181,106 matches
-
de portrete, nu are de fapt nici o legătură cu portretul. în timp ce sculptorul individualizează, palpează psihologii și sondează viața interioară a personajului, Daniela Făiniș construiește chipuri generice, regizează expresii goale și, finalmente, pune în mișcare o lume halucinantă de măști. Chipul uman nu fascinează prin scînteia lui de eternitate, prin ideea incorporării divinului în tranzitoriu și, în concluzie, nici nu-și revendică acea nemurire pe care încearcă sculptorul să o identifice și să o recupereze, ci el este privit mai degarabă ca
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
și au, în expoziție, același statut, iar în relație cu materialul și cu tehnica au aceeași valoare de document și de martor. Minusculul obiect care comentează structura alveolară și porozitatea coralului, textila încremenită în emulsia de porțelan, meandrele vegetale, chipul uman care se exfoliază pentru a-și deconspira, cu o ironie amară, intimitatea mecanică și pungile de vid abia camuflate, au aceeași importanță individuală și edifică împreună o imagine inepuizabilă a unei lumi în același timp vii și încremenite. Imaginația Danielei
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
privim tabloul mai atent. Fața doamnei e cam mică în raport cu trupul. Iar mîna ei dreaptă, singura vizibilă, e prea mare și ocupă primissimul plan. Leonardo nu poate fi suspectat nici chiar o fracțiune de secundă a fi ignorat proporțiile trupului uman, tocmai el, care le-a descifrat și teoretizat. Și atunci? Principala cheie pentru a dezlega misterul o putem găsi dacă privim încă o dată mîna doamnei. E prea mare, e în prim-plan și are o poziție cam ciudată. Seamămă cu
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
sculptura lui Brâncuși, poezia lui Sándor Weöres. Este o muzică bogată, complexă, scrisă de un musicus doctus, de un muzician foarte învățat (ŤMă interesează totul: științele naturii, lingvistica, istoria, politica.ť), dar totodată de un mare artist, ultrasensibil la emoția umană, capabil să o exprime cu claritate, atât în sunete, cât și în cuvinte ("Pentru mine muzica nu e o insulă, ci o bucată complexă de viață și experiență" ). A murit Ligeti, vrăjitorul sunetelor, omul cel mai neliniștit și curios din
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
că în comunism totul va fi în comun, iar orice obiect de folosință în unic exemplar: "Prostule, i-am zis eu, pe drept cuvînt indignat, crezi ș...ț că ar avea sorți de izbîndă un partid care ar propune mizeria umană?" Iată o mostră de logică foarte repede contrazisă de istorie! Partidele istorice sînt cele care ar fi inventat "ura de clasă", susține Călinescu în același mod tendențios. Epurările din motive politice i se par justificate, iar cînd țărăniștii amenință că
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
ț După moartea fizică, presupunea cu fermitate o existență literară de veci ș...ț Văzîndu-și existența istorică proiectată în eternitate, E. Lovinescu avea o amenitate de caracter pe care n-a putut-o strica nici una din normalele alterări ale sufletului uman. Indiferența lui pentru valorile neliterare era așa de profundă, încît în preajma lui ședeai, ca intelectual, într-un aer purificat, responsabil". Lărgind sfera la alte genuri, nu putem lăsa neremarcată evoluția stilului călinescian din cronici de la liric și epic la pur
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
nici măcar pentru faptul că, în rarele clipe cînd izbutesc să nu fie plictisitori, paradoxurile pe care le plăsmuiesc sînt de-a dreptul ininteligibile; nu, ci pentru simplul motiv că vor să atribuie realității o structură ce nu aparține decît minții umane. Filosofii personifică realitatea, transformînd-o în niște esențe abstracte ce țin locul zeilor din mitologie. Vorba aceasta pare banală deoarece a fost repetată de nenumărate ori de la August Comte încoace. Drama e că vorba aceasta banală e adevărată. Filosofii parcă suferă
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
