3,105 matches
-
MARELE STAT MAJOR VA PREGĂTI ÎN CELE MAI MICI AMĂNUNTE ȘI ÎN MĂSURA ORGANIZĂRII VA TRECE LA EXECUȚIE”. Începând de la 7 Mai 1942, Marele Stat Major a lucrat în spiritul Directivelor ordonate de Domnul MAREȘAL ANTONESCU și în baza propunerilor trimise Președinției Consiliului de Miniștri, astfel: a) - S’au constituit în detașamente de lucru a câte 500 evrei cu încadrare militară, circa 12.000 evrei la dispoziția Direcției Generale a Drumurilor și Direcției Superioare a Geniului. - În curs de organizare încă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
90-91. Document nr. 178 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECȚIUNEA ORDINEI PUBLICE MARELE STAT MAJOR Secția I Nr. 210384 22 NOEM. 1943 La Nr. 431295/943; Avem onoare a vă face cunoscut că acest Departament nu are nici o cunoștință de evreii trimiși să presteze munca obligatorie în Transnistria. Știm numai că au fost trimiși în Transnistria 594 evrei, cu familiile lor, pentru că s’a constatat de către organele de control ale Marelui Stat Major, sau Ministerul Apărării Naționale, că s’au sustras dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că, „nu are cunoștință de această chestiune”. Aceiași întrebare s’a făcut și Ministerului Afacerilor Interne, cu Nr. 210384/1943. Ministerul Afacerilor Interne, cu Nr. 210384/1943, ne comunică cele de mai jos: „...acest departament nu are cunoștință de evreii trimiși să presteze munca obligatorie în Transnistria. Știm numai că au fost trimiși în Transnistria 594 evrei cu familiile lor pentru că s’a constatat de organele Marelui Stat Major că s’au sustras dela munca obligatorie. Pedeapsa a durat un an
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin grija Cerc. Terit. Bacău. I. - ORGANIZAREA 1) Conform Tabelei Md. -A anexată. La Cercul Teritorial Putna, se vor vărsa evreii de către Corpul 2 Teritorial și Corpul 5 Armată, din categoriile și specialitățile prevăzute în ordinul M.St.M. pregătitor, trimis acelor corpuri cu Nr. 438.738 din 10.II.1944, mai puțin șoferii. La Cercul Teritorial Bacău, se vor vărsa evreii de către Corpul 3 Teritorial și Corpul 4 Armată, după normele arătate la aliniatul de mai sus. 2) Detașamentele vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
atâta cruzime: „parcă dracul mi-a luat mințile”, se miră eroul, rămas perplex, „c-o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii sale. Dracul i le-a luat, dracul i le dă înapoi. Căci în întrecerea cu echipa de draci trimiși unul după altul să-l dovedească într-o probă sau alta, Dănilă „schimbă” prostia pe istețime, o prostie de neînchipuit pe cea mai uimitoare istețime (e singurul troc care îi reușește, marele troc al vieții sale). Nu s-a observat
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
o vârstă fragedă (șapte ani), este obligată să petreacă trei ani, Împreună cu părinții - diplomați În Ministerul Afacerilor Externe - Într-o Chină post-maoistă Îngropată sub beton și ventilatoare, vara, sub beton și gheață, iarna. Beijingul anului 1972 este pentru diplomații străini trimiși aici un no man’s land, pentru că orice contact Între ghettoul lor și orașul propriu-zis este cu desăvârșire interis. Claustrați Între capetele Bulevardului Urâțeniei Locuibile (denumirea Îi aparține fetiței), copiii găsesc salvarea nesperată Într-un joc foarte serios de-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o vârstă fragedă (șapte ani), este obligată să petreacă trei ani, Împreună cu părinții - diplomați În Ministerul Afacerilor Externe - Într-o Chină post-maoistă Îngropată sub beton și ventilatoare, vara, sub beton și gheață, iarna. Beijingul anului 1972 este pentru diplomații străini trimiși aici un no man’s land, pentru că orice contact Între ghettoul lor și orașul propriu-zis este cu desăvârșire interis. Claustrați Între capetele Bulevardului Urâțeniei Locuibile (denumirea Îi aparține fetiței), copiii găsesc salvarea nesperată Într-un joc foarte serios de-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asupra dezvoltării: Sumele trimise din străinătate nu sunt foarte mari „Nu puteam trimite foarte mult pentru că trebuia să ne păstram o rezervă. Dacă se întâmpla ceva. Și apoi viața aici e totuși foarte scumpă.”(bărbat, 33 ani) De regulă sumele trimise au o destinație clară „Trimiteam lunar bani pentru a putea întreține copiii la școală, în oraș. La noi în sat școala era foarte prostă.” (emigrant, 35 ani) După reunificarea familiei se stopa de regulă trimiterea regulată a banilor „Am trimis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
