2,801 matches
-
asemenea împrejurări Ștefan cel Mare ar fi nădăjduit un ajutor din partea țarului împotriva propriilor aliați. Solia lui Ștefan trebuie să fi avut loc după 1480, când încep tratativele pentru căsătoria Elenei cu fiul lui Ivan al III-lea. Dar aceste tratative nu urmăreau o alianță militară cu efecte imediate, ci constituie o apropiere de Moscova, care putea deveni, în perspectivă, un aliat. Deși rămăsese singur în fața colosului otoman, Ștefan cel Mare s-a pregătit pentru a-i înfrunta pe turci. Se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regelui polon, nu aveau nici un efect asupra vasalilor lui Cazimir. De aceea, Cazimir i-a cerut lui Ștefan cel Mare, ca o condiție a ajutorului pe care urma să i-1 dea, să depună jurământul de credință. Au fost duse tratative între cele două părți și Cazimir a dat un salv-conduct pentru Ștefan și oamenii săi. Logofătul Ioan Tăutu a fost trimis în Polonia, pentru a pune la punct amănuntele ceremoniei ce urma să se desfășoare la Colomeea. La sfârșitul lunii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu „îngenunchind”. Discuțiile, tratativele, au continuat între cele două părți în zilele de 15 și 16 septembrie. În documentele elaborate cu această ocazie, Ștefan era numit palatin, voievod, dar și domn al Moldovei prin grația lui Dumnezeu (Dei gracia dominus terre Moldavie). Regele se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polonezii cereau Senatului venețian, prin Filippo Buonaccorsi-Callimahus, să medieze o înțelegere cu Poarta. Cele două părți doreau să încheie ostilitățile, mai ales că interesele politice și militare turcești se orientau acum spre Orientul Mijlociu. De aceea, în anul 1486, se duc tratative pentru încheierea păcii care are loc în anul Hegirei 892 (28 dec. 1486-16 dec. 1487). Cronicarii otomani scriau că „a venit din Moldova un sol, cu haraci pe doi ani, și a plecat primind răspunsul de pace”. Comparând informațiile care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1485, cu Hruet (Hronoadă) și, după ce pradă până la Suceava, în timp ce Ștefan depunea jurământul de la Colomeea, în decembrie, are loc lupta de la Cătlăbuga. În luna martie 1486, are loc o nouă luptă, la Șcheia. Cum ungurii și polonii au dus tratative cu turcii pentru încheierea păcii, este firesc ca Ștefan, aflat acum singur în fața colosului otoman, să fi trimis un sol la Poartă cu haraciul datorat de Moldova, ca o țară ce se afla în dar-al-ahd. Nu s-a păstrat nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Selim primește cetățile de la Dunăre, începând cu Caffa până la Nicopole. Selim devenea, astfel, mai puternic și mai de temut, din care cauză polonii și ungurii iau măsuri de apărare. În noile împrejurări politice și militare, în aprilie 1512, Bogdan duce tratative cu Selim și hanul tătar, dar nu va încheia un tratat de pace până la Sfântul Gheorghe. Și, totuși, până la 6 aprilie, trebuie să se fi încheiat un tratat cu Selim. După această dată, Bogdan va încheia un tratat cu hanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 7 iunie 1490, la 15 iulie era proclamat ca rege al Ungariei și Vladislav al Boemiei, care avea să fie încoronat la 18 septembrie. Deoarece șansele lui Maximilian de a deveni rege al Ungariei erau din ce în ce mai mici, Ștefan duce tratative cu Vladislav, mai înainte ca acesta să fie încoronat ca rege. Putea să obțină de la noul rege ceea ce obținuse de la Matei Corvin, relații mai degrabă de alianță decât de subordonare strict vasalică, așa cum i-ar fi cerut regele Cazimir. Politica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că a sosit un sol moldovean „care ne-a spus să fim prietenii prietenilor și dușmanii dușmanilor”, iar, „inimile noastre sunt pline de dragoste între noi, să știi”. Solul moldovean trimis la curtea hanului se numea Mitea Gomza, iar inițiativa tratativelor cu tătarii i-a aparținut lui Ștefan cel Mare. Încheierea unui tratat moldo-tătar însemna realizarea unei alianțe împotriva Poloniei și a hanului Ahmat, de pe Volga. În urma eforturilor diplomatice moldo-ruse se realiza, în anul 1492, o alianță tripartită al cărei obiectiv