decît pe seama unui spirit tot atît de subtil. Urmarea a fost că despre cunoaștere s-au scris un munte de cărți și un ocean de tratate filosofice, toate întreținînd cultul unei facultăți mirabile și diafane, din unghiul căreia celelalte facultăți umane - mîncatul, băutul, respiratul, iubitul - aveau în ele ceva grosolan, ceva impur, ceva de rang secund. Sau, mai pe șleau, ele erau decăzute și josnice, erau "cîh", vorba lui Alexandru Dragomir, și asta pentru că erau amestecate cu materia, iar materia, se
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
înșiși ceva din puritatea spiritului pe care îl studiau. Se înnobilau, căpătau o distincție aparte în comparație cu muritorii de rînd. Se purificau. Să nu uităm că Biblia filosofiei europene se numește Critica rațiunii pure. În plus, privilegierea cunoașterii în raport cu celelalte activități umane a transformat-o cu timpul nu doar într-un comportament privilegiat, ci și într-un model de înțelegere a lumii. Cu alte cuvinte, lumea a început să fie gîndită după calapodul cunoașterii. Dacă cunoașterea este un proces care se petrece
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
romanești predilecte, încercarea de a înțelege individului aflat la început de drum este ceva mai rară - și cu atât mai savuroasă. Ea se înscrie printre abordările de suflet ale unei pleiade de scriitori ce prefigurează sau rezumă tragismul filosoficei condiții umane la modul bonom și plin de fantezie. Savuroasele gafe infantile, teribilismul adolescenței constituie pretextele unor exerciții care, prin identificare ludică, examinează evoluția personală în cadrul extins al familiei, grupului, societății. Pornind de la cazuri comune, discursurile capătă un cuceritor aer de generalitate
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
fiind de domeniul dedublării, simulacrului, compensatoriului. Personajele vorbesc, scriu, luptă, se irosesc în futilitatea zilei pentru a-și masca incapacitatea de a-și afirma propriile aspirații, idei, dorințe. Copleșite de o societate care pare a-și consuma necontenit materia primă umană, se revoltă sau se amuză dulce-amar, refugiindu-se în observarea și nararea de sine și de ceilalți ca bastion al rezistenței personale împotriva erei mecanic post-emoționale. Opțiunea pentru teritoriile marginale devine explicabilă prin coerența sa cu statutul non-eroic: copiii, nebunii
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
accentuarea pe penultima silabă (cu variantă pe silaba finală). Ultimele două cuvinte au căpătat - mai ales în jargonul informatic modern - omonime parțiale cu sens obiectual. Se specializează astfel un masculin (cu pereche feminină), de denumire a unei funcții sau profesii umane (un director, un corector - niște directori, niște corectori; o directoare, o corectoare) - diferențiat de neutrul instrumentului, al cărui plural are accentul doar pe silaba -tor/-toa: un director / niște directoare; un corector (de texte) / niște corectoare. De altfel, și editor
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi, lipsiți de filtrul estetic al unei priviri cultivate, văd gîndacul mișcîndu-se pe coloană și nu văd capitelul din vîrful ei. În această privință, ca cizelare a fondului gîndirii umane, logica seamănă cu vocalizele prin care soliștii profesioniști își întrețin tonusul vocii. E vorba de un profesionism al exercițiului continuu, de un efort dur și adesea arid, al cărui scop e coerența gîndirii și înlănțuirea fără fisură a argumentelor discursive
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
construit, pe studiul fiecărui personaj, pe relații, pe emoție, pe un tip de nebunie care izbucnește în partea a doua spectaculos, o montare care a ținut seama de subtile date ale realității rusești din acea vreme, dar și de ce este, uman, dincolo de ani și de secole. Ediția 2006 rămîne sub semnul a doi artiști, diferiți, foarte diferiți. Pînă la un punct. Joseph Nadj, artistul asociat din acest an, și Bartabas, neliniștitul cavaler rebel. Două sensibilități uriașe, manifestate diferit, doi tipi puternici
