1,998 matches
-
și din cuvinte de neînțeles. Se lipea de el cu o vibrație stranie, ca și când ar fi voit să Îi transmită o parte din propria ei căldură vitală. Apoi se Întoarse din nou spre poet, În timp ce venețianul Începea să Își revină, tușind. — Fie-ți milă de noi, zise ea. Tonul glasului Îi era slab, frânt de angoasă. Rostea cuvintele anevoie, trăgându-și suflarea de emoție, asemenea cuiva nevoit să se exprime Într-o limbă prea puțin cunoscută, cuprins de groaza că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pas sprinten. Numai ochii îi râd deasupra vălurilor sub care și el și-a ascuns fața. Îi vestește că sunt gata de plecare. Închise ușa, vântul amuți, și ploaia de nisip se auzi și mai deslușit izbind în geamuri. Motorul tuși, apoi se opri de-a binelea. Îndelung solicitat de demaror, porni în cele din urmă și șoferul îl făcu să urle, accelerând. Icnind puternic, mașina se urni din loc. Din mulțimea zdrențăroasă și nemișcată a păstorilor se înălță o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
aceeași oală cu el. Îi mai sunau încă în urechi cuvintele de rămas bun ale jandarmului, și, fără să știe bine de ce, își simțea sufletul nespus de pustiu și de vulnerabil. În acea clipă, de partea cealaltă a școlii, prizonierul tuși. Daru îl ascultă, aproape fără voie, apoi, furios, azvârli cu o piatră, care șuieră prin aer și se înfundă în zăpadă. Crima prostească a acelui om îl revolta, dar ar fi păcătuit împotriva onoarei dacă l-ar fi predat. Gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
un alt poster, pe care mi l-a ridicat în fața ochilor ca să-l examinez. Să schimbi coperta la Trage-mi-o era ca și cum ai fi schimbat șezlongurile de pe puntea Titanicului. Am ocolit întrebarea, clătinând din cap și prefăcându-mă că tușesc. — Vivian, am vrut să discut cu tine despre o carte pe care sunt foarte interesată s-o cumpăr, am început eu serioasă. N-am mai citit niciodată ceva similar. Am stat trează toată noaptea, fiindcă n-am putut s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
trebui să aprindă focul. La asta chiar că nu s-a mai gîndit nimeni, zice Tîrnăcop, o să înghețăm aici, sare de la locul lui se așază în genunchi și începe să cotrobăie după așchii în lada cu lemne, bîiguie ceva, pufăie, tușește, se aud cîteva pocnituri, flăcăruia dansează unduindu-se ca o femeie cu forme suple și un firicel de fum care se strecoară pe lîngă balamalele ruginite reușește să schimbe brusc atmosfera. A luat-o, zice Curistul, așezîndu-se pe locul lăsat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
știu eu pe unul care în 21 dimineața umbla ca un apucat pe holurile Bibliotecii Universitare încercînd să facă rost de o cărticică pusă la index. Poți fi mesteacăn, fag, smochin, cocoș, oaie, șobolan, pumnal sau chiar toporișcă, continuă Tîrnăcop, tușind din cauza norului de praf făcut de ultima zvîcnire a foii de cort pe care Roja o eliberează din ultimele ancore. — O să ne mai putem măcar uita încă o dată înăuntru? întreabă Dendé, scuipînd printre dinți un cheag de sînge, muci și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
le-am fumat pe toate, nu se lasă Comandantul, milităria nu-i fustăngeală, deși porcii de civili au avut întotdeauna impesia că Armata e obligată să șteargă națiunea la cur ori de cîte ori face pe ea. Răhățeală, nenicule, adaugă tușind scurt. — Hai, lasă mofturile, încearcă să-l înmoaie, cîteva grupe, niscaiva muniție în sus sau în jos, cine crezi că ar băga de seamă, cine crezi că o să le mai țină evidența? Nu fi naiv, e un sfat pe care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
distrează Gulie, pe căldura asta nu mai scapi de ele, cea mai bună dovadă că ești un dulce, zice Dendé, un adevărat om de zahăr. Curistul își scarpină gîtlejul, cu voi nu mai am ce să discut, și începe să tușească de nervi, se înroșește, sînteți niște idioți, pramatiilor, le strigă izbind cu talpa în pămînt, iscînd un norișor de praf exact în clipa în care un cîine murdar cu blana încîlcită trece pe lîngă ei ca o săgeată scoțînd un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai am una Gheretă plecă ochii ipocrit, după ce fusese cu mâna pe clanță și de care acum Își rezema spatele domnu' Precup, e aceasta. Tăcu, Își drese glasul, i se făcu foarte cald, bine că nu-și Încheiase mantaua, mai tuși o dată și zise: Așa, fără interpretare, n-am ști? Că s-a dat la televizor, În direct. Au fost morți... Am văzut cu toții... Ascultă, Gavrile! Dionisie se Îmbujoră la față. Degetele i se Încleștară pe tăblia mesei În căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
