7,183 matches
-
capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din același act normativ“. ... 50. Așa fiind, prin deciziile obligatorii anterior menționate, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța supremă a statuat, cu privire la sporurile salariale, în sensul imposibilității depășirii limitei generale de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) din aceeași lege. ... 51. Deși statuările din deciziile anterior evocate au vizat categoria personalului
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
2023). ... 34. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, în timp ce scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 35. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024). ... 37. Așadar, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Mai precis, chiar și în ipoteza
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
lemn fasonat de foc pe an, aferent anului 2019, se poate dispune în cazul în care angajatorul nu a prevăzut sume cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli. ... ... 39. Examenul atent al deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare relevă că instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate și valorificate, mutatis mutandis, de
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025). ... 45. Astfel, nu poate fi transferat instanței supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
rolul instanței supreme rămâne unul extraordinar, iar materializarea acestuia nu poate fi concepută prin compilarea unor dezlegări obligatorii anterioare - utilizate ca premise -, cu consecința unei statuări redundante. ... 46. În acest context, instanța supremă reafirmă că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, în realitate, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 59. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 60. Or, această exigență
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
și a constatat că dispozițiile art. 171 alin. (1) și art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 29. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță pentru soluționarea sesizărilor conexate. ... 30. Astfel, prin Decizia nr. 22 din 24 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. ... 50. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege și a caracterului lor dual și complex. ... 51. De asemenea, în cadrul acestei proceduri, instanța supremă nu poate fi învestită cu identificarea normelor de drept aplicabile în scopul soluționării
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea dreptului său potrivit art. 2.523 din Codul civil sau de la data când acestea trebuiau plătite, potrivit art. 171 din Codul muncii. ... 54. Examenul deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare relevă că stabilirea momentului de la care curge termenul de prescripție nu reprezintă o chestiune de drept aptă a primi o dezlegare în procedura reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ci o chestiune circumscrisă
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
doar instanța sesizată cu litigiul dedus judecății are competența de a identifica norma de drept aplicabilă în soluționarea fondului ori a unei excepții invocate în fața sa, operațiune pe care nu o poate delega instanței supreme în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței pe calea întrebării prealabile, începutul curgerii termenului de prescripție reprezintă un element de fapt a cărui stabilire este tot în căderea instanței învestite cu soluționarea litigiului, acest element de fapt urmând a fi stabilit în raport cu conținutul
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
cu soluționarea proceselor. ... 61. Nefiind vorba de sesizări care să privească dezlegarea unei probleme de drept, rezultă că nu este întrunită cerința existenței unui chestiuni de drept veritabile apte a forma obiectul unei rezolvări de principiu pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă. ... ... 62. Prin urmare, constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, dezlegarea ar semnifica chiar soluționarea fondului, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 40. Potrivit art. 9 alin. (1) lit. j) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022: Personalul are dreptul la utilizarea gratuită a mijloacelor de transport din înzestrarea instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională, cu încadrarea în drepturile
DECIZIA nr. 234 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299990]
-
judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema care formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 28. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu au fost identificate hotărâri relevante care să vizeze problema de drept supusă dezlegării. Au fost însă identificate următoarele decizii ale căror considerente ar putea prezenta relevanță din perspectiva
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, preocupându-se, în acest context, de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile. ... 42. În acest context trebuie integrată și statuarea anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, asupra unor chestiuni de drept asemănătoare, dezlegări ce permit identificarea unui răspuns adecvat și problemei de drept ce face obiectul unei alte sesizări. ... 43. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 56. În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul prezentei sesizări, una
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
decelată problema de drept reală ce a generat divergența de soluții pe care titularul sesizării a dorit să o supună atenției instanței supreme spre a fi rezolvată, astfel încât chestiunea va fi reformulată pentru a face față exigențelor mecanismului de unificare a practicii accesat, dat fiind caracterul util al rezolvării unei probleme de drept reale ce transpare din conținutul și documentele anexate sesizării și care a primit în practică rezolvări diferite. ... 45. Potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului de judecată, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 8. Reprezentantul procurorului general susține că este de acord cu recalificarea problemei de drept, care este posibilă în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, apreciind că se impune admiterea recursului în interesul legii. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra sesizării. ... ÎNALTA CURTE, deliberând
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
scopul îmbunătățirii colectării contribuțiilor la bugetul de asigurări sociale și, implicit, al protejării drepturilor fundamentale ale salariaților (paragraful 42). ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 23. Prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024, pronunțată în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
aplicau deja, la calcularea indemnizației de încadrare/salariului de bază, atât valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cât și această majorare cu 25% a cuantumului brut al indemnizației/salariului astfel calculat. Această recunoaștere ulterioară, printr-o decizie dată în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în urma unor întrebări ridicate de instanțe, nu exclude faptul că indemnizațiile de încadrare/salariile de bază calculate în acest mod au și fost puse, între timp, în plată
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
57/2019. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 24. Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 25. Nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea sesizării. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 26. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... X. Raportul asupra
DECIZIA nr. 178 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300340]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 41. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al
DECIZIA nr. 178 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300340]
-
al datei emiterii ordinului de salarizare, pentru situațiile în care au fost emise ordine de salarizare, întrucât emiterea ordinului echivalează cu recunoașterea pretențiilor și, prin urmare, întrerupe cursul prescripției. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 46. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate următoarele hotărâri care ar putea prezenta interes în ceea ce privește problema de drept ridicată: Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015 a Completului pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
drept incidente în soluționarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă. ... ... 63. Or, nu există nici măcar incidental o decizie dată de instanța supremă în cadrul mecanismului de unificare care să fi atins chestiunea raportului dintre principiul nediscriminării și regimul juridic aplicabil instituției prescripției extinctive. ... 64. Ca urmare, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizărilor conexate din cauza de față. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizărilor 65. Instanța de trimitere
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
discuție. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 20. Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme, nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 21. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu au fost identificate hotărâri prin care să fie dezlegată chestiunea de drept în discuție. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 22. Nu au fost identificate decizii relevante ale Curții Constituționale
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]