13,539 matches
-
clasificare și particularități Posibilitățile diverse de valorificare a resurselor turistice și modul de participare la această activitate au condus la individualizarea mai multor tipuri de turism. În literatura de specialitate s-au realizat clasificări în funcție de mai multe criterii: În funcție de proveniența turiștilor, se identifică turismul intern și turismul extern. Turismul intern este practicat de populația autohtonă iar cel extern este practicat de persoanele cu rezidență în afara granițelor țării. După modul de organizare a acțiunii turistice, se diferențiază un turism neorganizat, unde participanții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de vânătoare este mai bogat în zonele împădurite din spațiul montan, iar pescuitul sportiv este practicat în Delta Dunării, în lacurile de luncă și în iazurile amenajate cu acest scop. c) Turismul cultural-științific are ca obiectiv cunoașterea, formarea și educarea turistului, cu accente pe latura morală a personalității sale. Se prezintă într-o multitudine de fațete și se realizează printr-o gamă largă de activități, între care putem menționa: vizite la muzee și case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul balnear. Deși în sezonul estival (iunie-septembrie) regiunea se confruntă cu un aflux de turiști, oferta turistică redusă determină fluctuații mari ale numărului de turiști în cursul anului. La acestea se adaugă și prezența mai multor factori de decizie (administrația locală, agenții economici), a căror administrare deficitară a capacităților de cazare, a plajei și a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul balnear. Deși în sezonul estival (iunie-septembrie) regiunea se confruntă cu un aflux de turiști, oferta turistică redusă determină fluctuații mari ale numărului de turiști în cursul anului. La acestea se adaugă și prezența mai multor factori de decizie (administrația locală, agenții economici), a căror administrare deficitară a capacităților de cazare, a plajei și a dotărilor pentru agrement a impus ocolirea litoralului românesc, în favoarea celui
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și la dezvoltarea comunităților locale. Este o formă de turism durabil, bazat pe punerea în valoare a resurselor naturale, cu intervenții minime asupra mediului și a comunităților locale tradiționale. De asemenea, ecoturismul poate spori nivelul de educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai conservării mediului natural și cultural. Această formă de turism se practică, îndeosebi, în ariile protejate apreciate ca un mediu puțin afectat de presiunea antropică, optim pentru recreere. În România, posibilitățile de practicare sunt limitate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pentru viitor, acest turism va trebui organizat conform cerințelor internaționale din domeniul mediului, cel puțin în cele trei rezervații ale biosferei: Delta Dunării, Munții Retezat și Munții Rodnei. Organizarea presupune drumuri de acces către anumite zone, un număr limitat de turiști și o monitorizare permanentă a ecosistemelor de către un personal autorizat. Ecoturistul trebuie să respecte câteva reguli elementare de comportament: - interdicția accesului în zone nepermise publicului; - păstrarea unei distanțe considerabile față de animale, pentru a nu le deranja; - nonintervenția în habitatul natural
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
octombrie), Ioan Gură de Aur de la Suceava (27 ianuarie). 6) Turismul rural (agroturismul) Agroturismul este definit ca o activitate umană prestată în mediul rural, ce include un complex de acțiuni menite să satisfacă nevoia de consum și de agrement ale turiștilor. În ultimele decenii, pe fondul dezvoltării impetuoase a turismului, un număr tot mai mare de persoane își manifestă dorința de petrecere a vacanțelor în mediul rural. S-a născut, astfel, agroturismul, o formă a turismului care satisface nevoia de relaxare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
întoarcerea la natură și la armonia vieții rurale, tot mai mulți citadini își regăsesc, astfel, echilibru fizic și psihic. Autenticitatea și ospitalitatea românească au făcut ca această formă de turism să fie prima care s-a ridicat la nivelul exigențelor turiștilor străini, după 1989. Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț, Bran-Rucăr, Țara Moților), pe litoral (Vama Veche) și în deltă (Crișan, Mila
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4. Satele cu obiective de artă și istorice cuprind satele cu mânăstiri celebre în Bucovina (Putna, Sucevița, Dragomirna), ținutul Neamțului (Agapia, Văratic) și în Subcarpații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în Culoarul Bran - Rucăr, ca o alternativă mai „liniștită”, față de amploarea fenomenului de pe Valea Prahovei. Regiunea se caracterizează printr-o mare varietate a condițiilor naturale și antropice, care au facilitat individualizarea mai multor elemente ce atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul dintre puținele medii naturale europene păstrate aproape nealterate, care oferă turiștilor o mare varietate faunistică, valorificată în cadrul turismului cinegetic și a pescuitului sportiv, la care se adaugă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
