10,199 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FIR DE NISIP Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În nisipuri de clepsidră Curg oceanele de vieți, Numai timpul ca o hidră Duce traiul prin scaieți! Trec fantasme-n umbra nopții Și tresar printre ciulini, Plâng în raza dimineții Vise ce-au dormit prin spini. În furtunile din ceruri Stelele se nasc și mor, Sfărâmate-n zeci de cioburi Zilele se duc în zbor
FIR DE NISIP de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383981_a_385310]
-
fulger/ Și din ploi înghețate de stele opace/ Voi zbura călărind albe aripi de înger,/ Însoțit pretutindeni de o tainică pace./ Heruvimi și arhangheli ne formează alaiul,/ Zeități necăzute ne contemplă iubirea,/ Între lacrimi și zâmbete ne vom duce noi traiul,/ Pentru-o clipă de dor, ne-am pierdut nemurirea...” ( Logodnă intelergalatică) Într-una din spovedaniile sale, autorul își scrie cu lacrimi dorințele, sculptând în lemn necioplit durerile care-i macină sufletul. Ceterașii, simbol de jale aici, se îndreaptă către asfințit
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
locul din care s-au înălțat, nu mai sunt îndemnați să păstreze cu sfințenie valorile naționale. Timpul pare un râu vijelios care rupe totul în calea lui. Adulții uită să mai trăiască alergând după cele materiale spre a oferi un trai liniștit copiilor, sădindu-le în suflet ideea că totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
poate și în România și nu mă contrazic cu ce am spus mai înainte dacă ai părinți buni ce te dau să înveți și să ieși cu ceva școală și o profesie bună te poti integra bine în societate și trai decent nu vei fi plătit că în occident este adevarat dar pe de altă parte nu vei suferi cum tu știi că suferă un emigrant când începe de la zero în altă țară. Sau dacă ai părinți care dispun de ceva
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
a prăbușit sistemul economic numai știu incotr-o să apuce, iar cei mai multi încep să privească peste granițele Spaniei. Iar eu îți spun că mulți din cei ce vor pleca o vor duce tot asa cheltuind tot ce câștiga și urmărind imitarea traiului cetățenilor țărilor unde vor emigra, viață trăită pe picior mare are costul ei. Ascultă-mă dacă vrei să ai o situatie bună material nu mai repeta greșelile trecutului deși eu sunt ultimul indicat să-ți dau acest sfat. Dar hai
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
se revărsase în plină noapte peste așezările omenești, iar diavolii fuseseră alungați. Autoritățile statului, spre marea lor rușine că niciodată nu ascultaseră și nu luaseră în seamă doleanțele primăriței, hotărâră să întreprindă o amplă acțiune de ridicare a nivelului de trai al populației din această zonă primitivă pentru acest secol și demarară proiecte serioase care să fie puse în aplicare imediat. Ministrul cultelor investi fonduri în renovarea bisericii. Un mare baron din metropolă sponsoriză înființarea unui dispensar cu dotarea necesară de
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
oameni șantajiști, răzbunători, mincinoși, hoți, cruzi, lipsiți de umanitate, de scrupule? Viața actuală, bazată pe interese strict materiale, a dus la o luptă murdară pentru dobândirea de venituri ilicite, a creat un decalaj extrem de mare între păturile sociale, nivelul de trai al oamenilor puterii fiind obscen de ridicat față de restul populației, și asistăm la sărăcirea tot mai agravantă a maselor. Vedem și avem încredere în tineretul de astăzi, mult mai matur ca altădată, care conștientizează pericolul depășirii limitei libertății, dincolo de care
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar și împotriva lui Maiorescu, a scris multe poezii. Astfel concepția sa despre lume și viață, protestul său împotriva falselor idealuri și valori, revolta lui față de viciile incurabile care urâțeau societatea în care își ducea traiul, s-au regăsit în cele cinci scrisori eminesciene, scrise în perioada lui de maturitate deplină artistică. Exemplific numai un fragment din „Scrisoarea a treia”, tema poemului fiind demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor din istoria trecutului țării, mai
