2,886 matches
-
întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", și care e neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
desface Din bălți stagnante ciuma perpetuă și face Din porc un rinocerus și-un arbor dintr-o floare. Și-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, În golurile zărei uitîndu-mă cu anii, Să-ncerc magnetizarea extazurilor stranii Ce tulbură privirea brahmanilor în trestii. Și-așa să-ntreb simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i, să caut La rândul meu misterul ce-ncheagă infinitul. Și-n verbe mai sonore ca murmurul pădurei Să-nchid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întâlnire cu iahve), misiunea cu care l-a însărcinat Dumnezeu, de a scoate poporul său din Egipt, și revelarea numelui divin; cele zece plăgi provocate de iahve pentru a forța consimțământul faraonului; plecarea israeliților și trecerea lor prin Marea de trestii, ale cărei ape au scufundat carele și pe soldații egipteni care Îi urmăriseră; teofania de pe Muntele Sinai, alianța încheiată de iahve cu poporul său, urmată de instrucțiuni privind conținutul revelației și cultul; în fine, cei patruzeci de ani de mers
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1999, 1; Irina Petraș, În metru antic, APF, 1999, 4; George Vulturescu, „Școala morții”, PSS, 1999, 5-6; Irina Petraș, „Școala morții”, CNT, 1999, 39; Valentin Tașcu. Biobibliografie, Deva, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 314; Flavia Teoc, Trestie și plumb, Cluj-Napoca, 2001, 133-136; Irina Petraș, Despre ritmul oracular, APF, 2002, 1-2; Dicț. scriit. rom., IV, 504-506; Ana Dobre, Turnura politică, LCF, 2003, 17. C. H.
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
ne-a dus În Balta Brăilei... Unde anume ați fost În Balta Brăilei? În Balta Brăilei am fost la o localitate numită Stoenești. Acolo eram vreo 2 400 de deținuți politici Într-o cabană care era acoperită cu stuf, cu trestie și n-avea plafon. La muncă ne scotea la dig și din cauza muncii de acolo am devenit inapt fizic, că aveam doar 49 de kilograme. Și mi-aduc aminte de o-ntâmplare care m-a impresionat deosebit. Mergeam la dig
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care Îl făceam noi a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, În special din partea Moldovii, făcea capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor În dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și de ziua la fiecare cânta „Mulți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
înțeleg că B. îi e dator lui Manolescu și vrea ca, în „Ateneu”, să nu i se facă nici o observație, dar nu accept încălcarea dreptului celui ce comentează de a scrie ceea ce crede că trebuie scris. Sp., care are o trestie în loc de coloană vertebrală, va accepta. Adaug aci (după două săptămîni) că a și acceptat, dar fără a reuși să-l mulțumească pe B., care, citind textul, i-a reproșat că n-are aderențe la Manolescu, că nu-l „prizează”. „Lasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vede. Coup de foudre! Dansa stîngaci, dar faptul acesta nu m-a împiedicat s-o angajez pentru toate valsurile și tangourile care au urmat. în zori, la întoarcerea acasă, eram exaltat. Am zăbovit îndelung pe podul de peste Suceava ca să privesc „trestiile de lumină”, gata să mă arunc în ele. După cîteva săptămîni i-am făcut o vizită. M-a primit într-o cameră cu multe scoarțe (probabil zestre) și m-a „tratat” cu dulceață de cireșe amare. Restul vacanței mi s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai curînd să moară decît să se ploconească. Astfel de fabule le-aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care vor să le inverseze, nici șefi, nici subalterni. Nici măcar obișnuitele conflicte Între părinți și copii, Între datorie și liberul arbitru, Între tradiție și Înnoire, mai nimic din ceea ce structurează dinamica unei cărți. Doar adierea delicată și tăioasă a unei trestii care gândește. Care simte, Înregistrează halucinant și pendulează fără răgaz, lent sau frenetic, În ritmul neregulat al vieții Înseși. Se Înțelege de ce micul volum de 100 de pagini nu se poate povesti. O epopee, În durata unei clipe. Imediată, urgentă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
glucoză și una de fructoză, legate ambele prin OH-ul de la carbonul carbonilic (din această cauză nu este o glucidă reducătoare) [5], este foarte răspândit în natură, îndeosebi în regnul vegetal [3.4], constituie zahărul alimentar din sfeclă și din trestia de zahăr [3.4], în afară de utilizarea ca aliment, zaharoza servește pentru îndulcire și ca excipient în unele medicamente [3.4], suferă fermentație alcoolică după scindarea, sub acțiunea drojdiei de bere, în oze, care, ambele sunt fermentescibile [5], solubilitatea în apă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
converti lactoza în acid lactic (fermentație lactică) [3], laptele îmbogățit cu acid lactic ajută la prevenirea dezvoltării bacteriilor generatoare de putrefacție în intestinul gros [3]. Acid glicolitic [1424,2425] compus cu structura: acid hidroxiacetic [1], component al sucului extras din trestia de zahăr [1], unii dintre principalii acizi biliari [2], rezultă din combinarea acidului colic cu glicogenul printr o legătură amidică [2], sărurile sale (glicolați) sunt cele mai abundente în bila adultului [2]. Acid piruvic[2426] antiseptic fenolic utilizat în dermatozele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
printr-un efort ecologic, s-o reîmprospăteze - ea nu uită că energia la care referă nu este cea cosmică, divină sau naturală, ci individual-omenească. Paradoxul antropologic al lui Pascal străbate astăzi producția și mai ales distribuția literaturii franceze: omul ca „trestie gînditoare” Înseamnă tocmai cineva care, deși Înzestrat cu vorbire, deci cu o putere imensă de expresie, de la zgomot la frază și apoi iar la zgomot, este finit. Se scrie și publică enorm astăzi În Franța, dar În cantități mici. În măsura În care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
