7,316 matches
-
și mă cuprinzi toată-n a ta palmă mângâietoare. Fericirea mea...e melodia ce-al tău nume-l fredonează sub rafala de săruturi gingașe-n acorduri de chitară. Fericirea mea...e privirea ta pătrunzătoare, vibrândă, atingerea-ți pe blana de urs, ca o fierbinte dorință. Fericirea mea...e zâmbetu-mi în care te oglindești, chipul tău, raiul meu din grădina-mi tu ești. Fericirea mea...e credință-n iubire și-n ce-i drept, e flacăra divină ce-a început să-mi
FERICIREA ÎN LUCRURI MĂRUNTE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363002_a_364331]
-
în vis eparhului Avlavie care-i pârâse pe nedrept împăratului dar s-a arătat și împăratului Constantin lămurindu-i cele ascunse, astfel că ei au scăpat cu viață din osândirea cea nedreaptă. Și încă odată cu alți trei oameni împărătești: Nepotian, Ursul și Erpilion trimiși de împăratul Constantin să liniștească niște tulburări într-o zonă mărginașă a imperiului și care, la fel, fuseseră pârâți cu nedreptate, din invidie diavolească, de râvnitorii scaunelor acestora. Se cunoaște faptul cum a salvat de la moarte sufletească
SFÂNTUL IERARH NICOLAE de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363047_a_364376]
-
în barcă și trăgând de parâma ancorei, priveam malul cu nerăbdare. Doar o jumatate de oră mi-a luat să fiu la punctul de întâlnire de pe plaja Saturn. La mal, nu era multă lume, dar s-a strâns ca la urs în jurul meu. Unii din curiozitate, alții dornici să cumpere pește. Mi-am văzut musafira stând printre curioși, într-un slip viu colorat și cu sânii acoperiți de cupele sutienului, în aceleași culori, jucând veseli la orice mișcare, așa cum îi știam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
tainele sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia, cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin. Drumul național șerpuiește pe lângă pereții stâncoși încântându-ți privirea cu formele sculptate de vânt și ploi, de arșiță sau ger, dar și cu pădurile de foioase și rășinoase. Alături se desfășoară lacul de acumulare de la barajul Turnu. Pe marginea
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
calea noastră. Corina pășea alături de mine prin zăpada pufoasă, iar ochii ei îmi păreau la fel ca două diamante în lumina soarelui, sclipind sub sprâncenele ei negre și lungi. - Corina, știi că acest câmp de zăpadă seamănă cu blana unui urs alb uriaș? - Poate mai degrabă cu blănița moale și albă a unui iepure de rasă!... - ... Aleasă?... Da, cea mai aleasă!... Urcăm sus spre creasta muntelui, răzbind cu greu prin omăt, călcând pe acolo pe unde ar fi trebuit să fie
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
ținându-se de scaunele din față și, cu niște ochi mari de culoarea măsli- nei necoapte, privea atentă cum drumul se înfășura pe roțile mașinii și chicotea dând din cap până amețea și cădea rostogolindu-se ca un pui de urs. Și anii au fost frumoși, și au trecut tot la fel, până când Emil a crezut că l-a apucat pe Dum - nezeu de picior. Dar, fie că i-a fost întinsă o cursă, fie că devenise o patimă, el a
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
ne duc departe, Ne pune să-i citim atâtea file, Cu care ne ferim de vid și moarte. Iar dragostea nu e-n zadar, copile ! Zăpada e aici, nu ne desparte. NĂMEȚI Ne-ai îngropat în viscol și nămeți, Cum urșii albi în nopțile polare; Cu gerul tău, oricât ar fi de mare, Mai mult ne arzi, decât să ne îngheți. Chiar dac-ai tras perdele de ninsoare Pe orice nopți, pe orice dimineți, Cu focul tău ne-alinți și ne
