1,978 matches
-
discursuri și atunci e și mai trist, fiindcă vi-l închipuiți martir, când în realitate e numai rău și prost și leneș! Ilie Rogojinaru sfârși, gâfâind de convingere. (...) Atunci, Simion Modreanu, director în Ministerul de Interne, îmbrăcat cu multă cochetărie, tuși ușor să-și dreagă glasul și rosti sentențios: Domnul meu ... domnule Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toți, dar absolut toți, trăim de pe urma trudei acestui țăran, așa prost și leneș, și rău cum îl categorisești d-ta!” „Chestia țărănească
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
N-am găsit încă acea biserică ortodoxă unde m-aș fi închinat cu toată inima. Italienii sunt catolici. Am văzut și trăit (în umbra lor) Crăciunul și Paștele. Totul e comercial. Ciudat, aici e scaunul credinței, la Vatican, și to tuși bisericile sunt mari și goale. Ouăle sunt cele de ciocola tă, cozonacii sunt doar cumpărați... N-am descoperit aici umilința noastră în fața lui Dumnezeu, nici iubirea de aproa pe. Poate că sunt mândri! Cum să-ți explic? Sărbătorile noastre sunt
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
denumire categoriei, trebuie să elaborăm și discursurile care să conțină respectiva denumire. Publicitatea următoare ne-o demonstrează: Elysemat TEN FLUID GUERLAIN Într-un flacon de sticlă satinat, un nou gest de strălucire pentru tenul vostru. Uimitor de fluid și to- tuși cu o mare acoperire, Elysemat depune pe fața dumneavoastră un văl de un mat natural. Hidratant, anti-radicali liberi, oferă o catifelare și un confort excepțional pentru pielea dumneavoastră. Asigură o ținută incomparabilă machiajului dumneavoastră. Elysemat. Strălucirea perfecțiunii Guerlain pe tenul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Drept mulțumire, regele macedonean al Siriei, le-a adus în dar supușilor săi din Ierusalim, statuia lui Zeus pe care trebuiau să o cinstească mai mult decît pe Iahwe. Asta însemna pentru ei închinare la idoli și rău ar fi tușit sărmanul Iahwe pe unde se aciuase de ochii înrăiți ai lumii. O altă dovadă nimicitoare asupra născocirilor ivrite este scrisoarea lui Mane-thon, preot egiptean la Heliopolis și mare învățat în timpul regelui macedonean Ptolomeu Filadelful, cel cu pretinsa invitare a rabinilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de peste 8000 de ani și oricît s-au străduit mișeii să ne fure istoria și cultura, uite că a venit și ziua marii socoteli, Judecata de Apoi pentru toate fărădelegile și ticăloșiile înfăptuite în dauna neamului get. Chiar dacă unii vor tuși cu pucioasă iar alții își vor pune coarne de rinocer pentru a-și apăra minciunile și crimele făcute în numele dorinței de putere și avere, adevărul îi va nimici ca pe niște jeguri vii și urduroase păstorite de Satana de peste 1600
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
El abordează astfel o spirală vertiginoasă a tenacității și puterii de distrugere, din care, simbolic vorbind, elementarul iese în pierdere (deficit de eficacitate). Jenat că se dedase unor asemenea rotiri deplasate ale gândirii tocmai în cortul pauper al nomazilor, vinovatul tuși ușor și-și propti, penitent, coatele pe genunchi, în semn de aplecare mai atentă asupra discuției în agonie; îl trezise simțul datoriei. Există un delir al analizei, o cădere în ispita manipulării unui aparat conceptual impresionant atunci când îl posezi, sau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deșertul fie el Gobi sau Karakorum avea munții fie ei Hentei sau Altai avea SPAȚIUL pe care-l cunoștea și-n care se orienta, pe cal, pe cămilă sau în mașină, fără greșeală, fără dificultăți, fără teamă... GAZ-ul saltă, tușește, învinge cîteva hîrtoape pietroase, trece pe lîngă un "obo"1 unde oprim o clipă, pentru a adăuga o piatră în cinstea sufletelor celor morți și deodată zărim în depărtare două mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
