1,780 matches
-
transportorul SdKfz 251, folosit de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Spre deosebire de SdKfz 251 (fabricat de Hanomag), care cântărea 7,81 tone, era mai ușor, având o greutate de 5,8 tone. Deși a fost proiectat ca transportor blindat, SdKfz 250 a fost folosit și ca vehicul de recunoaștere, fiindcă avea o mobilitate mai mare decât autoblindatele utilizate de armata germană. În 1939, "Inspectoratul pentru Trupe Motorizate (AHA/In 6)" a hotărât că un semișenilat mic ar fi
SdKfz 250 () [Corola-website/Science/320118_a_321447]
-
mai greu n-ar fi fost la fel de util, precum cercetare, observarea tirului artileriei, transmisiuni radio sau vehicule de comandă. Firma Demag, care proiectase cel mai mic semișenilat din utilizarea armatei germane, SdKfz 10, a fost selectată pentru a construi noul "transportor ușor blindat de trupe" ("leichter gepanzert Mannschaft-Transportwagen", abreviat "le.MTW"). Vehiculul, denumit oficial SdKfz 250, avea la bază șasiul model D7 al semișenilatului SdKfz 10. Acesta a fost scurtat, renunțându-se la o roată din angrenajul șenilelor. Deasupra șasiului era
SdKfz 250 () [Corola-website/Science/320118_a_321447]
-
peste 300 de membri ai echipajului în permisie. Mașini cu megafoane au transmis cuvântul de cod pentru rechemarea echipajului. Pentru a avea elementul-surpriză de partea lor și pentru a ajunge pe Insulele Amiralității în doar cinci zile, era nevoie de transportoare de mare viteză; Landing Ship Tank-urile (LST) erau prea lente pentru a parcurge această distanță în timp util. Erau disponibile trei APD-uri: , și . Fiecare putea transporta 170 de oameni. Restul trupelor au fost transportate pe nouă distrugătoare: , , , , , , , și . Împreună
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
pot avea roți (cu tracțiune integrală) sau pot fi șenilate. Exemplele includ transportoarele blindate M113 americane, FV 432 britanice, VAB franceze (pe roți), GTK Boxer olandeze/germane și BTR-urile sovietice (pe roți). Armata Română folosește în prezent vehiculele TAB ("Transportor Amfibiu Blindat"), bazate pe seria BTR sovietică, pentru transportul trupelor. Mașinile de luptă ale infanteriei sunt, prin contrast, mult mai puternic înarmate și blindate, fiind concepute pentru a sprijini infanteria. Legea nr.18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
trupelor. Mașinile de luptă ale infanteriei sunt, prin contrast, mult mai puternic înarmate și blindate, fiind concepute pentru a sprijini infanteria. Legea nr.18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului cu privire la forțele armate convenționale în Europa stipulează că: "Termenul transportor blindat de trupe înseamnă un vehicul blindat de luptă care este conceput și echipat să transporte o grupă de infanterie pentru luptă și care, de regulă, este înarmat cu un armament integrat sau organic, cu un calibru mai mic de
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
sau organic, cu un calibru mai mic de 20 mm". În timpul Primului Război Mondial, când tancul a fost dezvoltat, vehiculul britanic Mark I a fost proiectat cu un mic compartiment pentru pasageri pentru a transporta trupe. Acest tanc poate fi considerat primul transportor blindat pentru trupe, însă primul vehicul blindat proiectat special pentru transportul infanteriei a fost tancul Mark IX care a apărut cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau trage din interiorul tancului prin intermediul
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau trage din interiorul tancului prin intermediul a opt ambrazuri aflate pe fiecare parte laterală a vehiculului. În timpul reînarmării din perioada interbelică, Germania nazistă a realizat potențialul și necesitatea introducerii unor transportoare blindate pentru trupe. Trupele pedestre și cele motorizate (dependente de o rețea de drumuri bună) nu puteau ține pasul cu unitățile de tancuri. Wehrmachtul a proiectat autoșenile blindate pentru ca infanteria să țină pasul cu tancurile. Acestea aveau un blindaj ușor
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
interior au făcut ca pierderile să fie mari. În plus, deși erau mult mai mobile decât camioanele, semișenilatele aveau o mobilitate redusă în comparație cu tancurile. Fiind relativ scumpe și complexe , semișenilatele nu au fost suficiente pentru mecanizarea completă a infanteriei. Primele transportoare blindate șenilate universale au apărut când trupele canadiene au transformat tancurile depășite și surplusul de tunuri autopropulsate în transportoare blindate grele. Aceste vehicule, denumite Kangaroo ("Cangurul") au fost folosite apoi și de soldații britanici. După sfârșitul celui de-al Doilea
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
