2,637 matches
-
Bali) poate fi considerată drept rituală. Etologii care studiază lumea animală în mediul ei natural vorbesc și ei de rituri în legătură cu paradele nupțiale sau cu atitudinile de supunere codificate. Pentru alți autori, referința la o lume invizibilă (la o instanță transcendentă), intervenția preoților calificați și o intenție de eficiență sunt esențiale pentru a defini un rit. Etnografia pozitivistă vorbea, din comoditate, de religia unui popor sau a altuia ca și cum era vorba de o doctrină bine închegată pe care o putem consemna
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care am viețuit de-a lungul istoriei. Dacă la început Valentin a practicat pictura ca joc, azi această formă de manifestare a eului său a devenit un modus vivendi. Timpul liber îl petrece în fața șevaletului și printr-o călătorie în transcendent, coboară acolo în freamătul vieții și privește de pe prispa bunicilor, spre lumea miracolului dezlănțuit la sărbătorile de peste an, ori la muncile pământului.” (Elisabeta Novac - Revista Satul natal, nr. 11/2004, pag.10 ) Valentin Crucianu - Turiștii Ulei pe pânză Culea Anișoara
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
imediate, în mod evident materiale. Trebuie să fii cu totul desprins de realitățile actuale ca să contești o astfel de concluzie. După ce ne integrăm european la acest nivel, de imediată subsistență, putem cultiva intens și spiritualitatea, discuta și despre ființă și transcendent, eventual chiar și despre... îngeri etc. etc. probleme, de fapt, etern deschise, etern insolubile. Întâi deci și cât mai repede posibil (idee simplă, dar esențială) civilizație, bunăstare, libertate, drepturile omului, cultură medie, inevitabil laică, specifică păturilor mijlocii, apoi putem fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care am viețuit de-a lungul istoriei. Dacă la început Valentin a practicat pictura ca joc, azi această formă de manifestare a eului său a devenit un modus vivendi. Timpul liber îl petrece în fața șevaletului și printr-o călătorie în transcendent, coboară acolo în freamătul vieții și privește de pe prispa bunicilor, spre lumea miracolului dezlănțuit la sărbătorile de peste an, ori la muncile pământului.” (Elisabeta Novac Revista Satul natal, nr. 11/2004, pag.10) Culea Anișoara 1936 Pictor Născută în data
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
probabilităților, metodelor de aproximare și calculului fuzzy (vag). Cu ajutorul matematicilor s-a descris și epoca modelărilor abstracte și chiar a unei anumite forme de experimentare teoretică bazată pe modelele matematice. În aceste modele și teorii însă nu e loc pentru transcendent, cum a susținut odată Laplace în fața lui Napoleon: nu e nevoie de ipoteza lui Dumnezeu. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC constă din ansamblul operațiilor care permit omului să cunoască (să înțeleagă, să-și explice) lumea materială și legile ei (fără a recurge la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cum a susținut odată Laplace în fața lui Napoleon: nu e nevoie de ipoteza lui Dumnezeu. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC constă din ansamblul operațiilor care permit omului să cunoască (să înțeleagă, să-și explice) lumea materială și legile ei (fără a recurge la transcendent). El este posibil, grație modului de funcționare al creierului uman și a organelor de simț, care formează în ansamblu cel mai complicat ordinator existent în sistemul nostru solar. La baza cunoașterii științifice a lumii, se află așadar performanțele computerului neurobiologic
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asumpție a integrării și relaționării universale. Un adevărat respect al specialiștilor pentru competența celorlalți, face ca orice opoziție între știință și religie să devină caducă. Piedica acestei revoluții a persoanei în duhchiar dacă oamenii sunt mai aproape ca oricând de Transcendent - este pentru că nu atât creștinii trăiesc într-o lume atee, cât ateismul trăiește în interiorul creștinilor. Iar Lagneau spunea că ”ateismul este sarea care pune la păstrare credința în Dumnezeu”. O anchetă din Rusia, ne face cunoscută părearea unui tânăr care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