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vilna nu s-au soldat cu încheierea unui tratat, datorită, poate, și influenței exercitate de Ivan al III-lea. Ștefan, având un tratat cu turcii și unul cu polonii, se afla deocamdată la adăpost dinspre partea „păgânătății”. În timp ce se duceau tratative cu Moscova, la 18 aprilie 1492, Conventul de la Mănăștur îi întărea lui Ștefan cel Mare, la porunca regelui, stăpânirea asupra celor două cetăți din Transilvania împreună cu satele din jur. De data aceasta se arăta că dania era făcută lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Boldur considera că un tratat moldo-lituanian s-a încheiat abia în 1497. St. Gorovei crede că a existat un tratat încheiat în 1496. Sunt de așteptat noi descoperiri documentare care să lămurească pe deplin, când și cum s-au încheiat tratativele dintre cele două părți. Pe durata desfășurării lor, Ștefan cel Mare a cerut îngăduință ducelui ca solii săi să meargă la Moscova „la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca să se încredințeze de sănătatea fiicei sale, a mari cneaghine și a nepotului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înțeleasă de Grigore Ureche încă din secolul al XVII-lea: „că nici ungurii nu erau bucuroși ca să cază domniia Moldovei pre mâna leșilor, măcară că Laslău crai ungurescu (ce să cheamă leșaște Vladislav) era frate lui Olbrihtu craiului leșesc.” În timpul tratativelor pentru încheierea ostilităților s-a pus problema drumului pe care urma să-l parcurgă oastea polonă în retragerea ei din Moldova. Din letopisețele noastre reiese că „la 19 ale lunii octombrie, joi, s-a întors craiul leșesc, dar n-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albert nu avusese nici un motiv ca să atace Moldova în 1497. Faptul că Ștefan cel Mare recunoscuse și suzeranitatea regelui Ungariei s-a datorat neîmplinirii obligațiilor pe care regele polon și le asumase prin jurământul de la Colomeea. Era nevoie de noi tratative, care să reglementeze relațiile dintre Polonia și Ștefan cel Mare. După evenimentele din 1497, era necesară stabilirea unor noi raporturi între cele două părți. Dacă Ioan Albert nu înțelesese rostul strategic al Moldovei în contextul politic și militar de la sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit să-l facă și munteanul”. Tratativele duse de Vladislav constituie recunoaștere strălucită din partea unui mare monarh a importanței militare pe care o avea Moldova în contextul politico-militar în răsăritul european la sfârșitul secolului al XV-lea. La această poziție excepțională ajunsese Moldova datorită eforturilor militare făcute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de secol, din inițiativa și sub conducerea unuia dintre cei mai de seamă conducători de oști, dacă nu cel mai de seamă, din istoria poporului român. Domnul a știut să exploateze diplomatic această poziție deosebită a țării sale în timpul tratativelor pe care le duce cu ungurii și cu polonii. În fond, ceea ce dorea Ștefan era să obțină statut de principe independent față de regele Poloniei. Era, probabil, și o chestie de orgoliu. Acceptase, deși după amânări de peste un sfert de secol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu scopul de a-l alunga din scaun. Era o trădare fără precedent, dacă ținem seama de mentalitatea din Evul Mediu, răzbunată în Codrii Cosminului. Incursiunea din Polonia demonstra că Ștefan nu se mulțumea numai cu atât. Arunca pe masa tratativelor asul din mânecă, dacă ne este îngăduită această exprimare, as care semnifica puterea sultanului. În timpul tratativelor din iulie 1498, solul ungar îi spunea regelui Ioan Albert „că voievodul însuși, dacă nu ar putea obține pacea din partea noastră, intenționează să treacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mentalitatea din Evul Mediu, răzbunată în Codrii Cosminului. Incursiunea din Polonia demonstra că Ștefan nu se mulțumea numai cu atât. Arunca pe masa tratativelor asul din mânecă, dacă ne este îngăduită această exprimare, as care semnifica puterea sultanului. În timpul tratativelor din iulie 1498, solul ungar îi spunea regelui Ioan Albert „că voievodul însuși, dacă nu ar putea obține pacea din partea noastră, intenționează să treacă cu totul de partea turcilor”. În schimb, dacă Polonia renunța la orice pretenție asupra Moldovei, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în stare să ajungă până la Constantinopol și să-l scoată de barbă pe sultan din vizuina lui. Problema nu o constituia lipsa forței fizice de a acționa, ci voința vecinilor Țărilor Române de a trece de la gând la faptă. În timpul tratativelor, care au avut loc pentru încheierea păcii, Ștefan cel Mare a avut un rol hotărâtor în elaborarea textului definitiv al tratatului, așa cum o arată însemnarea de la sfârșitul proiectului, prin care se reglementează raporturile ungaro-polone: „Aceste articole se consideră a fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pricepe ce cuvinte spusese Lanczkoronski încât să-l supere atât pe domn. Era bine ca domnul să se înțeleagă cu polonii, pentru ca ei să rămână prieteni și fiului său, și să fie pace în folosul tuturor. În timp ce aveau loc aceste tratative moldo-polone, un sol moldovean, care ajungea la Buda, în ianuarie 1502, îl încunoștința pe regele Vladislav că domnul său, deși este bolnav, îi va trimite ajutoare în cazul în care regele va porni împotriva turcilor.” Un alt sol moldovean ajungea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unească forțele pentru a lupta cu turcii, purtau războaie pentru Italia, începute de Ludovic al XII-lea, în 1494, care se vor încheia după înfrângerea francezilor la Pavia, în 1525. În vara anului 1502, Ungaria, Polonia și Veneția au dus tratative cu Poarta pentru încheierea păcii. La 9 octombrie era reconfirmată pacea cu Polonia, tratatul fiind semnat de regele Alexandru, în februarie 1503. Tratatul cu Veneția era ratificat la 20 mai 1503. Ungaria încheia pacea cu Poarta în februarie 1503, tratatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reconfirmată pacea cu Polonia, tratatul fiind semnat de regele Alexandru, în februarie 1503. Tratatul cu Veneția era ratificat la 20 mai 1503. Ungaria încheia pacea cu Poarta în februarie 1503, tratatul fiind ratificat de regele Vladislav, la 20 august 1503. Tratativele au fost anevoioase, deoarece regele Ungariei a ținut ca în tratat să fie incluse Moldova și Țara Românească, lucru greu de acceptat de către sultan, care știa că cele două țări îi plătesc tribut. Sanudo menționa în Diariile sale că Ragusa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
greu de acceptat de către sultan, care știa că cele două țări îi plătesc tribut. Sanudo menționa în Diariile sale că Ragusa plătea un haraci de 10.000 de galbeni, Ștefan 4.000 de galbeni și Radu cel Mare 8000. În urma tratativelor purtate la Buda în vara anului 1503, s-a stabilit ca nobilii regelui Alexandru să se întâlnească cu dregătorii lui Ștefan cel Mare la Colacin, la 2 noiembrie 1503. La Colacin, urmau să fie prezenți și reprezentanții regelui Vladislav. Solul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cauză domnul îi spune regelui că “E vremea să se pună capăt acestei trebi”. Regele Alexandru dăduse la 7 octombrie un salv-conduct pentru 200 de oameni ai domnului, care urmau să vină la Colacin, iar Ștefan dăduse un salv-conduct similar. Tratativele au fost, cum bine s-a spus, boicotate de regele Alexandru, care a fixat adunarea Dietei regatului la 28 octombrie, pentru a discuta și a se lua hotărâri în privința Pocuției. Din care cauză, regele Alexandru îi comunică lui Vladislav că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a găsit la Cernăuți (2 noiembrie 1503). Discuțiile au avut loc între 3 și 5 noiembrie și au fost consemnate de către un secretar, constituind, astfel, un document excepțional care ne dă posibilitatea să cunoaștem felul în care s-au desfășurat tratativele. Deși bolnav și la o vârstă foarte înaintată, domnul a apărat cu multă dârzenie interesele Moldovei. Firley i-a cerut domnului să respecte învoielile stabilite de solii poloni cu regele Vladislav. “De învoielile acelea, a replicat domnul, eu nu vreau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și bălți era atât de mare în comparație cu moșiile celor mai mari boieri, încât descuraja orice încercare de împotrivire a unui boier. De altfel, toate pârghiile puterii se aflau în mâna domnului. El decidea în problemele de politică internă și externă. Tratativele cu solii poloni în ultimii ani ai vieții ni-l arată pe domn foarte puternic, promt și caustic în replici, autoritar și deloc dispus să facă concesii în fața reprezentanților unui mare rege, cum era monarhul polonez. În relațiile cu subalternii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru turci că Ștefan cel Mare nu putea fi înlocuit, decât în urma unor campanii sultanale de mari proporții. Dar situația politică și militară a Imperiului Otoman nu le îngăduia turcilor deocamdată să întreprindă o asemenea acțiune. Din care cauză, duce tratative în vara anului 1486, care se încheie cu trasarea hotarului dintre Moldova și stăpânirea turcească din sudul Moldovei, în toamna anului 1486. Liniștit în privința turcilor, Ștefan schimbă efortul de pe câmpul de luptă cu armele, pe cel de pe câmpul de luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]