1,760 matches
-
și înregistrate în stil tradițional la Studioul maestrului Florentin Labiiș Pop, cu o orchestră dirijata demaestrul Anghel Urs. Cântecele religioase ( pricesne și cântece de strana) au fost realizate și imprimate pe CD-urile; Blândul Păstor-pricesne ( 8 piese) la Studioul Glas Transilvan din Cluj Napoca, Duhule Sfinte Lumină Lină ( 9 piese), studioul Mirebon, Bistrița și Iisuse veșnic călător produs de Studioul Libris din Brașov ( 12 piese). Colinde străbune - artista a înregistrat, prima în România,după 1989 două CD-uri cu colinde originale, cu
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
Studioul Libris din Brașov ( 12 piese). Colinde străbune - artista a înregistrat, prima în România,după 1989 două CD-uri cu colinde originale, cu grupul de colindători VIN COLINDĂTORII de la Cercul militar Bistrița - S-a născut un prunc în iesle, Glas Transilvan Cluj Napoca, 1996 ( 16 colinde) și albumul Hai cu toții să suim, Studio Center Beclean, 1998 (13 colinde). În anul 2003 a înregistrat cu grupul de copii Doinita al Cercului militar Bistrița, 25 de copiii, albumul de colinde Copilule cu ochi senini
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
Hai cu toții să suim, Studio Center Beclean, 1998 (13 colinde). În anul 2003 a înregistrat cu grupul de copii Doinita al Cercului militar Bistrița, 25 de copiii, albumul de colinde Copilule cu ochi senini (17 colinde culese din satele câmpiei transilvane) Interviuri
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău, Festivalul coral internațional „Ecouri Transilvane”. Datorită prestigiului câștigat după atâta muncă în timp, corul era invitat la manifestări culturale de referință ale genului, fiind o prezență activă la momentele solemne ale vieții culturale sălăjene, la concursuri, remarcându-se de fiecare dată prin măestria de care
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
salveze pe cei accidentați, rătăciți în munți. Salvamontul are în dotare de obicei vehicole și echipamentul necesar salvării. În Europa Occidentală asociația de salvare este dotată frecvent cu elicoptere și camere de filmare cu obiective speciale. În 1905, Asociația Carpatina Transilvana din Sibiu (Der Siebenbürgische Karpatenverein - S.K.V.) a hotărât organizarea echipelor de voluntari pentru acordarea de prim ajutor și evacuarea celor accidentați în Carpații României . Documentele premergătoare celui de al doilea Război Mondial consemnează organizarea și o serie de acțiuni sporadice
Salvamont () [Corola-website/Science/329823_a_331152]
-
1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România. <br>1996 - are un rol hotărâtor în reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a unui Ansamblu Folcloric Profesionist - „Dor Transilvan” atunci, acum „Dor Românesc”; <br>1996 - laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete audio
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
transilvăneni, pe instituțiile proprii și specificitățile voievodatului, consideră că Principatul Transilvaniei a existat sub diferite forme (inițial ca voievodat, în final ca arhiducat și „Mare-principat”) din secolul XII până în 1867, așa-zisul "Regat al Ungariei Răsăritene" nefiind alteva decât Principatul transilvan, mărit prin Tratatul de pace de la Oradea la părțile răsăritene ale regatului ungar propriu-zis, cum de altfel o arată limpede însuși textul acestui Tratat, care precizează că Ioan Sigismund Zápolya va fi recunoscut ca « "princeps Transsylvaniae et partium regni Hungariae
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
familie, în sec.XVI sau XVII , să fie decăzuta din drepturile nobiliare { posibil ca acest lucru să aibă legătură cu unirea provinciilor românești din 1600 realizată de Mihai Viteazul , fiindcă după această dată familia Bogaty dispare din istoria familiilor nobiliare transilvane } întrucât , la recensământele de la începutul sec. XVIII și continuare { perioadă austro - ungară }, familia nobiliara Bogaty nu apare în evidențele acestora { la recensământul din 1780, în Aruncuta figurează doar o singură familie nobiliara , respectiv nobilul Istvan Haller de Hallerco }. Pe langă
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
economice nesigure în care se găseau românii, majoritatea fiind în stare de iobăgie și lipsiți de drepturi politice și religioase, biserica ortodoxă având doar statut de religie tolerată. Dacă protestantismul era predominant în viață religioasă în perioada în care Principatul transilvan se află sub suzeranitate otomană, odată cu expansiunea Imperiului Habsburgic și anexarea de către acesta a Transilvaniei la sfîrșitul secolului XVII-lea, în Transilvania pătrunde catolicismul- religia Imperiului Habsburgic. Prin unirea unei părți a românilor ortodocși cu Biserică Româno- Catolică a luat
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei pentru ridicarea unui monumentu alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute în anul 1868, la nr. crt.