o mobilitate redusă în comparație cu tancurile. Fiind relativ scumpe și complexe , semișenilatele nu au fost suficiente pentru mecanizarea completă a infanteriei. Primele transportoare blindate șenilate universale au apărut când trupele canadiene au transformat tancurile depășite și surplusul de tunuri autopropulsate în transportoare blindate grele. Aceste vehicule, denumite Kangaroo ("Cangurul") au fost folosite apoi și de soldații britanici. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au apărut mai multe tipuri de transportoare blindate construite special pentru acest rol. Inițial, acestea nu erau
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
au transformat tancurile depășite și surplusul de tunuri autopropulsate în transportoare blindate grele. Aceste vehicule, denumite Kangaroo ("Cangurul") au fost folosite apoi și de soldații britanici. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au apărut mai multe tipuri de transportoare blindate construite special pentru acest rol. Inițial, acestea nu erau decât niște cutii blindate șenilate. Soldații nu putea trage din interior fără a se expune focului inamic. În această categorie intră transportoarele blindate britanice FV 432 și cele americane M59
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
între 3-6 km/h. Blindajul transportoarelor blindate de trupe este din oțel obișnuit sau aluminiu, fiind suficient pentru protecția împotriva armelor mici de foc ale infanteriei și împotriva schijelor artileriei. Aproape toate tipurile de arme antitanc pot străpunge blindajul unui transportor blindat. Unele vehicule sunt dotate cu sisteme de protecție C.B.R.N. (chimic, biologic, radiologic și nuclear). Armamentul din dotare constă, de regulă, într-o mitralieră grea sau un tun automat de calibrul 20-30 mm montate deasupra vehiculului pe un pivot (protejat
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
C.B.R.N. (chimic, biologic, radiologic și nuclear). Armamentul din dotare constă, de regulă, într-o mitralieră grea sau un tun automat de calibrul 20-30 mm montate deasupra vehiculului pe un pivot (protejat uneori de un scut) sau într-o turelă. Unele transportoare blindate pentru trupe pot fi echipate cu lansatoare de rachete antitanc dirijate, însă de obicei armamentul din dotare este folosit în mod defensiv.
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
kamikaze" (singurul din bătălie) asupra navelor ancorate în larg la 21 februarie, soldat cu scufundarea portavionului de escortă USS Bismarck Sea, avarierea gravă a navei USS Saratoga și mici avarii la portavionul USS Lunga Point, la un LST și un transportor. Deși insula a fost declarată oficial asigurată la 16 martie în ziua de 18:00, la 25 de zile după debarcare, Divizia 5 Pușcași Marini a continuat să se confrunte cu fortăreața lui Kuribayashi într-un deal de în capătul
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
avion. Unul din fondatori a fost cunoscutul savant Elie Carafoli. Până in 1989, la Mija se produceau grenade de mână ofensive și defensive, bombe de aviație, rachete antitanc, mitraliere cu două și patru țevi, proiectile reactive, cutii de viteze pentru transportoare blindate, dar și alte piese de mici sau mai mari dimensiuni. Uzina era utilată cu mașini de prelucrat cu comandă numerică, mașini produse în Germania, Elveția, Japonia. În 1991, întreprinderea a intrat în componența nou-înființatei Regii Autonome de Tehnică Militară
Uzina Mecanică Mija () [Corola-website/Science/321063_a_322392]
-
dar avea nevoie de întăriri înainte de a începe operațiunea. Armata i-a cerut asistență lui Yamamoto pentru a i se trimite ajutorul necesar pe insulă și pentru a face aerodromul neoperațional. Pentru a trimite ajutorul necesar, Yamamoto a însărcinat 11 transportoare mari cu transportul a 7.000 de soldați din cadrul Diviziei 38 Infanterie, muniția, alimentele și echipamentul greu care le aparține acestora, de la Rabaul la Guadalcanal. Yamamoto a trimis pe 9 noiembrie două cuirasate de la Truk ca forță navală de sprijin
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
de tunuri de asalt grele în locul celui de tancuri, din cauza deficitului de tancuri din armata germană. Câteva unități de elită aveau însă un batalion de tancuri și un batalion de tunuri de asalt (în locul tunurilor antitanc tractate de camioane), precum și transportoare blindate în unele batalioane de infanterie. Teoretic, o divizie Panzergrenadier avea cu un batalion de tancuri mai puțin decât o divizie Panzer, însă avea două batalioane de infanterie în plus. Astfel, divizia era avantajată în defensivă, dar era dezavantajată în
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
avea două batalioane de infanterie în plus. Astfel, divizia era avantajată în defensivă, dar era dezavantajată în operațiunile ofensive. Din cele 226 de batalioane Panzergrenadier ale Wehrmachtului, Waffen SS și forțelor Luftwaffe din septembrie 1943, doar 26 erau echipate cu transportoare blindate (semișenilate 250 și 251), adică puțin peste 11%. Restul erau dotate cu camioane. În cadrul Bundeswehrului, trupele Panzergrenadier reprezintă infanteria mecanizată sau escorta tancurilor și vehiculelor blindate. În directiva armatei germane "HDv 100/100", unitățile "Panzergrenadiertruppe" și cooperarea lor cu