naturale și antropice, care au facilitat individualizarea mai multor elemente ce atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul dintre puținele medii naturale europene păstrate aproape nealterate, care oferă turiștilor o mare varietate faunistică, valorificată în cadrul turismului cinegetic și a pescuitului sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care măresc posibilitățile de agrement (Lacul Siutghiol) sau cele pentru tratament (Lacul Techirghiol, Lacul Mangalia). Se adaugă o serie de obiective cultural-istorice, prezente în principal în Constanța și Mangalia. Bucureștii reprezintă cel mai important centru de concentrare și redistribuire a turiștilor străini. Orașul este principalul centru cultural al României întrucât concentrează cele mai multe muzee, colecții de artă, case memoriale, palate și edificii care definesc însăși națiunea română, cu dovezi ale continuității și ale geniului românesc. Dintre acestea menționăm: bisericile și mânăstirile cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.. Se adaugă, local, poluarea fonică, generată de zgomotul circulației rutiere, muzica discotecilor în aer liber și animația specifică. Turismul este, însă, un mare consumator al resurselor de apă, element esențial pentru confortul turiștilor și componentă definitorie a peisajelor atrăgătoare. Actul turistic nu poate fi conceput fără prezența apei pentru igienă, sporturi nautice, estetică, transport ș.a. Efectele negative apar în momentul în care există un consum mare de apă pentru nevoile turiștilor, iar regiunea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pentru confortul turiștilor și componentă definitorie a peisajelor atrăgătoare. Actul turistic nu poate fi conceput fără prezența apei pentru igienă, sporturi nautice, estetică, transport ș.a. Efectele negative apar în momentul în care există un consum mare de apă pentru nevoile turiștilor, iar regiunea se confruntă cu rezerve mici sau când apele uzate ajung să degradeze calitatea efluenților. Pe lângă aspectul inestetic și emanațiile dezagregabile generate de apele poluate, se poate produce și o scădere a efectelor terapeutice, cum se constată în cazul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
perioada contemporană, dar mai ales din ultimele două decenii, fondul forestier din țara noastră constituie un avantaj în dezvoltarea activității turistice. Pădurea de foioase și de conifere completează cu succes pitorescul unor stațiuni și adăpostește o faună cinegetică invidiată de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale, precum ciuperci, flori și fructe de pădure. Diminuarea potențialului turistic este, adesea, efectul cumulării unor acțiuni distructive asupra elementelor naturale (vegetație, apă, sol), dar și asupra unor situri arheologice, istorice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate locurile vizitate de turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor sunt variate: extragerea unor fragmente în regim „de suvenir” din elementele de construcție a unor obiective culturale, inscripționarea rebelă sau producerea unor acte de vandalism asupra unor edificii de patrimoniu. La acestea se adaugă și indiferența oficialităților față de obiectivele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
economic a unor regiuni slab dezvoltate economic. Turismul transformă o serie de teritorii „neproductive” pentru multe activități economice, în teritorii „rentabile” pentru turism. În condițiile prezenței unui potențial turistic important, România poate constitui un rezervor de oferte variate, destinate atât turiștilor români cât și a celor străini. Afluxul de turiști poate „injecta” sume considerabile în economia locală, asigurând venituri complementare multor cetățeni. Turismul poate scoate din anonimat podgorii care ajung să fie integrate în circuitele turistice, poate conferi notorietate unor produse
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o serie de teritorii „neproductive” pentru multe activități economice, în teritorii „rentabile” pentru turism. În condițiile prezenței unui potențial turistic important, România poate constitui un rezervor de oferte variate, destinate atât turiștilor români cât și a celor străini. Afluxul de turiști poate „injecta” sume considerabile în economia locală, asigurând venituri complementare multor cetățeni. Turismul poate scoate din anonimat podgorii care ajung să fie integrate în circuitele turistice, poate conferi notorietate unor produse locale (lactate, preparate din carne) și poate difuza elemente
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la un moment dat, îți amintești? Știi în ce cred acum, cu tot sufletul? În dragostea noastră. P.S. Astăzi las în urma mea marea, nu știu pentru câtă vreme. Litoralul a devenit aproape pustiu, ici și colo mai zărești câte un turist întârziat. Am plecat de dimineață cu un sentiment ciudat. Mereu mi se întâmplă așa, când plec din locul cu care mă identific în totalitate. Închid ochii și încerc să-mi închipui că nu sunt nevoită să o fac. Cine știe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Andreea să se apropie cât mai mult de ușa troleului. Eu pe scară nu merg și cu geamantanul, mai bine așteptăm altul, spusese mama vizibil Îngrijorată. Norocul lor a fost că ușa troleului era foarte aproape de ele, iar avalanșa de turiști dornici să urce cu orice preț, le-a obligat practic să și ia geamantanele și să se lase Împinse În troleul care, se mai golise dar, repede se Încărca la loc. Avansați, doamnă, mai În față, altul nu mai este
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]