2,162 matches
-
o excepție pentru regina Însăși. — O, da, Într-adevăr. Tocmai Îmi spunea adineauri ce poftă ar avea de ceva delicios de la restaurantul tău și m-a rugat să-ți transmit toată dragostea ei. Nici sub amenințarea morții sau a schilodirii trupești Miranda n-ar fi fost capabilă să-și amintească măcar numele localului care Îi prepara prânzul În fiecare zi, darămite pe cel al șefului de tură din ziua respectivă, dar el părea Întotdeauna extrem de fericit când Îi spuneam ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
după. De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Î: De ce e așa de greu să găsești bărbați sensibili, iubitori și frumoși? R: Pentru că toți au deja iubiți. Ce mai faci? De la: Kate Reddy Către: Debra Richardson Complet nebună. La propriu. Viața trupească e doar o amintire vagă. Acum sunt doar un creier pe băț. Am de susținut o ofertă pentru un client $$$$$$ cu o stagiară paralizată de frică și care crede că Geoffrey Chaucer este un rapper. Plus Emily e bolnavă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Autorul omului. Isus Cristos a venit ca să mîntuiască omul46, ființă alcătuită din trup și spirit. Legea harului și a iubirii trebuia, așadar, să pătrundă și să devină stăpînă, ca să ne exprimăm așa, atît pe partea spirituală, cît și pe partea trupească a naturii umane; trebuie, așadar, să se arate lumii ca fiind în stare să atingă acest scop și, ca să spunem așa, trebuia să fie ea însăși alcătuită, parte din idee, parte din acțiune și, prin cuvîntul său poruncitor uneori și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
credincioșilor săi să se roage împreună, într-o voință unită; ci le spune în mod expres că îi dorește uniți "în toate lucrurile pe care I le cer Lui". Atît de mult își dorește Cristos unitatea alor săi! Unitate, nu trupească, ci a minții și a inimii, pentru ca unitatea poporului creștin de orice condiție, realizată înaintea altarului Mîntuitorului, să fie una și aceeași persoană, să fie acel Israel, după cum spun Sfintele Scripturi, care luptă și înaintează ca fiind "unul". Și acum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în interior, deși din afară pare că m-am înălțat. Mă deplîng pentru aceasta, căci sînt alungat dinaintea Creatorului meu. Fiindcă mă străduiam în fiecare zi să mă detașez de lume, să mă detașez de carne, să îndepărtez toate iluziile trupești ale ochilor minții și să văd cum se întrupează bucuriile cele mai înalte; și nu numai în cuvinte, ci din adîncul inimii strigam cu abnegație către Dumnezeu: "Ție ți-a vorbit inima mea; ți-am căutat chipul, chipul tău, o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
singur Corp există și un singur Spirit", spune Apostolul 95, cel care cu-prinde totul, căci prin corp se regăsește unitatea în lucrurile exterioare și vizibile, și prin spirit unitatea în lucrurile care nu pot fi văzute de ochii noștri trupești; "Un singur Domn există, o singură credință, un singur botez; un singur Dumnezeu și Părinte al tuturor, care este peste toți, prin toți și în toți"96. Iată încă o dată unitatea naturii divine, așezată ca temelie admirabilă a unității pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care trebuie să tindă neîncetat creștinul credincios, se poate rezuma în următoarele trei idei principale: I. Față de orice servicii care i se încredințează; II. Față de orice loc în care îi este dat să trăiască; III. Față de orice stare de sănătate trupească ar avea. LECȚIA a VI-a Despre al cincilea principiu, care este: Să-ți recunoști în sinea ta propria-ți nimicnicie 1. Ucenicul lui Isus Cristos trebuie să trăiască în per-manență într-o singurătate interioară în care dacă ar fi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care se știe că-i ticălos, să se prezinte înaintea Împăratului său dumnezeiesc și îi permit să I se destăinuie nemijlocit Acestuia. III În al treilea rînd, creștinului îi este îngăduit să-și ocupe o parte din timp pentru necesitățile trupești; dintre care primează hrănitul, care trebuie să fie sobru și cu luare aminte, dormitul, care trebuie să fie întocmai după regulile unei întemeiate moderații. a) Creștinul își va îngădui și o odihnă moderată pentru oboseala sa; după cum și Isus Cristos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
