportament odios să eșueze într-un partid unde trăsăturile sale comportamentale sunt ținute la
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
din subordine. Ca-n societățile primitiv-tribale, șeful dispune de viața și de moartea supușilor. El nu dă seamă nimănui, în afara instanței care l-a proptit în scaun: șeful — mai mare sau mai mic — de la partid. Care, la rândul lui..., și tot așa, până la Cotroceni. În condițiile în care voia să-și pună la muncă talentul, Brădișteanu a jucat pe logica sistemului. Cum carierismul s-a combinat exploziv cu un caracter diabolic, el nu s-a dat în lături de la nici una din
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor noștri Dimov-Brumaru-Foarță. Dar acest trubadur este un om ca oricare altul și - fără să știu dacă a citit cartea lui H-R. și fără să doresc redeschiderea unei polemici
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru Mușina, în sonetul cu titlu de limbaj familiar, Obo: “Nimeni să nu-mi mai spună nimic, să nu mă descoasă, / Să nu-mi telefoneze, să nu sune la ușă! Îl omor, îl
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru Mușina, în sonetul cu titlu de limbaj familiar, Obo: “Nimeni să nu-mi mai spună nimic, să nu mă descoasă, / Să nu-mi telefoneze, să nu sune la ușă! Îl omor, îl pocnesc peste bot
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și a lui Ion Pillat, domnule profesor!) sau Brătieni de lîngă Curtea de Argeș devenită Brăduleț. Știm și noi, din alte județe, multe asemenea relicve. Nu trece tot omul măcar o dată vara prin comuna 23 August din județul Constanța? Fostul nume turcesc a fost uitat de edili, de prefectură, de politicienii la putere sau în opoziție din județ. O groază de străzi de prin orașele noastre continuă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
sau în opoziție din județ. O groază de străzi de prin orașele noastre continuă să poarte nume fără semnificație, din cele atribuite în anii comunismului, cînd era greu să fie găsite nume cu semnificație care să fie acceptabile pentru regim. Tot în 22: un amplu interviu cu proaspătul demisionar de la Palatul Victoria, dl E. Hurezeanu. Motivele angajării și ale abandonului nu rezultă însă tocmai limpede din interviu. Dl Vladimir Tismăneanu comentează Filozofie și politică, 1957-1962, cartea de la Paideia a dlui Gh.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
lui Nistorescu a întors-o cu prezență de spirit în numărul său din 1 octombrie, anunțînd că Nistorescu revine. Poate că s-ar fi impus o precizare: că Nistorescu a revenit din Ardeal, din satul părinților săi. l Și fiindcă tot sîntem la EVENIMENTUL ZILEI, reporterii ziarului i-au întrebat pe cîțiva dintre miniștrii cabinetului Năstase, inclusiv pe premier, în calitatea lor de social democrați, cît costă cîteva produse de bază: pîinea, laptele și ouăle. Toți cei întrebați au refuzat să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Colegiului Medicilor, Mircea Cinteză, că se ține de capul lui din motive politice. Adică dacă liberalul Mircea Cinteză ar fi fost pesedist, i-ar fi trecut plagiatul cu vederea? Proastă părere are Mircea Beuran despre medicii din partidul său. Dar tot căutînd justificări pentru frauda sa, ministrul se umple de ridicol printre confrați. După părerea sa, n-ar fi trebuit acuzat de plagiat fiind vorba de niște ghiduri de uz și valabilitate universale. Or fi așa, dar ghidurile au autori, proprietari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Doamne ferește, cineva i-ar fura dlui Beuran vreunul dintre automobile, deoarece sînt mașini de serie mare, care se cumpără, nu-i așa, în toată lumea, d-sa n-ar mai reclama furtul la Poliție? Potrivit logicii sale despre plagiat, care e tot o hoție, cam așa s-ar cuveni.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
cuprins alcătuit în grabă. Și cu această remarcă, de care poate nu e neapărat necesar să se țină seama, trec la câteva probleme mai generale. Un terorism mic De ceva timp mă obsedează o serie de întrebări. Dacă s-a tot scris despre subiecte, teme, motive mari și poezia și-a permis în sfârșit să fie și minoră, până unde se poate merge în această direcție? Dacă nu se mai scrie cu rimă, ritm și alte reguli prozodice stricte, cât de
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
se face, dar pe mine Borges mă luminează mereu. Spune el undeva că a aranja o bibliotecă e un fel mai aparte de a face critică literară. Nu trebuie să te fi mutat prea des și să fii nevoit a tot aranja cărțile în rafturi pentru a-ți da seama că argentinianul nu e departe de adevăr. În lungile mele peripluri prin anticariate - un mai vechi viciu al meu - mi-am dat seama că se poate face un fel de top
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
426 p.), și mai mult legat de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]