50 ani); „Până acum patru luni nu am vrut să rămânem. Până acum ne-am gândit numai cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum ne gândim cum să le facem un viitor copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele trimise au scăzut dramatic după liberalizarea granițelor „După ianuarie 2002 au venit frații și nu am mai putut trimite nimic. Ei nu lucrau la început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile de origine „Ei sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un viitor copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele trimise au scăzut dramatic după liberalizarea granițelor „După ianuarie 2002 au venit frații și nu am mai putut trimite nimic. Ei nu lucrau la început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile de origine „Ei sunt dintr-o familie mai bună. Au pe cineva în Spania. Și s-au mai înstărit și ei.” (bărbat, 50 ani) Câteva concluzii Primii emigranți români au intenționat să plece pentru o perioadă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce au avut loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a investițiilor private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transnaționale (căsătorie, investiții în perioada de ilegalitate etc.) acestea sunt de fapt legate mai mult de procesul migratoriu și de încorporarea în societatea italiană, acest tip de migrație are ca scop principal îmbunătățirea vieții din România. În aceste cazuri, banii trimiși sunt folosiți pentru construirea de locuințe noi, pentru creșterea consumului în gospodăriile de origine sau pentru economisirea banilor în băncile românești. În acest sens, există mai multe tipuri de practici migratorii: migrarea doar a unui membru din familie, plecarea părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
punți, strămutat într-un clopot/ O limbă de om va suna într-un coif cutezanța.// Și-așa vor veni într-un pas mai grăbit și copacii,/ s-aștepte o frunză cu glas, adusă-ntr-o urnă,/ solia coastei de somn trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim împreună.// Părul tău scurs din oglinzi va așterne văzduhul,/ în care cu-o mână de ger voi aprinde o toamnă./ Din ape băute de orbi va sui
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
carbonizate păsările din fundul lumii; / gonite din cuiburi și de pe vapoare, / au venit să moară păsările Sudului. // Printre materii anorganice, printre vizuini sălbatice și plante / mergea uriaș ca o mie de blocuri puse să meargă, / ca o mie de soldați trimiși să se omoare, / ca o mie de prizonieri întorși din război, / ca o mie de muncitori chemați la fabrică.” Reintrat în viața literară după o tăcere de aproape două decenii - tăcere impusă de închisorile comuniste de la Jilava, Aiud, Cavnic și
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
va realiza, probabil, noul model de modernizare. Dacă modelul indigen de modernizare l-au aplicat elitele obligând masele la schimbare, europenizarea se face de către cohortele de lucrători în țările europene. Amintim că românii migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să producă, cel puțin la început, un anumit clivaj între elite și România profundă. Migrația românească nu este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
motivelor migrației. Nevoia de bani pentru procurarea celor necesare traiului stă la baza deciziei de a migra pentru mulți dintre cei ce optează pentru această soluție. Astfel, producerea bunurilor și a serviciilor se realizează în afara familiei, parte din acestea fiind trimise familiei de către cei plecați. Acest lucru are un dublu impact: într-o anumită măsură, banii trimiși, obiectele materiale, micile atenții primite de familiile rămase în țară pot acoperi anumite nevoi, dar, în același timp, există și un efect negativ în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migra pentru mulți dintre cei ce optează pentru această soluție. Astfel, producerea bunurilor și a serviciilor se realizează în afara familiei, parte din acestea fiind trimise familiei de către cei plecați. Acest lucru are un dublu impact: într-o anumită măsură, banii trimiși, obiectele materiale, micile atenții primite de familiile rămase în țară pot acoperi anumite nevoi, dar, în același timp, există și un efect negativ în sensul că toate acestea nu pot compensa absența părinților plecați (în cazul în care au copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
