2,894 matches
-
semantice prezentate mai sus. 2.2.1. Numai este mai frecvent utilizat cu sensul "exclusiv": Un păr numai inele și o față de actor de roluri secundare la Hollywood (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) Ea - numai voaluri, numai zâmbet, numai flori. (trestie.wordpress.com) Până să-i trimit contractul semnat, tanti a fost toată numai miere, doamna în sus, doamna în jos, mulțumim, vă rugăm (denisuca.com) Astăzi am fost toata numai un pachet de nervi, o bombă cu ceas, acuma mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
scot sufletul din rătăcire. Se ținea bățos și îngâmfat în credința lui, diavolul împingându-l la răspunsuri și interpretări obraznice. Cu ajutorul lui Dumnezeu l-am făcut că accepte un ton reverențios, ca să putem discuta. Când am simțit că schelăria de trestie pe care își întemeia interpretarea scripturistică se clatină, l-am invitat să gustăm ceva împreună la ora dimineții. Am scos pâine, carne friptă și struguri, le-am așezat pe ștergar și l-am poftit la masă. M-am închinat, zicând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o zi, probabil mai relaxat sau ca divertisment, a dat-o pe congă, melodie la modă atunci. Copiii, uitând de sine, s-au prins lanț, fredonând ritmul melodiei. La coadă, Ionică Pușcaș, actualul savant dr. Ioan Pușcaș, slab ca o trestie, abia întremat, cu ochi de cer senin, pe cap cu o căciulă țuguiată, ce mai rămăsese din ea - în beciurile securității Cluj fusese groaznic chinuit, la numai 15 anișori - se avântă ridicând piciorul în ritm cu ceilalți. „Doamne, nu ține
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1999, 1; Irina Petraș, În metru antic, APF, 1999, 4; George Vulturescu, „Școala morții”, PSS, 1999, 5-6; Irina Petraș, „Școala morții”, CNT, 1999, 39; Valentin Tașcu. Biobibliografie, Deva, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 314; Flavia Teoc, Trestie și plumb, Cluj-Napoca, 2001, 133-136; Irina Petraș, Despre ritmul oracular, APF, 2002, 1-2; Dicț. scriit. rom., IV, 504-506; Ana Dobre, Turnura politică, LCF, 2003, 17. C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
imagistice: „păsările ploii”, „vântul răscolește cerul ca pe-o carte deschisă”, „porumbeii albi ai clopotelor”, „liniștea e aceeași batistă de melancolie și mătase”, „sufletul țipă sub tristețe ca lemnul sub ferăstrău”, „era o tristețe în noi ca o luntre în trestii”. Cu cel de-al doilea volum, Colomba, V. se detașează de modele, construindu-și o personalitate poetică integral proprie. Fondul său prim, elegiac, e luat în stăpânire autoritar, adeseori chiar strangulat (în Invitație la bal, spre exemplu) de inteligența estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
al diplomației 19, și nu o improvizație oarecare; să fie un bun cunoscător al problemei, cu experiență, abil și om de caracter; să aibă viziunea istorică a ceea ce croiește prin acordul încheiat, pentru țara sa; să nu fie acomodabil (ca trestia care se îndoaie) și slugarnic și să nu placă șefilor, ci incomod și cu demnitate; el trebuie să fie ca un comandant de navă căruia i se fixează unde să ajungă, dar el este cel care se află la timonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ușa cu lanțul, ninge mărunt Bacăul, tot nu dau drumul în sala de așteptare, hidrocentrala lipsa rezolvărilor simultane primitivitate, calcul diferențial/algoritm limbajul redus la limbaj, faza cîmp înzăpezit crisalidă, metamorfoză, poate mai mult decît poate omul, cea mai fragilă trestie etc., ca să se rezolve compensatoriu, om e cîmpul cît nu-l știe, cîmp zăpezii/nopții/ Romanului omul mai depărtat Moldova, rîu cu gelatina zăpezii, lan de tancuri alb parcelat din bețele țevilor, "În grădina lui Ion non-stop" Viorica Agarici 1886-1979
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
punct de vedere procentual, această categorie reprezintă 2,61% din totalul utilajului litic cioplit descoperit în așezarea de la Hoisești. Aceste piese au fost utilizate ca arme pentru vânătoare, sau arme de război, montate într-o tijă propulsoare din lemn sau trestie. Pentru o mai bună fixare, această montură se lega cu tendoane, fibre vegetale sau de piele și apoi se întărea cu rășină sau bitum (PĂUNESCU 1970, 100). Grupa: Vârfuri de săgeată numai cu laturile retușate În această grupă (Pl. 27
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și ne-a dus în Balta Brăilei... Unde anume ați fost în Balta Brăilei? În Balta Brăilei am fost la o localitate numită Stoenești. Acolo eram vreo 2400 de deținuți politici într-o cabană care era acoperită cu stuf, cu trestie, și n-avea plafon. La muncă ne scotea la dig și din cauza muncii de acolo am devenit inapt fizic, că aveam doar 49 de kilograme. Și mi-aduc aminte de o-ntâmplare care m-a impresionat deosebit. Mergeam la dig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care îl făceam noi, a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, în special din partea Moldovii, făcea’ capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor în dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și de ziua la fiecare cânta „Mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură, vreo trei mesteceni și multe flori sălbatice. În acest loc uitai de timp și de tine trăind clipe ireale. Acest loc atât de pitoresc se găsea foarte aproape Colonia Cehă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