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
ia. Este cazul să-ți refaci viața? Să o iei de la-nceput? Este o situație, să-i zic comună. El sau ea rămas să crească pruncii deveniți probabil liceeni sau chiar studenți. Munca nu numai că-ți creează mijloace de trai dar alină răni ale sufletului. Cu cât ești mai ocupat, oră de oră, cu atât devii mai puțin pradă amintirilor. Sunt mii de ocazii să rememorezi prezența pierdută. Unele amintiri duioase care privesc viața de zi cu zi. Prima cireașă
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383379_a_384708]
-
Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel Pietrele rămân sub ape, chiar de e vâltoare Timpuri noi, oameni se
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
fata vecinilor, o domnișoară de nouăsprezece ani, tare frumoasă, să-i cheme să le dea dulceața de nuci verzi...O minunăție! Ea locuia doar cu bunica, trebuia să-și termine studiile, în schimb părinții îi plecaseră în America pentru un trai mai bun. Așa plecau oamenii pe vremea aceea! Era studentă în București, la farmacie, eram colegi. Eu, în ultimul an, ea în anul trei și urma să se căsătorească în curând, cu un coleg de-al nostru ; eram prieteni de
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]
-
numeroasă le ocupă pe amândouă. Din centrul satului , pornește o străduță în dreapta, Padina, case frumoase de o parte și de alta, unele nelocuite, dar nu chiar părăsite, mai vine când și când câte cineva acolo. Sunt familii ce-și duc traiul ordonat și liniștit , cu sprijin în „vecinătate„ în momentele importante ale vieții, la bine și la greu, de parcă toată înțelepciunea lumii aici s-ar fi adunat. Muncile oamenilor respectă ciclul binecuvântat al anotimpurilor, într-un aer de simplitate și sacralitate
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului In prezentul eseu Intre Dumnezeu și natură omul este actorul princip și este studiat din mai multe puncte de vedere, împreună cu munca sa, mijloacele de trai furnizate de natură și influința religiei asupra comportării sale. Simple cugetări influențate din păcate și prin așa numita activitate politica. Lucrarea, ceva mai vastă se va întinde pe mai multe episoade dezvoltate în foileton. O tranziție Noi Românii avem o
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel ... Citește mai mult PESTE VREMURIPeste vremuri ce vor trece, toate-or fi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
le plimbe fapteși să urle peste uliți că va fi mai bine,Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoniCe-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun,Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconiCă au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel... VIII. ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2236
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te miră cum dansează fulgii... Și cât de scurtă le e viața, Furtunii albe căzut-au jertfă primii... Pierdură privilegiul să-și vadă dimineață. Sortit le e un trai în iarnă... Strălucirea doar gerul le-o va face, Nicicând nu vor uri a soarelui lumină... Se vor lăsa topiți iubirii, altarului de raze. Ascunsă-i taină fulgului, frumusețea-și arată Când îmbracă cu inocentă lui pământul... Copilul sufletului tău
DANSUL FULGILOR DE NEA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382835_a_384164]
-
Fremâtând mă cheamă-n zare Chipul tău ...ce umbră-mi pare. Vântul s-odihnește, mângâie zarea, Lin adie ...și-mi arată cărarea! Te caut ,nu te aflu....urc pe scară, Pe-o frunză găsesc... harta vegetală! Unde-ți duci tu traiul și norocul? Nu ți-o fi dor de lume și de casă? Cânt lacrima și mă-ngân c-o frunză... Iar vântul... îmi este dor și călăuză... Gândul și-amintirea vezi ne leagă Și soarta.. ce-a umblat pribeagă... Viața
PE ALTARUL IUBIRII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382879_a_384208]
-