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă la fel ca grupurile etnice. Sociabilitatea umană s-ar baza pe trei principii: selecție de înrudire, reciprocitate și coerciție. Cu cat societatea este mai mare, cu atat mai importante sunt ultimele două. Dar, etnicitatea, rasa și casta se bazează pe descendentă comună. Astfel de grupuri provin din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fenomen de înrudire, o continuitate în cadrul sinelui și al acelora care păstrează legătură dintre generații, cu strămoșii lor comuni. Etnicitatea este parțial trăită ca fiind "os din osul lor, carne din carnea lor și sânge din sângele lor". Însuși corpul uman este privit ca o expresie a etnicității și etnicitatea este de obicei simțită ca fiind înrădăcinată în sânge, os sau carne". Și Walker Connor 36 susține că legătura națională este fundamental psihologică și nonrațională. În opinia sa, "o națiune este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită, atribuită de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
personaje (metafizicianul, ironistul, liberalul etc.) sunt pretexte pentru a defini ostensiv un liberal al unei culturi post-metafizice4. Iar din acest joc aproape literar apare un alt chip al liberalismului printr-o deplasarea semantica a acestuia de la expresie autentică a naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de stiință că un fel de preot, drept cel care a realizat contactul cu adevărul deasupra omului, fiind "logic", "metodic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
proiectului POSDRU/159 /1.5/S/133 675 Inovare și dezvoltare în structurarea și reprezentarea cunoașterii prin burse doctorale și postdoctorale (IDSRC doc postdoc), cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 . 1 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constantă, 1993, p. 54, "Epoca sfârșitului metafizicii, așa cum o profetizează Hegel, cum Nietzsche o trăiește și cum Heidegger o înregistrează". 2 Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ferm, predică și tratatul ca principale vehicule ale schimbării morale și ale progresului". 5 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, trad. de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994, p. 11 Acesta vorbește despre "Universalizarea democrației liberale occidentale că forma finală a organizării umane". 6 Fareed Zakaria, Viitorul libertății. Democrație neliberală în Statele Unite ale Americii și în lume, traducere de Doris Mironescu, Editura Polirom, Iași, 2009. 7 Ibidem, p. 13. 8 Ibidem, " Dacă până și dușmanii democrației îi împrumuta retorica și îi mai muțăresc
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mod corect, cred eu, că forțele eliberate de către luminism au subminat propriile convingeri ale luminismului . Ceea ce ei au numit "raționalitatea dizolvanta" a Luminismului a subminat, în ultimele două secole de triumf al ideilor Luminismului, ideile de "raționalitate" și de "natura umana" pe care secolul al optsprezecelea le-a luat drept bune. Ei au tras concluzia că liberalismul este acum fălit din punct de vedere intelectual, privat de fundamente filosofice și că societatea liberală este falita din punct de vedere moral, privată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a spus-o Orwell, " Perspectivele democratice par să sfârșească în sârmă ghimpată"". 16 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153 "Nu au prea mare succes oamenii care incearca sa reactualizeze și să rescrie scenariul social democratic standard despre egalitatea umană, scenariul pe care bunicii lor l-au scris pe la începutul secolului" sau la p. 276, "Capitaliștii rămân la fel de lăcomi și miopi, iar oligarhii comuniști la fel de cinici și corupți (dacă Gorbaciov nu ne face o supriză), așa cum a spus Owell că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pot fi înțelese și dezbătute nu numai din punct de vedere medical, dar și etic, social, politic și economic. În acest sens, obiectivele acestei dezbateri se referă la particularitățile politico-economice și academice ale sistemului sanitar, dar și la importanța resursei umane, accentuând asupra importanței egalității de șanse pentru persoanele de sex feminin implicate în gestionarea resurselor financiare, utilizarea mijloacelor avansate de cercetare și valorificarea prin publicații și participări științifice a unor rezultate originale clinice și experimentale. Centrele medicale academice și formarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]