La Crimeea, peste mare (2002). Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de un realism crud, cinematografic: țărani care mănâncă pământ și sug tulpini de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a unui tren care transporta cai. Piesa de teatru radiofonic Prietena mea, noaptea (1974) se concentrează pe același caz al tipăririi unui ziar ilegal, desigur comunist, într-o gospodărie țărănească, subiect
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
ce nu merită să fie păstrat. întâlnirea omului cu moartea se produce mereu de-a lungul întregii sale vieți, prin toate schimbările pe care le traversează, indiferent cum se numesc ele: separări, pierderi, boli, suferințe. Sunt modalitățile prin care „fragila trestie gânditoare”învață lecțiile supraviețuirii și ale nepermanenței. Ele însă nu sunt complete decât atunci când poate descifra sensul lor mai înalt. în acest scop, recuperarea dimensiunii lui spirituale devine imperativă, căci n-ar trebui să existe nici un ateu în tranșeele dure
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al patrulea, ceea ce înseamnă că în primele două volume Pumnul aranjează literatura română în funcție de vechiul criteriu al cărților de citire. Textele se conectează prin teme, într-o ordine a realelor, imediat vizibilă din titlu. Ochii și nasul (Asachi), Copaciul și trestia (Pann), Lupul (I. Baraș), Furnica îngânfată (Donici), Fericirea adevărată (Aricescu), Privire preste Hațieg (Barițiu) etc. Textele literare sunt ordonate după realitatea pe care o tratează - ființe, fenomene naturale, categorii morale, locuri. Nu autorul contează (deși toate textele îl precizează), nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o noapte cu o fiolă v-am terminat pe toți!" C. I.: Așa ziceau? S. Ț.: Da, da, deci eu cred că erau pregătiți pentru o eventuală exterminare totală, dar noi o priveam ca și cum mi-ați spune acum " Foaie verde trestie, / Am să-ți spun o chestie". Ne era indiferentă chiar amenințarea asta teribilă, care în mod normal ar fi trebuit să te pună pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
partidul nu au ajuns la Movileni? I. N.: Când veneau de pe la partid eu fugeam. Aveam locul meu într-o vale acolo, la vreo 50 de metri de sediu, care era pe un delușor. În vale era o mlaștină plină de trestie, stufăria de la Movileni. Îmi făcusem un fel de pătuc acolo, din niște snopi de trestie, și mă tot uitam să văd când vin mașinile, când pleacă și cum plecau, ieșeam și eu de acolo și mă duceam la birou. Directorul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
locul meu într-o vale acolo, la vreo 50 de metri de sediu, care era pe un delușor. În vale era o mlaștină plină de trestie, stufăria de la Movileni. Îmi făcusem un fel de pătuc acolo, din niște snopi de trestie, și mă tot uitam să văd când vin mașinile, când pleacă și cum plecau, ieșeam și eu de acolo și mă duceam la birou. Directorul ăsta se învățase și chiar mă anunța să plec în stuf când veneau de pe la partid
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu lumea din sat». Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Pe care cocostârcii, înfipți într'un picior. Dau gâtul peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru desen. Și, de fapt, nici nu vreau. Mă întorc permanent la desen. După ce am făcut un obiect, să spunem, imediat, a doua zi, mă întorc la sculele mele dintotdeauna: la toc, la peniță, la pană. Desenez cu pana, cu trestia... A.V. Se vede din linia subțire, din conductul ei delicat. D.P. ... așa cum se desena în secolul al XV-lea, să spunem. A.V. După desen, culoarea? D.P. Culoarea nu pot să spun că m-a preocupat și mă preocupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Prefer să cred că am făcut acest gest ca un cetățean oarecare, în sensul utilității sale posibile în guvern. Robert Turcescu: Cât credeți că o să rezistați dumneavoastră în această funcție, pentru că veți fi un ministru în bătaia vântului, „ca o trestie în bătaia vântului”? Nu sunteți membru al nici unui partid politic din coaliția guvernamentală, așa că atunci când veți dori să vă impuneți, probabil, punctul de vedere, când veți dori să obțineți mai mulți bani pentru minister sau în chestiunile obișnuite din ședințele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
22/1994 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 21 aprilie 1994, se modifică astfel: "4. Băuturi spirtoase, inclusiv lichioruri și băuturi obținute prin distilare de cereale, 100 din care: - whisky; gin; rom și rachiuri din trestie de zahăr 150 5. Băuturi pe bază de vin, 115 din care: - coniac 150 - șampanie 115 - vin spumos și vermut 45 - vin spumant 80 6. Bere, 55 din care: - bere ambalata în cutii metalice sau în sticle sub 0,5
ORDONANTA Nr. 22 din 11 august 1995 cu privire la modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la accize, taxa pe valoarea adăugată şi comisionul vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111898_a_113227]
-
totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-o inerție leneșa de tonalitatea uscată a versului. Al doilea ciclu, Aproape haiku-uri se înscrie pe linia pendularii între încercarea înregistrării faptului cotidian și reflecția filozofica. (Își face loc aici umorul involuntar: "Asemeni trestiei,/ celularul sună în vînt,/ singuratic".) În Veneam din Tibet, al treilea ciclu al volumului, poezia lui Ion Drăgănoiu se transformă aproape în întregime în proza. Din nou reflecții: "Ce multă nevoie avem de noi înșine într-o altă carne/ și
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]