14,689 matches
-
își păstra singur, în solitudinea îngrozitoare a casei, rațiunea sigură de a exista și de a se răzima de o sabie." (p. 220) Ce înseamnă poza lui, pe lîngă strania atotputere a neantului? Pe lîngă deriva de priveliști și de trăiri a unui trup închis într-o sticlă? Pe lîngă urarea, de un liber arbitru crud, de neînțeles pentru toți cîți trăiesc pe uscat, să te faci bine, "dacă vrei"... Și chiar dacă nu. Vindecarea, după ce ai văzut fundul apei, e la fel de
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
să le privești pe amîndouă ca părți alcătuind un întreg memorialistic. Neîndoielnic că așa stau lucrurile, dar alături de ele trebuie pusă cu egală îndreptățire cartea Despre limită. Lucrarea din 1994 diferă numai în formă de celelalte două. Dar fondul de trăire e același. Căci în Despre limită cititorul vede cum o substanță lirică este organizată după reguli de strictă construcție abstractă. Este vorba de fapt de o exepriență de viață ridicată la treapta unei teorii generale. De aceea, între Ușa interzisă
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
temele care precumpănesc sunt în număr de două: iubirea și frica. Cum amîndouă sentimentele își au sediul simbolic în organul numit convențional inimă, leitmotivul cărții e inima. Inima într-o triplă ipostază: cordul biologic suspus competenței cardiologilor, inima afectivă supusă trăirii intime și inima ca sediu al memoriei sufletești. Cele trei identități ale inimii sunt sursa tuturor trăirilor din carte: de la accesele de tahicardie paroxistică, a căror violență îl silesc pe autor să accepte efectuarea unei intervenții pe cord în America
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
simbolic în organul numit convențional inimă, leitmotivul cărții e inima. Inima într-o triplă ipostază: cordul biologic suspus competenței cardiologilor, inima afectivă supusă trăirii intime și inima ca sediu al memoriei sufletești. Cele trei identități ale inimii sunt sursa tuturor trăirilor din carte: de la accesele de tahicardie paroxistică, a căror violență îl silesc pe autor să accepte efectuarea unei intervenții pe cord în America, pînă la senzația de claustrofobie la scară mare trăită într-un uriaș mall american; de la panica resimțită
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
a nu admite excelentă cu care își construiește personajul până la cele mai mici detalii. Povestea doar aparent neinteresanta a relațiilor lui Milk devine pentru mine punctul de atracție al filmului că și acordurile pe un alt portativ de sensibilitate a trăirilor sale. Pentru că Harvey Milk își trăiește viața într-un vârtej libertin care are totuși coordonatele unor prietenii durabile, iar prietenia și dragostea aici nu sunt cu nimic mai prejos decât prietenia și dragostea din orice clasic love story, însă fără
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
Radu Ciobanu DOAMNA Mariana Șora (n. 1917) se află în fericita și rarisima situație de a-și putea evalua retrospectiv și cu o invidiabilă luciditate lunga viață, în care a cunoscut întreaga gamă a trăirilor și în primul rând bucuria, nu oricui dată, de a putea scrie, cel puțin în aparență, fluent, netulburată de nici un cutremur major. Și totuși nu este „vizibilă" în accepția literar-mondenă de azi, ci, în schimb (avantajos schimb!) e o scriitoare
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
siguri de ei, ajunși bogați și glorioși." Evident, ca orice viață, și-a avut și aceasta pasajele ei întunecate. Dar, la un ipotetic bilanț, dominant ar fi pozitivul unei existențe libere, scutită de compromisuri și concentrată cu precădere asupra propriilor trăiri. Aceasta este și impresia pe care o lasă recenta carte a doamnei Mariana Șora, Două jurnale față în față. Un titlu cam didactic. Mai atracțios cred că ar fi fost, pur și simplu, Jurnale, titlu suficient de sugestiv prin pluralul
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
Nu altminteri e prizat Mircea Zaciu, al cărui demers ne oferă tabloul unui impact între liniile "de croială raționalistă și desenul esențializat al afectivității reținute, dar nu mai puțin expresive". În accepția lui Mircea Zaciu, critica e "o formă de trăire plenară în spațiul esteticului, la conjuncția dintre ordine și aventură, o modalitate de Ťliteraturizareť, în înțeles superior, a percepției axiologice". "Implicația afectivă", "mirajul liric", aparțin planului "aventurii" care ține în șah planul "ordinii", în componența unei viziuni critice în care
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
Prima ediție a “Confruntărilor” a adus în fața telespectatorilor câte două duete pregătite de fiecare dintre cei patru antrenori. Trăirile din ringul de la “Vocea României” au fost atât de intense,încât de cele mai multe ori confruntările s-au terminat în lacrimi. Cel mai emoționat dintre antrenori s-a dovedit a fi Horia Brenciu care a izbucnit în plâns în momentul a