alți ochi. Și era fascinat. Cu timpul, revăzând-o de câteva ori, se îndrăgostise de-a binelea de ea. Nu era o dragoste abstractă și platonică, pentru o minte zbuciumată și un roman nescris. Era în primul rând o dragoste trupească. O cercetase cu atenție, cu privirea lui furișată pe sub pleoapele pe jumătate căzute, ca pe un model dintr-un studiu de desen. Clara avea un corp bine proporționat și niște forme armonioase și calme, care ascundeau în fiecare celulă o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
degenerat curând În impotență. Continuam să fantazez cu ea În rolul principal, erau Însă niște fantezii excesiv de lirice, reverii adolescentine, de puber prea citit. Și de aici mi se trăgea, de la reverie: nu eram În stare de cocoșeli, de răzvrătiri trupești, căzut cum eram În fascinația pentru acea femeie. Mă iubise năvalnic o jumătate de an, ca să mă părăsească, vezi Doamne: ființă pasională!, Într-o singură zi. Fusesem un amor dulceag, de consolare? Habar n-aveam ce se Întâmplase. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Îngăduia lordul Leac, mă duceam să-i vizitez domeniul. Stăteam cu el pe plajă, Înconjurați de femei goale el, scriind poezii, eu salivând și felicitându-mă că fac asta, că salivez adică, fiindcă eram mereu În căutare de reacții normale, trupești la recidiva impotenței. Fiindcă am adus vorba de recidive: tot pe plajă a avut loc un accident care m-a Întors pe dos, mi-a anulat firavele succese pe care, de la o vreme, le repurtam. Eram aproape toți adunați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
constituțional, adeca suirea pe tron a lui Cuza Vodă. Această plagă e foarte veche. Ea exista și sub Regimul Vechi, unde slujba făcea pe om să intre în ierarhia aristocratică și-l elibera de serviciul militar, de biruri, de pedepsele trupești. Mai cu seamă Regulamentul Organic a făcut să răsară funcționarismul după exemplul Rusiei. Îndealtmintrelea e prea adevărat cumcă înaintea regimului constituțional funcțiunile erau căutate din cauza titlurilor și avantajelor ce dădeau, nu însă pentru leafă. Apoi mai trebuie s-adăogăm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din noi doi e păcătos?" " Te-am făcut pe tine!" a răspuns ea atunci. Atât a spus și a tăcut mai departe. Ce trebuia să înțeleg? Că păcatul ei era izbăvit și că odată cu venirea mea pe lume dorințele ei trupești se stinseseră? Sau nu se stinseseră și se chinuise să le alunge? Era taina ei. "Bine, i-am răspuns, m-ai făcut, ești mântuită, dar eu nu sânt nici Isus Cristos și nici adeptul lui. Animalele nu cred în Dumnezeu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de cheagul conștiinței unității de destin istoric care este națiunea, individul va muri ineluctabil în matca neamului său care i-a dat viață. "Cum cineva nu poate sări peste umbra lui, de asemenea, nu va putea ieși din sfera influențelor trupești și sufletești ale neamului din care s-a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar mai rău așa? Dumitale îți vine să râzi, ți se pare o neghiobie, dar, având oarecare imaginație, te poate încerca și o asemenea idee. Ia gândește-te ce se întâmplă, de pildă, în cazul torturii: dureri și răni, cazne trupești, deci toate acestea te distrag de la suferința sufletească, încât numai rănile te chinuiesc până mori. Însă, poate, cea mai puternică, cea mai mare durere nu ți-o provoacă rănile, ci faptul că știi sigur că mai întâi peste un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
este singular, el se regăsește În toată țara ca o revenire binecuvântată la ceea ce reprezintă esența noastră spirituală, adică credința strămoșească care ne-a durat peste veacuri În spațiul nostru mioritic. Este o dovadă convingătoare a faptului că Între vindecarea trupească pe care o girează știința medicală și vindecarea sufletească pe care o girează credința este o relație indestructibilă, ce rezidă În ultimă instanță În esența duală a ființei umane trup și suflet. Este de asemenea o dovadă a faptului că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viața trebuie să se deru‑ leze exact așa cum dorești tu ?” Întrebările de sondat ar mai putea fi : „Ce ai Învățat din experiența aceasta ? Simți că ești Întărit prin această boală ? Cum s‑au schimbat lucrurile pentru tine ?”