1,763 matches
-
conștiinței naționale la românii transilvăneni Sursa: elaborare proprie după D. Prodan (1984) și L. Blaga (1995) În general, acțiunile Școlii Ardelene rămân încastrate paradigmei naționale, aceea de promovare a drepturilor "națiunii" române (definită în sens elitist, ulterior popular) în cadrul politicii transilvane (și imperiale), fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale - independența și unificarea - au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semnătura lui Ioan V. Rusu. În Ardeal, în ciuda faptului că Școala Ardeleană a dat startul educației în spirit militantist național, evoluția literaturii didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum a fost cazul volumelor redactate de August Treboniu Laurian, care a publicat în Moldova Elemente de istorie și biografii, o versiune pentru clasa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului Ungariei și a Imperiului Habsburgic, îngreunând integrarea într-o schemă unitară a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești. După cum se va vedea în continuare, discursul istoriografic vehiculat în manualele școlare prezintă ceea ce poate fi numită o viziune regățeană asupra istoriei românilor, istoria Transilvaniei ocupând un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
D., 1912, Critica textelor și tehnica edițiilor, extras din Buletinul Comisiei istorice a României, 1, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonimă, București. Scridon, Gavril, 2003, Viața lui George Coșbuc, prefață de Ion Vlad, Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic. Acord gramatical, Editura Augusta, Timișoara. Șerbănescu, Andra, 2001, Cum se scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ocupate de vecinii noștri - unguri, bulgari, sârbi, ruși, dar nu se consemnează nimic despre existența Daciei și a dacilor, a Daciei - romane ori țările române... * Despre Ion Popescu vezi în Vremea nouă Vaslui, nr. 96/12 iunie 1968: „Un pașoptist transilvan la Bârlad” de Co nstantin Parfene. 165 Timpului... * Semănătorul Primul ziar politic (liberal) înființat de acționari, apărea săptămânal de la 27 septembrie 1870 19 septembrie 1876, iar din nota editată de Gr. Crețu se precizează: „se întrerupe provizoriu la 26 mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 1862; de la începutul anului 1881 iese de trei ori pe săptămână, iar din 16 aprilie 1884 devine cotidian. S-a tipărit, cu alte schimbări de periodicitate și întreruperi, până în ianuarie 1945. De la 3 ianuarie 1849 s-a intitulat „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849, „Gazeta Transilvaniei”. Sub redacția lui G. Barițiu, în iulie 1837 s-a editat la Brașov „Foaia de săptămână”, periodic destinat a fi complementul politic al săptămânalului „Foaia duminecii”. Deoarece nu se obține aprobarea administrației imperiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
tronului imperial după ce tatăl său, împăratul Carol al VI-lea, a impus ratificarea actului Pragmatica sanctio în întreg Imperiul. Hotărârea astfel stabilită în anul 1713 asigura succesiunea la tronul imperial și pe linie feminină. A fost supusă și aprobării Dietei transilvane, în anul 1722 (de successione Foemini Sexus in Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). Direcția Națională a Arhivelor Statului, Filiala Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, Act nr.1/1722, fila 9; a se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
unei lumi înglodate în mizerie morală și umană. Dumnezeu să o odihnească! 4 februarie 2011 Luni, 31 ianuarie 2011, Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, "și-a început călătoria în veșnicie", după cum, poetic, ne informează un comunicat de presă al așezământului religios ortodox transilvan. Este, cred, cea mai lapidară și expresivă piatră de mormânt ce i se putea pune (deasupra pământului reavăn de la Mănăstirea Nicula) cărturarului respectat, ierarhului iubit și temutului ostaș al lui Hristos care a fost Valeriu Anania. Nu cred că în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
despărțire. Nu l-am cunoscut pe Valeriu Anania, deși a fost, în deceniul al nouălea, destul de des la Iași, la Casa Pogor. Am aflat despre el atunci, întâmplător, de la un prieten preot iubitor de cultură, poet și cărturar, din orașul transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL, 1990, 44; Iuliu Pârvu, „Poeme-nserate”, ST, 1990, 11-12; Adrian Țion, „Voievodul melancoliei” din Munții Apuseni, TR, 1995, 46-47; Ulici, Lit. rom., I, 304-305; Poantă, Dicț. poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Bucur, Corneliu. 2004. Eucronie, catacronie și sincronie culturală europeană în istoria civilizației transilvane semnificații majore ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și corespondență cu Noel Bernard, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica și Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu. Între 1941 și 1945, a fost redactor la „Gazeta Transilvaniei”. A mai colaborat la „Brașovul literar” și la „Noua gazetă transilvană”. C. a avut o familie greu încercată: tatăl său, Valeriu Braniște, a fost întemnițat de autoritățile austro-ungare la Vác și la Seghedin; soțul său, doctorul Nicolae Căliman, care a fost, din 1911, membru al Partidului Național din Ardeal, apoi vicepreședinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvană, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul său studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