neagră, Înnodată zdravăn la ceafă. Înghesuită Într-o pufoaică kaki, se mișca doar cât să dea rest clienților. Semințele și le luau singuri. Era dreptul lor și femeia Îl respecta cu sfințenie. Autobuzul se urni din loc după câteva opinteli, tușind, scoțând fum. Prin podea, gazele intrau nestingherite În cabină. Înecăcioase dar călduțe, domestice. Flavius-Tiberius rămase În picioare undeva la mijlocul autobuzului. Șoferul Începu să cânte: Steaua sus răsare ca o taină mare... Taxatoarea Îi ținea isonul. Erau Întrerupți din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
măsură, zise Petru zâmbind complice. Gheretă simți căldura din privirea celuilalt și Începu să râdă. Râzând, mintea i se limpezea cum altora după un somn bun. Râdea cu sughițuri, ținându-se de burtă. Așa râdea el. Se Înecă, Începu să tușească. Creștea ca un aluat pus la dospit, gata să se reverse. Uite-l bătând aerul cu brațele sale scurte, Încercând parcă să tragă aer și prin ochi, să aspire lucrurile din preajmă și pe Petru odată cu ele, ca o balenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
doar să dai seama de ce auzi și vezi, sau să mărturisești nepăsător despre un har pierdut sau furat. Oare cum nu Înțelege Șendrean că avea nevoie de ajutorul lui? Cu câțiva pumni În spate l-ar scăpa de necaz. Mai tușise el, dar niciodată până atunci nu vomase laptele ăsta subțire, degresat, spuma asta lipicioasă de aracet. Se liniști din senin. Sleit de puteri se așeză pe scaun. Petru se așeză și el. Ce-a fost asta, domnule Gheretă? Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sciatică. Poate fi și tuse măgărească. E tot așa cu sufocare. Poștașul vorbea calm, cu o siguranță doctorală, avansând cu bărbăție și alte ipoteze cu complicații nedorite dar dinainte asumate. E o tuse astmatiformă, domnule Gheretă, tranșă Petru. La fel tușea și bunicul meu. Tot ce se poate, domnule Șendrean. La munte, cu un râs ca ăsta poți provoca avalanșe, În Elveția, de pildă. Noroc că elvețienii nu râd ca noi. Demult ar fi fost Îngropați de vii. Îmi permiteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bronz cu inscripția “Golul iudaic” care alături de “Golul germanic” va străluci În veci pe firmamentul istoriei noastre, tot mai plină de goluri. Aveți cuvântul, domnule Cain.. Cain făcu un pas timid Înainte, Își Încleșta mâinile pe balustrada Îngustă a balconului, tuși discret de câteva ori În pumn Întorcându-și fața spre dreapta, apoi, fixându-și privirea asupra unei pălării cu voaletă, Începu să vorbească. 39. În absența amplificatoarelor, vocea firavă a lui Cain abia trecea de primul rând de ascultători. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și-o spăla În fiecare seară Înainte de culcare părea astfel răsplătită. Atâta doar că, din cauza bolii, orele sale de culcare erau tot mai greu de prevăzut. Simțindu-se privit se opri jenat. De emoție, uită să Înghită și Începu să tușească. Atunci se așeză lângă el și Îl cuprinse de după umeri. Îl strângea atât cât să nu-i Îngreuneze respirația. Tusea Începea să se calmeze, nu și tremurul accentuat al mâinii drepte care prelungea spasmul trupului precum mișcarea de gherilă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-l Într-o vorbărie care Îi spărgea timpanele. Se pomeni strigând Dacă nu tăceți, borăsc! Gheretă și Zegrea muțiră. Barmanul rămase cu o sticlă de coniac În aer, o doamnă simpatică și vorbăreață se Înecă cu cafea și Începu să tușească. -Basta, strigă din nou Horacsek, mulțumit de efectul mesajului său. Continuă imediat, mai mult nedumerit decât furios: Sebastiane, tu chiar n-ai auzit de ăștia trei? Ba da, da' numa' ca nume de străzi, recunoscu Gheretă, confuz. După cum vezi, Îs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