naturală, cămila îmi arată dinții într-un rînjet batjocoritor. Mi-e rușine de ea, de mine, de caii costelivi care mă privesc cu milă, de soarele care hohotește reflectat în nisip. Pornim mai departe și curînd părăsim asfaltul. Jeep-ul tușește, se opintește începe să ne frîngă oasele. Privesc în jurul meu și încerc să-mi fixez o direcție. Zadarnic. Cît vezi cu ochii... nisip. Dunele! Văd pentru prima dată în viața mea dunele deșertului. Totdeauna mi le-am imaginat ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Alexandru Tăcu. Pe 12 decembrie 1986, Alexandru Malin Tăcu, elev În clasa a XI-a la Liceul „Mihai Eminescu”, a fost bătut de câțiva băieți de la clasa de sport. Câteva zile mai târziu, băiatul a Început să vomite și să tușească. Apoi a intrat În comă. Părinții adolescentului susțin că băiatul a fost internat la Spitalul de Urgențe fără a fi Înregistrat În evidențele spitalului. Pe 21 decembrie, la ora 0,30 Alexandru și Ana Tăcu spun că au părăsit spitalul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
balsam pe o rană deschisă“... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Trei împotriva tuturor BOBI Să nu vă lăsați niciodată păcăliți de vârsta oamenilor, prezumând că bătrânețea înseamnă musai umilință, pastile și cartofi. Doar fiindcă bunica voastră tușește sau merge în cârje nu înseamnă că printre septuagenare nu se află și babe periculoase, violente și vicioase. Eu vă zic că am cunoscut trei. Și un întreg cartier a tremurat ani de-a rândul, de spaima mămăilor interlope de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
viitorului conferențiar: „...să știi că am să stau în picioare drept în fața d-tale; d-ta din când în când să te uiți la mine, mai ales spre sfârșitul conferinței și când vei vedea că eu mișc din picior și tușesc încet, să știi că trebuie să închei. Apropo să nu uiți comparația”. O adevărată tortură consta în faptul că oratorul nu avea voie să aibă măcar un pahar cu apă pe masă. Vă spuneam mai devreme despre un conferențiar, și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
-te dracului!", zise ea fără să se întoarcă. Acum se află în mijlocul mulțimii. O tânără măslinie iese dintr-un butic și, răvășind totul în cale un veritabil ciclon fata asta! -, năvălește spre ea pulverizând un parfum care o face să tușească. Se clatină și își apără fața cu mâinile. Fata nu încetează să-și descarce revolverul olfactiv, râzând ca de o glumă bună: "Nu vă mișcați, sunteți ..." Agasanta făptură încearcă chiar s-o bage cu forța în buticul ei: "Găsiți înăuntru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
coboară fără încetare. O ușă se deschide și apare o tânără femeie în halat alb: "Așteptarea o să dureze, liftul oprește la etajul ăsta cu o probabilitate de 1 la 27. Veniți să vă odihniți alături." Ea preferă să aștepte. Dar tușește. Tânăra femeie deghizată în infirmieră o ia pe după umeri și o duce în camera de alături. Se lungește pe pat, dar nu vrea să se dezbrace. Falsa infirmieră se apucă de călcat fără să-i mai dea atenție. Prin ușa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu este mai medic decât descoperitorul său, se așază la căpătâiul ei. Se uită la ceas în tăcere. Trece un timp nedefinit până să se ridice, mulțumit de sine: "Douăzeci de minute și patruzeci și trei de secunde fără să tușiți. Sunteți vindecată!" Aflând asta, o scutură un acces de tuse deosebit de penibil. Doctorul Pacienza a dispărut. Frigul și televizorul au devenit insuportabile. Se plânge soțului ei. Mi-e până-n gât, du-te și cere-i escrocului ăla de Sinus o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ăstuia?" Soțul ei se apără pretextând că n-a adus laude clinicii, ci doar doctorului Pacienza, o somitate recunoscută de lumea medicală și care, pe ea, a vindecat-o în timp record. "Record, pe dracu, zice ea și începe să tușească de mai mare dragul. Și tu te duci să discuți cu acest papă chinez? Pe probleme contemporane, asta mai lipsea!" Soțul ei recunoaște că s-a întreținut cu doctorul Pacienza pe tema bolii ei, dar că nicio clipă nu a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sonerie, nici să cheme după ajutor, vocea îi e prea slabă. Dar dacă nu e trează, și doar visează că s-a trezit? Atunci, mai bine să schimbe visul. Deocamdată, îi lipsesc niște piese de schimb în depozitul de vise. Tușește, nu poate nici să scuipe, nici să-și sufle nasul. Îngrozitor. Își frământă mintea să găsească soluții. Să tragă, de exemplu, sertarul noptierei, unde își ține forfecuța de unghii, ca să-și taie manșetele prea strâmte și sforile de care îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pesemne la etaj, dacă