întemeiată pe "marile povești", printre care și Spusele lui Aka. Se impune comparația cu Mâna stângă a întunericului, în care Aï intervine pentru a deschide comerțului planeta Gheten, fără să-l îngrijoreze consecințele. În Spusele lui Aka, Sutty, o femeie trimisă și ea de Ekumen, este preocupată de deșeurile unei globalizări prost conduse și care nu-și reciclează tradițiile locale. O lectură mai cinică a acestor texte ar vedea în ele elogiul politicii comerciale mai inteligente promovate de Ekumen. Orice globalizare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu frunzulițe mici, o aduceam acasă, o fierbeam și o mâncam. A fost ceva de groază seceta de atunci. Din universitate în penitenciar Motivele arestării: gelozia și Planul Valev C. I.: În fond, arestarea dumneavoastră s-a produs din cauza scrisorii trimise imediat după abdicarea Regelui? Sau la momentul în care Regele a fost forțat să abdice? S. Ț.: Nu. Am trimis scrisoarea la Ambasada americană dar mult mai târziu de la abdicarea Regelui. La vremea acea nu știam de faptul că era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încărcam pe șlep saci cu semințe de floarea soarelui. Șlepul era ancorat pe Dunăre, de la Dunăre erau vreo 20 de metri de mal după care urma digul paralel cu Dunărea. Noi mai puneam câte un bilet la câte un sac trimis celor care încărcau sacii, să strângă elevatorul și să ne trimită un sac numai cu miez de floarea soarelui. Și venea sacul plin doar cu miez de floarea soarelui, numai cu miez. Păi, era sărbătoarea sărbătorilor! Era soare, frumos, liniște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost decapitată de cei care, formal sau informal, o conduceau. Le-au fost luate averile, au fost tâlhăriți de către stat, au fost băgați la închisoare sau deportați și lipsiți de orice mijloc de trai. Au fost pur și simplu trimiși, cum spunea mama dumneavoastră, la moarte. R. R.: Noi, să vă spun sincer, nu am trăit vreodată cu ideea că vom supraviețui acolo. Ne-au dus ca să ne extermine printr-o moarte lentă. Adică, nu te omorau ei cu mâna
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupat de asigurarea bazei materiale a școlii. Trecuse un an de la promulgarea legii școlare când la 12/24 aprilie 1866, în Monitorul, jurnalul oficial al Principatelor Unite Române, C. A. Rosetti, ministrul instrucțiunii publice și al culturii, printr-o adresă trimisă proprietarilor și arendașilor, îi chema să-și dea concursul, ca cei care „înțeleg că numai când sătenii vor fi luminați, vor putea și ei îmbunătăți pământul și averea lor", să facă să nu rămână legea neaplicată, înscrisă numai pe hârtie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a pieței informației. Numai câteva din marile cotidiene își permiteau întreținerea unei rețele proprii de corespondenți particulari 33. Periodicele catolice au îmbinat cele două surse de informare, adică agențiile de presă și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se petreceau în acele locuri, ci erau preoți misionari sau persoane consacrate ori laice, plecați în misiuni de evanghelizare sau caritabile, în diferite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhilor români și sugerarea unor soluții pentru buna desfășurare a Expoziției a fost făcută cu tact, în mod diplomatic: Noi ne-am permis să prezentăm această problemă binecunoscutei competențe a Excelenței Voastre, cu rugămintea de a lua inițiativa și odată trimisă vorbă și Excelenței mons. nunțiu, căruia îi scriem în același timp, Excelenței mons. Mitropolit al românilor și câtor altora pe care considerați oportun să-i consultați, să îndrumați totul în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]