L.A. de trei zile-ncoace, iar tu știai foarte bine că vrem să stăm de vorbă cu tine. Dar te-ai ascuns. Cum crezi că sună chestia asta? Robert „Roșcatul“ Manley își aprinse o țigară, trase fumul în piept și tuși. Nu voiam ca nevastă-mea să afle că i-am tras-o. — Dar nu i-ai tras-o. Betty n-a vrut. Te-a scos din minți, apoi te-a dus cu zăhărelul. Ăsta nu-i un motiv să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
calorifer, a clipit de câteva ori. — Scopolamina își menține efectul încă vreo câteva ore. Nici o șansă să ne mintă, spuse Russ. Am udat un prosop în chiuvetă și i l-am trântit lui Johnny pe față. El a început să tușească și am îndepărtat prosopul. Johnny a chicotit. — Elizabeth Short, i-am spus și i-am făcut semn spre fotografiile lucioase de pe perete. — Ce-i cu ea? bolborosi Johnny, cu o față parcă din cauciuc. I-am administrat o nouă doză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe pat. Emmett se eliberă primul, o mângâie pe Madeleine, apoi își frecă pleoapele și-și miji privirea. I-am înfipt țeava pistolului în ceafă. — Tu, Georgie, Betty. Convinge-mă sau îți fac praf toată nenorocita asta de casă! Emmett tuși și mângâie șuvițele răvășite ale lui Madeleine. — Tu și propria ta fiică... am zis eu. Fosta mea gagică de bani gata ridică privirea. Fața îi era un dezastru: lacrimi uscate, praf, ruj. — Tati nu-i tatăl meu adevărat și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toți proaspăt unși, vopsiți, lustruiți. La rândul lor, roboții, căci despre niște roboți e vorba, așteptau respectuos, care mai de care. — Ascult, spuse Corodan. Cine vrea să-nceapă? Care este situația? — Încă din primul trimestru al anului în curs - începu tușind robotul Felix S4, care răspundea de sateliții artificiali ai UNIVAX-ului -, am îndeplinit planul la toți indicatorii de bază. Dacă e să mă refer, de pildă, numai la sectorul investiții... — Mulțumesc, suficient, îl întrerupse Corodan. Cum stăm cu sateliții naturali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ar fi mușcat un șarpe. A alergat înspre marginea albiei secate, acolo pe unde înainte curgea apa și înfloreau florile. A căzut în genunchi și a început să vomite. Cu icnete grele, s-a ridicat, apoi a îngenuncheat din nou, tușind. Când m-am apropiat de el, s-a ridicat în picioare și mi-a spus să nu mă apropii de el. - Du-te și spune-le, am zis eu în șoaptă. Eu o să rămân aici și o să țin vulturii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
doua zi după înmormântarea lui Werenro, m-am dus la Rebeca dimineața, ca de obicei, dar ea era deja îmbrăcată, parfumată și vopsită. Stătea pe perne, tăcută și retrasă. Nici nu știu dacă m-a văzut când am intrat. Am tușit. Nu și-a ridicat privirea spre mine, dar după un timp a început să vorbească și atunci am înțeles de ce veneau pelerinii la Mamre. - Știu că ești aici, Dina, a spus ea. Știu că mă urăști din cauza fetei lui Esau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bubiau urechile. Aș fi vrut să fug și în același timp aș fi vrut să nu se mai termine acel moment de agonie și confuzie și dorință care venise peste mine. N-am zis nimic. Și el era descumpănit. A tușit în palmă, a aruncat o privire prin ușa care dădea în camera unde era Așnan și s-a uitat iar la mine. Până la urmă a bâiguit o întrebare despre sora lui de lapte. Probabil că am spus ceva, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a supt moartea din gura lui, suflându-i viață în nări. Eu țipam, plângeam, tremuram. Herya m-a ținut în timp ce noi toate urmăream ce făcea moașa. Fața întunecată ca de câine a morții a înaintat, dar exact atunci copilul a tușit și când a început să plângă supărat, ne-a alungat toate temerile. Colțul întunecat s-a luminat. Moartea nu mai lâncezește acolo unde e învinsă. Vocile celor patru femei se auzeau în jurul meu, trăncănind, râzând, toate cu glas tare. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înfuriat atât de tare încât eu, care n-am omorât o muscă în viața mea, am omorât pisica. De-atunci mi se întâmplă să visez ba canarul meu mort, ba pisica și mă trezesc, bineînțeles. Ca să-l ascult pe Tuberculosul tușind. Eu cred că are plămânii ciuruiți. Cum să dormi, Doamne sfinte, când auzi pe cineva tușind încontinuu lângă tine? M-am dus de câteva ori la Moașa, s-o rog să-l mute în altă cameră. A clătinat din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]