. Nu Întotdeauna boala trupească este În mod direct urma‑ rea păcatului (Ioan 9, 3), ci ea poate fi o tainică pedagogie divină, o frână preventivă pentru cel care dorește să guste din cupa amară a păcatului, o certare Îndreptătoare, un imbold spre desăvârșire, o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bun medicament În orice Încercare a noastră este cuge‑ tarea la Încercările cu mult mai mari prin care au trecut semenii noștri și mai ales sfinții Bisericii noastre. Din scrierile proprii Spiritualității Ortodoxe aflăm că asumându‑ne noi asceza, nevoințele trupești și sufletești, ne Îndreptăm pornirile rele și ne despătimim, curățind orice urmă a răului din noi. Greutatea și durerea nevoinței duce la o stare de acalmie, de liniște, de pace și bucurie, de nădejde și de putere În a răbda
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este doctorul ei. După cum medicul este cel ce ne pricinuiește mult bine, deși provoacă suferințe și dureri trupului, tot așa și Dumnezeu e bun, ca Unul care prin pedepse parțiale administrează tuturor mântuirea. În relația dintre păcat și boală, suferințele trupești sunt ocazii binevenite pentru a declanșa o reorientare spirituală a vieții unei persoane. În această viață, acest rău, boala, este făcut să slujească scopului bun al lui Dumnezeu. Astfel, această perspectivă dezvăluie - dincolo de orice preocupare legată de dreptatea divină - modul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al lui Dumnezeu. Astfel, această perspectivă dezvăluie - dincolo de orice preocupare legată de dreptatea divină - modul aparte iubitor În care Dumnezeu combină respectul pentru libertatea umană cu oferta aceasta constant reînnoită a salvării de consecințele libertății umane prost folosite. Experiența suferinței trupești oferă oportunitatea per‑ misă de Dumnezeu de a realiza un scop restaurator : așa cum am arătat și până acum, În multe cazuri, Dumnezeu aduce sau Îngăduie boala pentru sănătatea sufletului. Deci, La originile bolii 29 suferința ar putea fi percepută ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ca să pună pe capul celui La originile bolii 35 drept mai multe cununi și ca să‑l pedepsească mai mult pe diavol”33. Parcurgând scrierile sfinților, aflăm, printre altele, că Dumnezeu trimite sau Îngăduie adesea ca să vină asupra credincioșilor Lui suferințe trupești - chiar dacă acestea nu sunt pedepse pentru curățirea și ispășirea păcatele lor - ca să Îi Învețe să nu considere și să nu se atașeze de lumea prezentă ca de ultima realitate, căci bolile și suferințele ne amintesc tuturor că suntem efemeri, trecători
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la pătimirile Domnului, ne revine În memorie, printre altele, unul dintre marile pasaje profetice ale Vechiului Testament, care converge spre și este Împlinit prin moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia (52, 13 și 53, 12 et pasă sim). Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
70. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru Întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându‑și viața pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire (Luca 23, 46 ; Matei 27, 50 ; Marcu 15, 37 și Ioan 19, 30). În acest sens și Sfântul Atanasie cel Mare exclamă : „Minunează‑te de iubi‑ rea de oameni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ilus‑ trative. Astfel, din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610 a Înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se Îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar În anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de răceala singurătății, unii semeni de‑ai noștri se sting singuri și Îndurerați, fără să aibă parte de mângâ‑ ierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să‑i pese. De aceea suntem și trupești și duhov‑ nicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să‑l și mân‑ gâiem la vreme de boală, Încercare și necaz. Bunul credincios privește suferințele altuia ca și cum ar fi ale sale. Făcând 104 Suferința și creșterea spirituală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]