nu cumva prima și ultima nu sunt una și aceeași persoană. O clipă, o bănuie pe doamna Segal că joacă un joc ciudat al cărui scop îi scapă, dar nu are vreme să adâncească ipoteza, Ion tușește ușor ca să-i atragă atenția. Se ridică. Străbate casa și iese în curtea care dă spre drumul mare, nu direct, căci vila e puțin retrasă, ci pe o cărare mărginită de vegetație săracă, pe jumătate acoperită de nisip. Motea, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să și-l dezbrace. Și acum?.. Îi veni o idee: "Știi, am cumpărat niște mere foarte frumoase în după-masa asta, nu vrei?" Vocea lui, pe care și-o voia normală, sună teribil de fals, își dădu și el seama, și tuși ușor ca să-și recapete sângele rece. Tusea sună și mai fals. O scânteie ironică luci în ochii Nastiei. S-a prefăcut că nu observă și ieși ca să se întoarcă cu un coș mare. "Era un țărănuș care dârdâia pe marginea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sacouri, se îndreptă către masă. Cu dreapta prinde sticla, o duce la gură și un prelung gâl-gâl-gâl se aude... Dar imediat o explozie!... Sticla cade pe masă, ghetele și hainele se împrăștie pe covor, iar cucoana gazdă scuipă, varsă, icnește, tușește, lacrimile îi curg din ochi, balele îi curg din gură. Aiurită, sufocată, iese pe ușă, urmată de râsul zgomotos care țâșnește de sub toate plapomele! Cititorul a înțeles despre ce e vorba. Cititorul ghicește cu ce fel de lichid fusese adăpată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lâna, s-o scărmănăm. Am strâns repede cărțile și caietele în trăistuțe și-am constatat cu părere de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de care. Ne înecam cu praful și mirosul de lână mucegăită. Doamna, Saveta Năstase (Putinica) s-a enervat tare pe noi și ne-a certat: Nu sunteți buni de nimic! Mă duc să aduc ajutoare! Îndată a venit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vorba de foi de pătlagină, pe care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se deschidă rana din nou. Cotiră spre dreapta. Foarte curând, În fața lor se Înălță o movilă uriașă, pietroasă, un stouff cum spu neau localnicii, de pe care o cetățuie neagră și amenințătoare privea cu semeție către vale. Călugărul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acolo, În așteptarea cioplitorului În piatră, i se păru o veșnicie. Din când În când auzea pași care se apropiau, apoi se Îndepărtau iarăși și de fiecare dată se Înfiora, temându-se să nu fie descoperită. În sfârșit veni Simeon, tuși ușor și Întrebă șoptit: — Domniță, sunteți aici? Da, da, răsuflă fata ușurată. Bine c-ai venit. Mi-a fost atât de frică. Veniți, veniți. E o căruță care pleacă acum și care ne ia și pe noi. N-a fost
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de carne se obținea si o bună recoltă de puf și pene. Germanul le iubește, deși Octave Mirbeau le calomniază, pentru că pe șoșele se manifestă prostește, producând pe vremuri cel mai mare număr de victime. De câteva zile fetița noastră tușește mult. Soția mea e Îngrijorată atât de mult, Încât la la un moment dat se gândește să se Întoarcă la București. Grija e mare Întucât cu un an Înainte a fost serios bolnavă de pleurezie; când credeam că e pierdută
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o domnișoară stă pe marginea șoselei, cu un geamantan mare lângă ea. Ne roagă s-o luăm. Îi ofer un loc În spate, Între geamantanele noastre și jucăriile Sănduței. La câteva minute după pornire aprinde o țigară și Începe a tuși Într-un mod exasperant. Suntem speriați, mai ales că fetița noastră cu un an Înainte fusese bolnavă de pleurezie. Ce să facem? Să răbdăm. Asta e tuse convulsivă, spun eu Sănduței care și Întreabă ce e aia convulsivă. Măgărească, o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
City; e cel mai important oraș pe care Îl Întâlnim În Dakota de sud. Are o populație de 10.400 locuitori. Case clădite cu gust, străzi largi, curate, câteva hoteluri care denotă un centru turistic căutat. Domnișoara care ne-a tușit tot timpul Își cere scuze pentru deranj și face și gestul frumos de a ne invita la familia ei. Speriați de tusea ei continuă, am fost nevoiți să nu acceptăm. Rapid City, la 4000 kilometri de New-York va avea un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]