Horia Brenciu a plâns la Vocea României () [Corola-journal/Journalistic/68441_a_69766]
-
are nevoie pentru a-și crea propria lume filologică: una ridicată pe etimologii, pe jocuri de cuvinte și pe textele din care s-a inspirat spre a-și scrie lucrările. În ochii unui asemenea gînditor, studiul e mai important decît trăirea, iar textul e mai complicat decît viața. De aceea, a intra în cotloanele operei lui Maimonide aduce cu o veritabilă inițiere. Ești silit să cobori în subteranele și polisemantismele unui text atît de ermetic încît simți cum cel mai adesea
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
a duce mai departe ceea ce am primit de la înaintașii noștri. Oina e unul din lucrurile care ne individualizează, alături de alte tradiții cum ar fi cântul, dansul popular și alte obiceiuri care vin din negura timpului și care undeva reflectă chiar trăirile poporului nostru. Și cred că dacă fiecare dintre noi ar acorda un pic mai multă atenție acestor tradiții și nu am accepta așa de ușor lucrurile de import, am ajunge acolo unde putem declara oina sport național și din punct
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
surprindeți esența acesteia într-un cuvânt sau într-o sintagmă . . . N.D: Oina reprezintă tradiția și originalitatea sportului românesc. În sensul că e un sport cu vechime și că e al nostru al tuturor; e creația noastră. Oina reprezintă însăși trăirile noastre, pentru că în jocul de oină se regăsește toată istoria noastră. Chiar dacă unii consideră că oina a pierdut lupta cu celelalte sporturi, mie îmi place să cred că în scurt timp va recâștiga terenul pe care l-a pierdut și
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
astfel elogiat cu fervoare imnică și apreciat ca mai prețios decât celebra Victorie din Samotrace adăpostită la Muzeul Luvru. "Această eternă și inutilă admirație a trecutului", "cangrena fetidă a profesorilor, arheologilor, ghizilor și anticarilor" erau repudiate cu o violență a trăirii asociate prezentului, imediatului dinamic, unei lumi de conflicte și tensiuni, într-o "luptă" care ar sta la baza oricărei frumuseți. Persoanei întâi singular, a individului închis în sine, i se preferă pluraul noi, cu o voință de contopire cu uriașul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
mai îndepărtate între ele, pentru generarea surprizei, a noului, a unei dinamici și disponiblități absolute a sensibilității, ca extindere la extrem a "analogiilor mereu mai largi", a "imaginației fără șir", a "cuvintelor în libertate". Totul, în vederea asigurării unei autenticități a trăirii, a spontaneității creatoare. Iar când constructiviștii vor glorifica mașina și civilizația epocii industriale, oricine își va reaminti formula marinettiană ce asocia energia umană celei a mașinii, vorbind despre "omul mecanic cu părți înlocuibile". E o perspectivă ce se va deschide
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Voga "noului roman", așa-numita "școală a privirii", a emasculat, practic, generații de prozatori, refugiați în universul închis al intimității, total indiferenți la altceva decât la avatarurile propriei ființe. Narcisismul excesiv al "autoficțiunilor", scrutarea la microscop a celor mai neînsemnate trăiri ale personajelor au transformat romanul francez, ilustrat cândva de Balzac, Flaubert, Proust ori Céline, într-un banal document cu valoare, în cel mai bun caz, clinică. Și totuși, cărți de acest tip apar cu sutele în fiecare an. Dacă nu
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
la Amsterdam, în meciul cu Ajax. Șeful grupării din Ghencea susține că Ajax este o echipă de bătut și prevede că echipa olandeză va fi eliminată, la fel ca Valencia. "După câte s-au întâmplat, au fost niște emoții, niște trăiri alături de familie, așa că am spus că meciul acesta nu mă interesează. Parcă eram străin de fotbal, am venit ca un suporter. Am văzut un Ajax care are posesie mai bună, jucători mai tehnici, dar am văzut că și noi, dacă
Becali, declarație surprinzătoare, după meciul Ajax-Steaua 2-0 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/75320_a_76645]
-
cânt de slavă închinat iubirii, iubirii pure, de factură platonică, sentiment inefabil care ființează prin contemplarea ființei adorate. Natura încântătoare - s-ar putea spune o eternă primăvară - îi însoțește constant pe protagoniști, alcătuind un cadru feeric și participând nemijlocit la trăirile lor. Peisajele pot părea stereotipe - păduri, crânguri, livezi, ape curgătoare -, dar sunt înzestrate, prin suflul geniul creator cervantin, cu o putere obiectivă deosebit de pregnantă, cadrul pastoral ilustrând "obiectivarea lumii ideale a aspirațiilor sentimentale" ( Mario Casella). La izbânda Galateei pe tărâm