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii, Cărăbuș hampei, Cărăbuș variolosus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. A fost fiul lui Augustin și Eugenia Rațiu de Nagylak (Noșlac), fratele deputatului Ion Rațiu, nepot al Protop. Nicolae Rațiu și strănepot pe linie maternă al lui Ion Codru-Drăgușanu, eroul și autorul „"Peregrinului transilvan"”. A studiat la Turda, Berlin (Construcții de mașini navale, Școala Politehnică Berlin-Charlottenburg, 1943) și Timișoara. A fost primul inginer din familia Rațiu din Turda. Pe timpul liceului la Turda a avut preocupări literare și a publicat câteva eseuri. A fost absolvent
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz. Aria naturală cu o suprafață de 2 hectare se află în "Depresiunea Hoghizului" (în zona de interferență a Munților Perșani cu bazinul transilvan, în apropierea intrării în rezervația Pădurea Bogății), în partea nord-estică a județului Brașov și cea sud-estică a satului Hoghiz, lângă drumul național DN13 care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana. Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credință că prin această slujba sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
interes comunitar, aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de Kornyát (sau "Gáspár de Corniath Bekes, Gaspar Békés de Kornyát, Kornyáti Bekes Gáspár", sau încă "Kaspar Bekes, Caspar Bekesh") (1520-1579), Magnat de Ungaria, conte de Făgăraș, a fost un comandant militar și om politic transilvan. Născut într-o veche familie din nobilimea maghiară mijlocie, era fiul lui László, vicecomandant ("alparancsnok" sau "viceban") al Lugojului. Bekes a devenit un consilier influent și Mare Trezorier al regatului sub Ioan al II al Ungariei și a fost numit
Gáspár Bekes () [Corola-website/Science/337491_a_338820]
-
și grabene (exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice Erodarea și nivelarea lanțului hercinic de pe teritoriul României nu a
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice Erodarea și nivelarea lanțului hercinic de pe teritoriul României nu a mai lăsat
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
în 1392 pe domnul moldovean să-și adauge în titulatură și țărmul mării. Țara Românească și Moldova erau străbătute fiecare de câte o rută importantă de comerț. Prin teritoriul Moldovei trecea drumul Lembergului, iar prin Țara Românească drumul orașelor săsești transilvane. Primul era mult mai important prin prisma capitalurilor investite și a ramificațiilor sale depărtate. El interesa orașele hanseatice din Germania de nord și orașele italiene Genova și Veneția: mărfurile asiatice erau aduse de caravane până în Orientul Apropiat, urcate în vasele
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație” prin numeroasele sale publicații. Potrivit domnului dr. Ioan Lăcătușu, diploma a reprezentat recunoașterea din partea comunității românești locale a contribuției istoricului Ioana Cristache-Panait la scrierea „adevăratei istorii a așezărilor și populației” din această zonă sud-est transilvană. Făcând parte din generația de cercetători a anilor ’70, este privită de aceasta ca fiind „cel mai perseverent cercetător al bisericilor de lemn din Transilvania, cea care a bătut drumurile multor zone, țări și județe transilvane, aducând harnic informații despre
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]