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. Ziua bună! Bună dimineață soare Te reverși peste ogoare Trezind dintre rămurele Adormite pasarele. Ziua, buna dimineață! Florilor luminezi față, Soarele în ziua nouă-și Scalda razele în roua. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Cățelușul Patru labe și-un botic Ce plânge după lăptic; O codită jucăușa Și o mutriță ghidușa. Că-i cățel adevărat Recunoști după lătrat; Cum mă vede deodată Pofta mare-are de
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
lumină-acolo sus, Să-l iubească și Iisus. 38.O plimbare cu balonul Gata mingea și șotronul, Vreau plimbare cu balonul ! Cât mai aproape de nor, Vreau că pasărea să zbor. M-am săturat de păpuși, De povești cu lupi , cu urși, Să trăiesc aș vrea o dată Aventur’-adevărată. Să mă plimbe printre stele, Peste munți , pește vâlcele Și să trec alene-n zbor Deasupra unui vapor. Eu sunt gata de plecare, Mare bucurie, mare ! Nu mă-nălțai nici de-un cot
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
cu voce ridicată, referitor la acest presupus privilegiu al său asupra frumoaselor din tinerețea sa. A surâs, complice la constatarea mea, sugerându-mi subtil că atuul încă mai "funcționează". Și abia de am scăpat cu viață din îmbrățișarea sa de urs carpatin, eu nefiind, comparativ, decât un biet jder (ca să rămânem la Carpați, zidurile cele falnice ale Cetății Neamului Valah, cu reverberație în sufletul poetului de la Chișinău). Nu știu ce i-am putut oferi eu distinsului Ionel Căpiță, ca să merit atenția dumisale, căci
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
secol și vom reveni în România antebelică și chiar postbelică, în centrele minere și mai ales în Valea Jiului. Am și azi în memorie un reportaj a ziaristei Sânziana POP, scris prin 1964 în revista ,,Luceafărul’’, realizat la minele de la Leșul Ursului unde tocmai eram detașat și lucram acolo în zilele reportajului. Azi când mi-aduc aminte mă întreb de unde a avut curajul acea tânără atunci să scrie realitatea așa cum era, despre condițiile destul de grele din acele mine, dar și din exteriorul
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
un solz de fericire să găsim ... ” Dragostea este starea totală a poeziei, rafinată, spirituală, erudită: „În loc să-și țină ugerele la căldură,/ pline sau goale,/ cu lapte confiscat de iarbă udă/ își pun sânii de silicon cu iaurt ... // Se sperie de urși hămesiți/ și de tunete, la timp de furtună mare/ răcesc repede dacă vine toamna brusc/ și nu supără pe nimeni de altfel ... // Te privesc din camioanele grele/ care le duc șuierând la abator/ și nu văd colțul de metal/ care
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
se putea deplasa decât cu ajutorul acelei mașinării complicate. Nu-i era somn, stătea ascuns să-l vadă pe Moș. Așa visase. Că-l va vedea și va fi însoțit de omul pe care îl admirase în spectacole. Îi dăruise acel urs mare de pluș ce ocupa un loc de cinste lângă bradul împodobit și plin de luminițe jucăușe. Era miezul nopții. Surioara lui geamănă se afla lângă scaunul lui, în așteptarea evenimentului. Își adora fratele. Nu dorea, ca el să sufere
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
militar, istoric, folclor muzical, lingvistic și beletristică. Dintre scrierile istorice amintim: „Desfășurarea luptelor în zona Câmpulung și în Transilvania în primul război mondial (manuscris aflat în arhivele militare din Pitești); Tactica de luptă dincolo de Nistru; Beletristică: Urmașii dacilor(1917), La urși pe Negoiu(1922), Ochi de vultur(1922), Armă necunoscută(1942), Un trecător - Matusalem(1929), Completări la monografia Rășinarilor. Atât în activitatea militară cât și după pensionare, col. Ion Muțiu a intrat în contact și a avut relații strânse și dezinteresate
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