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
vară. Idealul nostru este unul light. Fără grăsimi, dulciuri, nicotină, alcool. Dar și fără patimă. Nimic nu ne clădește pe dinăuntru, fiindcă, nu-i așa, încrîncenarea noastră ar fi desuetă... Trăim o epocă foarte fancy, trendy, cool, on-line. Dar și trăirea noastră, și simțirea noastră sînt din ce în ce mai off-line. Cultura a rămas așa, doar ca un head-line. E, mai mult, cultură de consum. Citim și noi ceea ce se cumpără. Cărțile fundamentale de poezie, cele ale autorilor străini, traduși arareori în România, au
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
o iei în fiecare dimineață de la capăt. Ea îți impune o continuitate artificială. Nici o revenire la starea primordială. Limba franceză, ca o cămașă de forță, nu constă decât din gramatică, e contrariul temperamentului său. Religiozitatea este gradul de intensitate a trăirii. Lauda lui supremă, lucrul cel mai bun pe care-l poate spune el despre altcineva: înțelege. Realitatea devine transparentă. Istoria este anulată. Nu mai există decât o deosebire: oameni care înțeleg și care nu înțeleg. Timp de cincisprezece ani a
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
el. Posibilitatea lui de a trăi. Viața e importantă, scrisul nu. Iubește limba pur și simplu, de aceea scrie, ceea ce i se pare inconsecvent. În general, la bătrânețe te deteriorezi, odinioară trăise un soi de eroism al propriului ego. Dar trăirea mistică este capitalul său, el trăiește din amintirea acesteia. Nu s-a rugat niciodată, dar a fost întotdeauna preocupat de rugăciune. Cei care neglijează religia sunt totalmente neinteresanți. Foarte importantă i se pare cunoașterea păcatului originar. Omul și viața lui
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
marginile firii, apărându-i viața și de dincolo de mormânt. Interpreta acestui rol, Anastasia Kolegova, din Rusia, a fost una dintre cele suave și sensibile interprete pe care le-am văzut pe parcursul anilor în acest rol - impecabilă ca stil, impresionantă ca trăire interioară, dar cu măsura potrivită. În domeniul dansului clasic Școala rusă se menține la același nivel înalt. Și, pentru a măsura distanța care desparte momentul inaugural al acestui spectacol (1841) de linia sa actuală, alături de o imagine a Anastasiei Kolegova
Un pas către redresarea baletului Operei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7301_a_8626]
-
-i: - Cred că mă confundați. Eu nu muncesc cu capul. Nu sunt coafor. Oricum, acesta e contextul în care, la Arhivele Naționale, am dat zilele trecute peste două mărturii despre pictorul Theodor Pallady ale cărui pânze îmi încântau privirea și trăirile sufletului. Plăcere ce mi-a fost parcă și mai mult reînnoită și sporită când am văzut, că cele două testimonii, inedite, li se datoresc lui Victor Eftimiu și Păstorel, cărora de mult le prețuiesc ascuțimea spiritului și farmecul cu care
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
în final, impresia de oarecare inconsistență epică. Pline de poezie și de idei, paginile romanului nu au totuși ceea ce ar trebui să fie nivelul de profunzime, adâncimea existențială. Dialogu-ri-le purtate între oștenii lui Osul nu au o evidentă tensiune a trăirii (iminentă în preajma catastrofei despre care știm că a urmat), retorica lor sună destul de anost, ca într-o nu foarte reușită piesă de tea-tru de factură istorică. Personajele nu au nimic memorabil. Osul și camarazii săi rămân la nivelul literaturii la fel de
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
din interiorul procesului creator. Doar un exemplu, cu tatonări foarte interesante, în care proclamă în mod șocant subiectivitatea romanului: Aș încerca o definiție legată însă de un lucrător, un închipuitor de romane. Iată! ŤRomanul este o proiecție în afară a trăirilor mele, organizate într-un cosmos nou.ť Ori, altfel: romanul e o lume nouă, născută din lumea subconștientului meu. Sau: romanul este o viață de ficțiune, izvorâtă dintr-o viață adevărată: a mea! Vezi, în definiție autorul e prezent. Nu
„Dialog peste generații“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7343_a_8668]
-
captivat de găselnițe lingvistice surprinzătoare și de sugestivele bogății ale metaforelor sale. Și astea nu au nevoie de a fi cult, ci, pur și simplu, sunt frumoase". Într-adevăr, metafora, metaforismul reprezintă atuurile exotismului, al cărui eminent cultivator, prin proprie trăire și scriere, - adică - live, cum ar zice occidentalul clișeizat, - este Galsan Tschinag. O spun, de la primă întâlnire cu ele, chiar titlurile cărților sale, titluri foarte... miezoase: Alle Pfade um deine Jurte (Toate drumurile din jurul iurtei, 1995), Nimmer werde ich dich
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]