diferență de Le Goff, Patlagean nu mai comentează această noțiune în raport cu imaginea. Pe de altă parte, Lucian Boia, care confirmă în prima parte a discuției câteva din tezele menționate de Patlagean, cum ar fi cea a ordinii proprii lumii spiritului transcendent și cea a identității ei diferite, subliniază că imaginarul ar trebui radiografiat cu alte instrumente, nu numai cu ale rațiunii (ca modalitate supremă de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum imaginea nu poate fi separată de artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sale. Tocmai prin aceste tentative radical diferite (cum ar fi renașterea ulterioară sau Reforma) este tradus efortul de depășire a dualității imagine-model (în termeni medievali: creator-creatură), dar și "eșecul" acestui efort, ce duce tot către raportarea imaginii la o "realitate", transcendentă sau imanentă. Pasul următor duce către imaginarul european al secolelor XVI-XVII (discutat de Claude-Gilbert Dubois), în care transformările acestuia sunt puse pe seama ritmului faptelor; ele intervin ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
narativ, de trăire, de reactivitate și de senzorial. Semnul declanșează sau intră în schema acțiunii, în timp ce simbolul apare - în această teorie - ca un garant al relației cu sacrul sau cu lumea ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu i-mediatul și cu realitatea. Simbolul mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul teologic și existență, precum și destinul adevărului Întrupării, atunci când trebuia să fie eficace, împotriva oricărei forme de idolatrie, mai ales în creștinismul primar. Mai mult, noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și imanentă a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text și imagine, cu pedagogia și cu gestiunea temporală (Mondzain 44-83). Transferul dinspre gândirea greacă și imaginarul filosofic antic despre politic (organizarea justă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asemenea, în haosul unei experiențe lipsite de decoruri și întoarse la incoerenta ei cea dintâi. Pe un cu totul alt plan, acela al metodei, prin chiar exagerările lor, Husserl și fenomenologii restituie lumea în toată diversitatea ei și neagă puterea transcendentă a rațiunii. O dată cu ei, universul spiritual se îmbogățește în chip nemărginit. Petala de trandafiri, piatra kilometrică sau mâna omenească au tot atâta importanță cât și dragostea, dorința sau legile gravitației. A gândi nu mai înseamnă a unifica, a face familiară
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
analiza aici, și doar spre a exemplifica, numai câteva teme specifice lui Șestov și Kierkegaard. Dar Jaspers ne va oferi, până la caricatură, un exemplu tipic pentru această atitudine. Tot restul va deveni astfel mai limpede. Îl lăsăm neputincios să realizeze transcendentul, incapabil să sondeze adâncimea experienței și conștient de acest univers zdruncinat de eșec. Oare va merge mai departe sau măcar va trage concluziile acestui eșec? Dimpotrivă, el nu ne va aduce nimic nou. N-a aflat în experiență decât mărturia
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ne va aduce nimic nou. N-a aflat în experiență decât mărturia propriei sale neputințe și nici un pretext pentru a deduce vreun principiu satisfăcător. Totuși, fără nici o justificare, după cum o spune el însuși, afirmă, pe neașteptate și în același timp, transcendentul, ființa experienței și sensul suprauman al vieții, scriind: "Eșecul, dincolo de orice explicație și de orice interpretare posibilă, arată nu neantul, ci ființa transcendenței". Această ființă care dintr-o dată, și printr-un act orb al încrederii umane, explică totul este definită
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de a înțelege, ființa care luminează totul. Un atare raționament nu se susține logic prin nimic. De aceea, pot să-l numesc un salt. Și, în mod paradoxal, înțelegem insistența, răbdarea infinită ale Iui Jaspers de a face irealizabilă experiența transcendentului. Căci, cu cât este mai incertă această aproximație, cu cât se dovedește a fi mai zadarnică această definiție, cu atât transcendentul este mai real pentru el, căci pasiunea cu care-l afirmă este proporțională cu distanța care există între capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
numesc un salt. Și, în mod paradoxal, înțelegem insistența, răbdarea infinită ale Iui Jaspers de a face irealizabilă experiența transcendentului. Căci, cu cât este mai incertă această aproximație, cu cât se dovedește a fi mai zadarnică această definiție, cu atât transcendentul este mai real pentru el, căci pasiunea cu care-l afirmă este proporțională cu distanța care există între capacitatea sa de a explica și iraționalitatea lumii și a experienței. Se vădește astfel că Jaspers distruge cu o înverșunare cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poetic and rhetorical significance" (t.m.). Dudley Andrew, Concepts in Film Theory, Oxford University Press, Oxford & New York, 1984, p. 14. 16 Pentru Husserl, intuiția este facultatea pe care spectatorul o folosește în înțelegerea obiectului actului de percepere. 17 "[...] mirrored a transcendent teleological existence and reproduced its causality principle in a coherent construction of space and time applied to both realistic and fantastic literature" (t. m.). Juan Gonzalez Etxeberria, "Metamorphosing Worlds in the Cinema of the Fantastic", în CLCWeb: Comparative Literature and