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
antisubmarin, achiziționarea a zece elicoptere Wessex și cumpărarea a șase submarine de clasă six "Oberon". RAAF a preluat primul avion Mirage în 1967, echipând Escadrilele 3, 75 și 77 cu următoarele livrări. Serviciul a mai primit bombardiere strategice americane F-111, transportoare C-130 Hercules, avioane de recunoastere maritimă Orion și modelul italian de avion de antrenament Macchi. Confruntarea indonezioano-malaeziană a fost lupta dintre anii 1962 și 1966 dintre Commonwealthul Națiunilor și Indonezia asupra creării Federației Malaeziene, Commonwealthul încercând să asigure securitatea
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
iulie, după o călătorie de trei ani pe mare. Uitat după această călătorie, "Endeavour" a petrecut următorii trei ani transportând provizii ale Marinei pe Insulele Falkland. Rebotezat și vândut unor persoane particulare în 1775, a revenit în serviciul naval ca transportor de trupe în timpul Războiului de Independență al SUA și a fost scufundată într-o blocadă într-o blocadă la Narragansett Bay, Rhode Island în 1778. Epava sa a fost localizată cu exactitate, iar resturile, inclusiv șase dintre tunurile sale și
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
("Mașina de Luptă a Vânătorilor de Munte") este un vehicul de luptă blindat, șenilat, amfibiu, proiectat și fabricat în România. Deși denumirea vehiculului în cadrul Armatei Române este asemănătoare unei mașini de luptă a infanteriei, este clasificat ca fiind un transportor blindat șenilat de către ONU și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), din cauza blindajului și armamentului ușor. Vehiculul blindat are la bază șasiul autotunului sovietic SU-76, fabricat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. MLVM este un vehicul specializat, destinat formațiunilor
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
următoare. Debarcările japoneze au fost susținute de hidroavioanele din "Kamikawa Maru", cu baza la Thousand Ships Bay de pe Santa Isabel. Circa 400 de soldați ai marinei japoneze, în principal din Forța Specială Navală de Debarcare Kure 3, au debarcat de pe transportor pe barje și a început imediat construcția de clădiri pe Tulagi și la Gavutu-Tanambogo. Avioanele de pe "Shōhō" au acoperit debarcarea până la începutul după-amiezei, când forța lui Gotō s-a întors către Bougainville să realimenteze pentru a se pregăti să susțină
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
este un transportor autoamfibiu blindat, pe roți, fabricat în România și aflat în dotarea Armatei Române. Este versiunea autohtonă a transportorului blindat pentru trupe rusesc BTR-80, fiind fabricat sub licență de către Automecanica Moreni. Republica Socialistă România a obținut în 1987 de la URSS permisiunea
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
și aflat în dotarea Armatei Române. Este versiunea autohtonă a transportorului blindat pentru trupe rusesc BTR-80, fiind fabricat sub licență de către Automecanica Moreni. Republica Socialistă România a obținut în 1987 de la URSS permisiunea de a construi sub licență 70 de transportoare blindate BTR-80. Designul vehiculelor putea fi adaptat în funcție de cerințele Armatei Române și posibilitățile industriei de armament. Producția a fost demarată în anul 1988 la Uzina Mecanică Moreni și a continuat până în 1991, vehiculul de luptă fiind denumit oficial "l". B33
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
a fost demarată în anul 1988 la Uzina Mecanică Moreni și a continuat până în 1991, vehiculul de luptă fiind denumit oficial "l". B33 Zimbru este bazat pe transportorul blindat BTR-80 (BTR este o abreviere de la bronetransporter, în rusă:бронетранспортер, adică "transportor blindat"), care la rândul său este o îmbunătățire a modelului BTR-70. În comparație cu majoritatea transportoarelor blindate ale Armatei Române, B33 Zimbru este un vehicul relativ modern, compatibil cu standardele NATO. Vehiculul transportă 10 persoane: mecanicul conductor, trăgătorul din turelă, comandantul vehiculului
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
Navale Speciale de Debarcare Japoneze. Apărarea convoiului a fost asigurată de "Compania de apărare" compusă din "Shōhō", 4 crucișătoare și un distrugător, comandate de contraamiralul . O armată de acoperire separată, comandată de contraamiralul și care consta din două crucișătoare, un transportor de hidroavioane și trei canoniere, a asigurat, alături de "Compania de apărare", protecția necesară forței de invazie care se îndrepta spre Tulagi. După ce Tulagi a fost ocupat, pe 3 sau 4 mai, cele două armate de acoperire s-au îndreptat spre
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]