parizian le regăsește cumva în magnifica impertinență a scăpărărilor sale ironice, în pasi unea sa pentru formulele corozive și paradoxale, în arta sa de a întreține echivocul, pe fond de incurabilă nostalgie a apropierii de divinitate. Pîrîul impetuos al munților transilvani s-a preschimbat în canal rafinat, seducător și ucigaș, însă cruzimea temperată de fer voarea anatemelor, enormitățile exasperante, contradicțiile vitale și salturile spectaculoase sunt tot acolo, sensibile sub suprafața netedă a perfecțiunii verbale. În România, la fel ca în Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un roman, Mistere de București, în gustul lui Eugène Sue, cu pasabile însemnări de epocă. I. CODRU DRĂGUȘANU Ceea ce sperie și descurajează pe cititorul Peregrinului transilvan al lui I. Codru Drăgușanu (1818-1884) este limba transcarpatică și latinizantă. Câte o frază promite sublimități: "Soarele se apropia de apus și, cu razele oblice, aurea vârful de granit prefăcut în șișt sur prin intemperiile seculare și milenare..." Așa, într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
posesia virtuților strămoșești. Îndreptări e un roman finalist. Urmașul Comăneștenilor, al boierimii din țara liberă, se căsătorește cu fata unui preot ardelean, chip de a spune că românimea degenerată de dincoace nu se va regenera decât împrospătîndu-se cu sânge curat transilvan. Ca scriitor propriu-zis, Duiliu Zamfirescu e onorabil, deși împins să pună în postură dezagreabilă personagiile care-i sunt antipatice. Astfel în Viața la țară Comăneștenii sunt prea boieri, prea deținători ai tuturor însușirilor umane, față de o clasă nouă simbolizată în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvana, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul sau studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326. 28. D. țichindeal, op.cit., prefața, pp. XII-XIII. 29. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 30. I. Codru-Drăgușanu, peregrinul transilvan, ed. șerban Cioculescu (București, 1942), p. 56. 31. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 32. Cezar Bolliac, pagini alese, ed. Andrei Rusu (București, 1961), p. 167. 33. Nerva Hodoș-Al. Sadi Ionescu, publicațiunile periodice românești (București, 1913), I, p. 531
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
etc. Dar vom stărui în curând asupra "muntenismului" acestui critic. Aceeași atitudine de critic o are Odobescu și în privința literaturii. Se-nțelege de la sine că acest estetician fin nu Ibidem, II, p. 355, 390. Ibidem, I, p. 489. ăArticolul Asociațiunea transilvană, 1862.î Ibidem, II, p. 360 ăCondițiunile unei bune traduceriî. Ibidem, I, p. 492 ăAsociațiunea transilvanăî. Ibidem, I, p. 350, 351 ăPsaltirea lui Coresiî. Ibidem, p. 368. a putut - ca și Alecsandri, ca și dl Maiorescu și ceilalți critici - să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
2064 2001 Korina 2059 2001 gz Noria 2004 1999 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PĂIUȘ DE LIVEZI - Festuca pratensis Hudson ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Lăură 2059 1999 Postăvar 1006 1996 Senu pajbjerg 2059 2001 = Senu Tâmpa 1006,1013 1989 1999 Transilvan 1006 1988 1998 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PĂIUȘUL OILOR - Festuca ovina L. ssp. duriuscula Koch. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pamela 2059 2000 gz Ridu 2059 2001 1999 gz Triana 2059 2001 gz ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PĂIUȘ ROȘU - Festuca rubra L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
128. Parohia Bercheșiu, Frata Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului 40.000 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 129. Parohia Mânăstirea, Mica Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului 80.000 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 130. Parohia Ciubanca, Recea Cristur Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului 50.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── 131. Mânăstirea Râșca Transilvană Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului 10.000 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 132. Parohia Ghiolț, Țaga Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului 80.000 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 133. Parohia Unguraș Cluj Arhiepiscopia Româno-Catolică Alba Iulia 10.000 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 134. Parohia "Sf. Ștefan" Vad Cluj Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198754_a_200083]