negentropia, puritatea. Urmându-i exemplul, prefer rezolvarea problemelor românești pe calea negentropică, adică În cadrul unui stat unitar, chiar cu granițe spiritualizate, decât pe calea entropică, degradată, În cadrul unei puzderii de regiuni. „Radiosfera“, 7 martie 1997, ora 11,25 9. Poate trestie, dar sigur femeie Femeia inspiră - binele, poate și răul. De asta cultura și istoria umanității Îi este datoare aproape În totalitate; măcar pentru că toate cele nouă muze sunt femei, respectiv pentru că a existat o Elenă din Troia. De ce să nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reprodus prototipul, e proteina: se deosebește de la o poștă carnea, de exemplu, de proteina vegetală, a fasolei ori ciupercii și, Încă mai mult de aceea industrială, din petrol. Cel mai ușor de copiat sunt zaharurile, ale căror prototip, zahărul din trestie, e chimic identic cu acela din sfeclă, arțar zaharat ori porumb zaharat. La mijloc sunt grăsimile. Firesc, căci ele conțin mai mulți acizi grași, oarecum aceiași, dar În proporții diferite, caracteristice sursei lor. Aici, asemenea laptelui matern, prototipul e uleiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dintre cei dintâi prieteni patrupezi ai noștri, dar și bună parte din izlazul altor prieteni necuvântători, adică iarba; meiul care ne-a susținut și vegheat devenirea noastră, a românilor, ca popor; legume, precum ceapa, usturoiul, sparanghelul; zahărul și romul, prin trestia de zahăr; uleiuri de palmier, dar și băuturi, din palmier ori din agavă. În privința condimentelor, adică pervertitoare ale gustului, implicit a relației firești cu realitatea, acest grup de plante e mai Înțelept, adică zgârcit: vanilia, ghimberul, șofranul, usturoiul, ultimul fiind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apa adunată În pețiolul frunzelor. Să nu uităm mediul. Ele, monocotiledonatele, nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori - lintița -, au nevoie pentru asta doar de Soare și de a fi lăsate În pace. Și tot ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele oferă viitor planetei, pentru că evoluția nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a preoților și a luptătorilor, forțând pe aceia aflați acolo să le ocupe pe celelalte două: lucrători și sclavi. În compensație, de parcă n’ar fi fost loc, câteva plante și-au luat rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta, tot dulce, sfecla, undeva pe țărmul răsăritean al Mediteranei. Și, ca la biliard, trestia a deviat spre Africa de nord, iar sfecla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta, tot dulce, sfecla, undeva pe țărmul răsăritean al Mediteranei. Și, ca la biliard, trestia a deviat spre Africa de nord, iar sfecla a ricoșat spre Europa unde, după o existență nu prea spectaculoasă, abia În pragul secolului XIX, avea să devină cu adevărat „de zahăr“ și, așa cum o știm, albă; căci până atunci fusese
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viitor - spuneți-i dvenirea Lumii -, dar cu o față Întoarsă spre trecut - spuneți-i rădăcină sau temelie. Poate e nevoie și de o floare - ale sale, dintru ale sale. Motiv pentru care eu pun mereu Ziua mediului În relație cu trestia, aceea cu „coama“ legănată de adierea vântului, același care-i vălurează apa de la picioare, căci această zi Înseamnă sau trebuie să Însemne În primul rând protecția sărbătoritului pentru a nu deveni un comemorat. Iar această plantă o face În mod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e doar aparent bătrână și asta În sensul nostru obișnuit, că timpul Îmbătrânește... De fapt ea e o mămică cât se poate de tânără, căci știe să dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar mecanisme: pârghii, roți, scripeți... mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar mecanisme: pârghii, roți, scripeți... mai simple sau mai complexe. Printre formule, grafice, legi, nu și suflet, mea culpa. Și, cum „tot pățitu-i priceput“, subliniez doar că „Înțeleptul Învață din greșelile altuia“ și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în fiecare zi 3 tone de fontă. Refacerea agriculturii și a producției meșteșugărești a stimulat economia de mărfuri a țării și au luat ființă manufacturi cu elemente capitaliste. Produse specifice chineze ceaiul, porțelanurile, mătasea, obiecte din lac, hârtia, zahărul de trestie, mobilierul ș.a. au avut o mare căutare în țări din Asia de est și sud-est, apoi și în Occident. Ponderea elementelor producției capitaliste a început să crească în societate, luând naștere chiar verigi ale unui sistem bancar modern. În anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lumii, un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei. Agricultura reprezintă o treime din P.I.B. și oferă un mijloc de trai pentru trei sferturi din populație. Turismul este o ramură importantă a economiei. Industria reprezintă prelucrarea de produse agricole, iută, trestie de zahăr, tutun, cereale. Instabilitatea politică împiedică investițiile străine. Obiective aflate pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Valea Katmandu Parcul național Valea Sagarmatha, de pe Muntele Everest Parcul național regal Chitwan Localitatea Lumbini (locul de naștere a lui Buddha) CAMBOGIA (KAMPUCHIA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a peste un milion de persoane). Economia era dominată de agricultură, în care era antrenată 80% din populația activă și asigura 50% din P.N.B. Principala cultură agricolă era orezul (cu 60% din suprafața cultivată), dar se cultivau și porumb, manioc, trestie de zahăr, banane ș.a., iar plantațiile de cauciuc natural erau consacrate exportului, lemnul din bogatul fond forestier fiind exportat în Thailanda. Resursele din subsol erau și sunt puțin cunoscute și valorificate în foarte mică măsură. Ca investiții străine, în Cambodgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]