4,948 matches
-
numai o dată în ele. Toate apucăturile lui erau de pusnic, și dacă nu pu [s]tnicea era pentru că-i erau într-adevăr dragi oamenii; el n-ar fi putut trăi departe de ei, deși nu-mpărtășea așa - numitele plăceri și trebuințe ale lor. Sigur era cumcă acest om era pe deplin fericit. Cine-l vedea mâncând adesa numai azimă albă, coaptă pe vatra sobei lui, și bând apă curată de izvor, putând dispune de atâtea și nedispunând de nimic, poate că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
următorii termeni: "Era o spaimă atotcuprinzătoare... egalitatea (ca și cum ar fi voit să-și pedepsească apărătorii și să-și minimalizeze dușmanii) se manifesta triumfătoare, o egalitate de animale sălbatice, cu un același nivel de sîngeroasă mîrșăvie, căci fanatismul intereselor echilibrează delirul trebuințelor iar aristocrația împrumută sminteala gloatei și boneta de lînă nu se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte, transformarea identică ce afectează indivizii reuniți în grup ne permit să conchidem că masa nu este "plebea", "gloata
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o manifestă cînd este izolat. De multe ori chiar se revoltă împotriva celor care i-o amintesc. Omul se naște efectiv liber, în sensul cel mai larg al cuvîntului. Din contra, o dată ce avem de-a face cu o masă, această trebuință se dezvăluie 275. Ca și cum fiecare s-ar simți constrîns să se supună acelei părți colective din el însuși, să se supună celor care, în făptura lui lăuntrică, îl constituie în chip colectiv. Puterea pe care această trebuință interioară o are
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o masă, această trebuință se dezvăluie 275. Ca și cum fiecare s-ar simți constrîns să se supună acelei părți colective din el însuși, să se supună celor care, în făptura lui lăuntrică, îl constituie în chip colectiv. Puterea pe care această trebuință interioară o are asupra maselor se observă după mai mulți indici. Mai întîi, venerația cu care mulțimile își înconjoară liderii. Ele îi privesc, îi ascultă. Le pronunță pînă și numele cu un respect nețărmurit. Apoi, vehemența cu care refuză orice
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ea duce la supunerea față de decizii și ordine fără a fi necesară folosirea unei forțe considerabile sau a unei constrîngeri excesive. Iar un Robert Michels, în al său studiu despre partidele politice, a putut scrie că "Masele fac dovada unei trebuințe profunde de a se închina în fața marilor idealități, dar și în fața indivizilor care, cel puțin în ochii lor, le reprezintă"276. Cele două soluții represiunea și admirația sînt soluții diametral opuse. În primul caz conducătorul este ascultat întrucît comandă, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ar trebui să ne plasăm într-un context științific precis. Se admite îndeobște că omul este, prin chiar esența lui, o ființă socială. I se atribuie o tendință naturală de a se reuni cu alți oameni pentru a-și satisface trebuințele, pentru a munci, pentru a crea. Dar psihologia mulțimilor nu vede astfel lucrurile. Din contra, pentru ea oamenii au tendințe antisociale care se opun acestei reuniri. Pentru a stabili o legătură socială durabilă, orice grup și orice mulțime va trebui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indivizi opuși. Tot ea îi topește într-o mulțime înlăuntrul căreia, la fel ca în certurile între îndrăgostiți, totul sfîrșește într-o imensă îmbrățișare. Capitolul V Originea atașamentelor afective în societate I Notăm în capitolul precedent că satisfacerea imediată a trebuințelor și pulsiunilor este al doilea obstacol în calea creării unei legături sociale durabile în cadrul mulțimii. Iubirea, mai ales, mai mult sau mai puțin desexualizată, reprezintă o forță capabilă să smulgă indivizii din egoismul lor narcisiac și să îi țină laolaltă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
obiect; cunoștința doctrinei și a jurisprudenței asupra materiei; trebuie adunarea și conexarea tuturor acestor materiale, trebuie timp, studiu, și o aplecare continuă și constantă asupra obiectului ce este de reglementat și mai presus de toate trebuie bine cunoscute și studiate trebuințele reale ale societății 31. 2. Trăsăturile definitorii ale codificării. Trecând la definițiile date codificării în literatura de specialitate, începem prin a constata două orientări. Prima orientare constă în definirea tradițională a codificării, prin raportarea la o anumită ramură de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu numai conținuturile valorice, ci și stratificarea valorilor în sistemul lor de ansamblu. În funcție de schimbările de ordin calitativ produse în aria intereselor sociale, a trebuințelor și aspirațiilor umane, apar noi opțiuni valorice, ce conferă noi sensuri vieții, se afirmă, totodată, semnificații noi ale raporturilor sociale și structurilor organizaționale pe care le determină transformările respective, se reconsideră idealurile și orizonturile de realizare umană, de manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
total.<footnote Elizabeth Hill, Terry O’Sullivan, Marketing, Editura Antet, Oradea, 1997, pp. 129-130. footnote> Analiza unui produs, dincolo de substanța sa materială, este determinată de complexitatea sistemului de nevoi, ceea ce face ca purtătorii cererii să nu acționeze doar sub impulsul trebuințelor intrinseci. În acest context, componentele care definesc un produs pot fi grupate în felul următor:<footnote Ildikó Fekete, op. cit., p. 96. footnote> a) componente corporale - se referă la caracteristicile fizice ale produsului și ale ambalajului său, precum și la utilitatea lor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
model complex al cererii. Locul și rolul consumatorului, al cererii bunurilor în economia de piață nu diminuează, în niciun caz, rolul ofertei de bunuri, sau importanța factorilor de producție. Dar, după logica economiei de piață, producția trebuie să se adapteze trebuințelor și exigențelor consumatorului și nu invers, așa cum se întâmplă în cazul economiilor cu planificare centralizată<footnote Alexandru Farkas, Economia de piață - micro, macro, mondoeconomie, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1996, p. 19. footnote>. Preocuparea pentru calitatea<footnote Diana Tănase, Probleme ale competitivității