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Încărcătura himerică a temei are numeroase ecouri în rețeaua imagistică - Himera de Oreste, Robii unei himere de Pompiliu Păltănea -, dar și o încercare de restituire conceptualizată la Eugeniu Sperantia, în Sistemele himerei, întregite de Metafizica humorismului și de Metafizica exprimării transcendente. Paralel cu lirica desprinderii de real ca moarte și plecare (cultul pentru porturi și corăbii este și el prezent în Balada portului, Farul magic, Corabia fără drumeți), prin Ervin se cultiva, mai mult alegoric decât simbolic, un mesianism dornic să
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Sentimentul afinității, al participării la o cultură și o tradiție comune, conștientizarea unui destin împărtășit, aceste elemente constituind esența sentimentului național și a patriotismului, sunt transformate de naționalism într-un misticism politic, în care statul și comunitatea națională devin entități transcendente, separate și superioare indivizilor, cu dreptul de a le solicita loialitatea absolută și sacrificiul, la fel ca idolii altor ere. Misticismul acesta și-a atins apogeul în adorarea rasistă a caracterului național. Națiunea este aici identificată cu o entitate biologică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de a trata o problemă a politicii internaționale precum cea germană. Una este metoda prin care romanii au rezolvat definitiv problema cartagineză. Este metoda de a rezolva o problemă politică tehnică prin mijloacele adecvate, fără legătură cu vreo considerație morală transcendentă. Deoarece, din punctul de vedere al aspirațiilor pentru putere ale Romei, erau prea mulți cartaginezi, Cato își încheia fiecare discurs proclamând: „Ceterum censeo Carthaginem esse delendam” („În rest, sunt de părere că trebuie distrusă Cartagina”). Odată cu distrugerea ei, problema cartagineză
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să renunțăm voluntar la libertate, nici să distingem diverse puteri În sânul voinței generale (Derathé, 1970). Dacă Hobbes, privind omul ca titular al unor drepturi inalienabile bazate pe o libertate nelimitată de acțiune și renunțând la menționarea explicită a originii transcendente a normei morale, realizează ruptura față de aristotelism, totuși el nu atribuie rațiunii decât o funcție instrumentală. Mai Întâi prin Pufendorf, apoi prin Rousseau, se parcurge o etapă decisivă, În momentul În care voința generală, bază a contractului social, devine produsul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele dau naștere unor valori. Dacă au și o dimensiune sacră sau transcendentă, avem de-a face cu o religie. În schimb, dacă aceste „viziuni asupra lumii” se Înscriu Într-un cadru profan și sunt legate de organizarea sau evoluția societăților, vorbim despre o ideologie. ν Una dintre primele apariții ale termenului este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui ansamblu social mai vast sau În raport cu anumite valori mai mult sau mai puțin universaliste. Cercetările lui Doise pe tema drepturilor omului, a reprezentărilor și a extinderii lor internaționale (Doise, 2001) sunt ilustrative pentru problema ancorării valorilor care se vor transcendente și universale, dar care Întâlnesc obstacole ținând de contexte, ceea ce modifică ă sau nu ă intențiile filosofice ale juriștilor. RS ale marginalității și ale marginalilor (săraci, bolnavi mintal, homosexuali, țigani sau imigranți) sunt, de asemenea, În mare parte structurate În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe o experiență trăită. Cercetătorii pot manifesta empatie față de experiența altora receptându-o în termenii proprii ai povestitorului și punându-i apoi întrebări empatice specifice, cum ar fi: ce credințe sau viziuni asupra lumii sunt exprimate în povestire? Este planul transcendent explicit? În ce fel comunitatea joacă vreun rol în cadrul acestei vieți trăite profund? În ce fel putem compara această autobiografie spirituală cu viețile liderilor spirituali clasici (Comstock, 1995)? Cercetătorii interesați de întreaga viață sau de anumitge părți ale acesteia vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]