În al minciunii labirint n-aveți dimensiune. Aveam cu toți un loc sub cer și câte un serviciu Ni le-ați vândut și azi ne cer străinii sacrificiu: Să le fim sclavi - ne-am părăsit copiii și soția Pentru un trai mai împlinit lăsarăm România. Ne pleacă tineri eminenți căci nu găsesc în țară Decât noian de oponenți cu pile mari și-ocară. Nici medicii nu-și mai găsesc în țara lor menirea Și pleacă unde nimeresc, să-și cate fericirea
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
pleacă tineri eminenți căci nu găsesc în țară Decât noian de oponenți cu pile mari și-ocară. Nici medicii nu-și mai găsesc în țara lor menirea Și pleacă unde nimeresc, să-și cate fericirea. Poporul suferă-n tăcere un trai tot mai anost Cu biruri multe și durere o duce tot mai prost. Doar hoții și-au găsit tărâmul de vis și-ndestulare În tine țară, tu ești țărmul, nu da capitulare! Of, țară, scutură-ți grumazul, și-aruncă paraziții
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
dar dacă este nevoie, firește că pictez și cu verde și cu roșu, depinde de motivul pe care îl pictez. NT - A fi pictor, înseamnă în ziua de azi a avea o profesie sau mai degrabă un hobby? Se poate trai din pictură? VO - Nu cred. Eu una, nu aș putea trai doar din pictură, însă nici hobby nu o poți numi, deși din afară poate părea a fi hobby. Eu nu pot spune că sunt pictor de duminică și totuși
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
cu roșu, depinde de motivul pe care îl pictez. NT - A fi pictor, înseamnă în ziua de azi a avea o profesie sau mai degrabă un hobby? Se poate trai din pictură? VO - Nu cred. Eu una, nu aș putea trai doar din pictură, însă nici hobby nu o poți numi, deși din afară poate părea a fi hobby. Eu nu pot spune că sunt pictor de duminică și totuși... Este o pasiune care ar fi bine sa fie constantă, ar
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
înodate-n barbă, el... pleacă furibund către birt. Magdalena rămâne îngândurată făcându-și retrospectiva vieții. Născută undeva într-un sat din Moldova, a avut noua frați, sărăcia a dus-o către o familie de doctori care i-au oferit posibilitatea unui trai mai ușor în schimbul muncii ei în casă printre care și îngrijirea copiilor acestora, o familie frumoasă cu o casă mare pe care o îngrijea cu drag, era iubită pentru bunătatea ei și apreciată pentru munca depusă. Dar într-o zi
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
și creioanele din mână, și am mers la Institutul „Nicolae Grigorescu”, Facultatea de Arte Decorative. Absolvisem Școala populară de artă - pictură și desen, tot ca o fugă din realitate, care m-a ajutat să iau examenul de admitere. 1965? Atmosfera traiului, peste efectele dictaturilor, era combustionată de tinerețe, de un succes personal, de studenția care a urmat, și oarecare carieră ceramică. E.Ț.: În volumul Jurnalul de Delhi, faceți o incursiune în viața poporului indian, viață care v-a captivat. Cum
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
așa cum sunt? De ce vor toți să fie actori într-un film Hollywoodian sau mai nou Bollywood-ul indian. Îi compătimesc, și ei pe mine - avem libertatea alegerii. - Cum vezi cultura română față de cea australiană, felul de a trăi al românului față de traiul într-o țară de emigranți așa cum e Australia? Cum determină standardul de viață atitudinea de zi cu zi a cetățeanului, e mai optimist sau fericit, mai sufletist sau mai indiferent? - Dacă ar fi să-l întreb pe cetățeanul din vest
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
așternută peste plaiurile românești? - Nu o resimt ci o trăiesc în fiecare zi, ca pe un furt țarist, din păcate judecat astăzi doar din ce în ce mai puțin de cunoscători și aceștia dispuși să nu mai aprindă focul revendicării, pentru a nu periclita traiul lor minimal, dar aparent liniștit. - Cum vedeți viitorul Moldovei de este, nostalgică încă după vremurile sovietice și parțial reticentă față de românism? - Cu oamenii și cu mentalitatea lor de acum de conducători, reticenți sau trădători, nu mai am speranță decât în
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]