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nivel de trai-calitatea vieții Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • oferi o explicație conceptului de consum; • înțelege funcțiile consumului; • explica tipologia consumului; • înțelege conceptele de nivel de trai și calitate a vieții, precum și legătura dintre ele. Cuvinte-cheie: consum, producție, trebuințe, bunuri economice, rol, funcție, nivel de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
înțelege conceptele de nivel de trai și calitate a vieții, precum și legătura dintre ele. Cuvinte-cheie: consum, producție, trebuințe, bunuri economice, rol, funcție, nivel de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului de trai și, totodată, o componentă importantă a calității vieții. Deși înrudite ca sens, conceptele de nivel de trai și calitatea vieții nu trebuie confundate<footnote Adrian Tănase
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
psihologici (partea I): nevoile și motivațiile 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații 4.2. Caracteristici și clasificări ale nevoilor umane 4.3. Teoria motivației în cercetarea comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de nevoie (trebuință) și motivație; • înțelege raportul nevoi-motivații; • cunoaște principalele caracteristici și clasificări ale nevoilor; • înțelege rolul motivației în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: nevoi (trebuințe), motivații, rațional, emoțional, biologic, psihologic, decizie. 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații Studiul comportamentului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în cercetarea comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de nevoie (trebuință) și motivație; • înțelege raportul nevoi-motivații; • cunoaște principalele caracteristici și clasificări ale nevoilor; • înțelege rolul motivației în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: nevoi (trebuințe), motivații, rațional, emoțional, biologic, psihologic, decizie. 4.1. Precizări conceptuale. Relația nevoi motivații Studiul comportamentului consumatorului, ca studiul economiei, începe cu înțelegerea nevoilor umane.<footnote Geoffrey Whitehead, Economia, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 1. footnote> Dorința de a beneficia de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
la cea de motivație, relația dintre aceste două categorii constând în aceea că nevoile devin condiții necesare pentru apariția motivațiilor, mai simplu spus, la baza apariției motivațiilor stau nevoile. În termenii cei mai simpli, nevoia este concepută ca o cerință, trebuință, lipsă sau chiar gol de umplut.<footnote Ion Pohoață, „Consumul și consumatorul”, în Economie politică, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p. 62. footnote> Nevoile apar, mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indirect ca fiindu-le
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, p. 18. footnote>: a) Nevoile sunt nelimitate ca număr. Ca urmare a tot ceea ce înseamnă progres, nevoile umane se înmulțesc și se diversifică tot mai mult. Preocupările oamenilor de a-și satisface permanent trebuințele reprezintă mobilul întregii lor activități socialeconomice. De fapt, diversificarea nevoilor umane reprezintă atât cauza, cât și efectul dezvoltării economico sociale. Astfel, se afirmă că civilizația industrială a produs și „numeroase nevoi de care nu este nevoie.” Diversificarea fără precedent a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
superioare. c) În raport cu dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
largă pentru explicarea motivației care stă la baza comportamentului consumatorului. În concluzie, „spre vârful piramidei urcăm către uman și ne eliberăm de tirania biologicului. Spre baza piramidei coborâm spre biologic, spre starea naturală. Ne putem imagina «înălțimi» diferite ale piramidei trebuințelor la persoane diferite (în raport de vârstă, sex, cultură, educație, concepție despre viață).”<footnote Ion Anghene, Psihologie generală - îndrumător pentru pregătirea examenelor, Editura Danubius, Brăila, 2001, p. 120. footnote> De asemenea, trebuie remarcat faptul că, uneori, motive diferite pot genera
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
unei situații, unei ființe, atunci când există posibilitatea de a alege” din mai multe alternative. Este vorba nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile care-i satisfac trebuințele<footnote B. Zorgo, Psihologia generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p. 447. footnote>. Declanșarea preferințelor poate fi cauzată de caracteristicile merceologice ale unei mărfi (formă, mărime, consistență, grafică, gust, colorit, ambalaj etc.), de marcă, termen de garanție și preț
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
7.1. Învățarea 7.2. Personalitatea Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de învățare și personalitate; • înțelege rolul învățării și personalității în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: învățare, teorii comportamentale, teorii cognitive, intuiție, asociere, personalitate, trebuințe. 7.1. Învățarea Comportamentul consumatorului este bazat, în mare măsură, pe procesul de învățare. Preferințele și obiceiurile consumatorului, care îi influențează în mod hotărâtor luarea deciziei de cumpărare, sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
etc.<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 212. footnote>). 7.2. Personalitatea Cumpărarea unei perechi de pantofi, a unei genți, a unei anumite mărci de țigări, a unui telefon mobil etc. nu-și găsesc explicația doar în prețul acestor produse, în trebuințele sau veniturile consumatorului, ci în egală măsură, în această situație intervine și o altă variabilă a comportamentului - personalitatea. Norbert Sillamy<footnote Norbert Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, Larousse, Paris, 1967, p. 216. footnote>, membru al Societății franceze de psihologie, definește personalitatea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]