peste noi cădea cerul ucis.// Șoapta ți-a fremătat doar atât: - Măi băiete.../ Între noi, gardianul sever,/ lacrimi înalte, ani groși, și, ca un perete,/ osânda cu sârma de fier./ (...) Dincolo, erai tu: mâna ta veștedă, tată,/ ce-mi desena urși de gheață pe geam./ Obrazu-ți sfânt, luminându-mi pe foi, altădată,/ sub lampă, când „teme” scriam...// Un semn mi-ai făcut, poate a fost mângâiere,/ în aer s-a rupt - creangă de lut./ Eu ți-am cules umbra mâinii, ca
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
aur în mare parte, sau de fier. Astfel că noi metale trebuiau scoase la suprafață precum cuprul cu asociații săi mai slab reprezentați în aceste zăcăminte precum aurul și argintul. Dacă în zona Moldovei aveau să apară minele de la Leșul Ursului cu Uzina de Preparare de la Tarnița, în Banat avea să fie deschisă un nou centru minier chiar pe malul Dunării, la Moldova Nouă. Totuși alte centre ale cuprului mai mici erau și la Altân Tepe în Dobrogea, iar în Oltenia
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
amândoi într-o curte plină de flori. Foarte mulți oleandri. O casă impunătoare, cu etaj, se dezgoli după niște copaci înalți și frunzoși. Se simțea în aer un parfum de lămâi și de piersici. Un câine alb, mare, cât un urs, îi întâmpina în pragul ușii. - Nu-ți fie teamă! Când sunt și eu alături nu e periculos. Dă-i laba! Laba, Epicur! Câinele a întins laba dreaptă ridicându-se în picioarele posterioare. Era un uriaș alb. Mădălina i-a strâns
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de bogată și diversă că floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim : capră neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistrețul, pisica sălbatică, veverița, pârșul de alun, viezurele, vidra, jderul de capac, nevăstuica etc. Păsările sunt și ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
silă de veșmintele murdare de pe el. Cerșetorul începu deja să-i povestească tot ce știa și să răspundă la un puhoi de întrebări ce i s-au pus de cei adunați în jurul lui, căci s-a strâns lume ca la urs. Tragodas știa să se lase ascultat, căci povestea cu tânguirile sale, blestemând necazurile și descriind pârjolul și nenorocirile pe care le întâlnise prin sate și pe unde cutreierase. A povestit cu lux de amănunte peripețiile prin care a trecut ca să
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
NU MAI LĂSA PE ALȚII SĂ GÂNDEASCĂ PENTRU TINE, ascultă de tine... Da, frica omoară mintea pentru că frica inhibă gândirea logică, frica e generată de partea creierului care se ocupă de supraviețuire, acea parte care, cândva, demult, te salva de urs și lup, când încă se trăia din vânat. Frica e cea mai sigură armă de ucidere în masă, îți omoară gândirea în primul rând pentru că atunci nu te gândești decât la "ce să fac să scap, să trăiesc"... Desigur frica
SUNT PĂMÂNTEAN ŞI NU MI-E FRICĂ! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364149_a_365478]
-
că m-am încălzit pe terasă. Dacă va fi și sus cald și dogorește soarele, parcă aș face o plajă. - Numai că nu ai costumul la tine. - Cine știe? Fac nud, care-i problema? Cum turiștii nu au întâlnit niciun urs pe munte, se vor aduna în jurul meu imediat, spuse ea râzând în hohote. Cei doi tineri și-au luat bagajele și au început să coboare spre stația de telescaun. Nu prea era aglomerat, majoritatea urcau muntele pe propriile picioare. Doar
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
și-au avut casa din anul 1761. La ora 11.30 a avut loc ceremonia, în admirația a mii de oameni adunați în spațiul larg din fața Palatului. Ceremoniile acestea, cu soldați cu îmbrăcăminte specifică și căciuli înalte din blană de urs m-au făcut să trăiesc farmecul trecutului, amintindu-mi de aerul de basm din jurul regilor și reginelor, al prinților și al prințeselor care mi-au încântat copilăria. Ca tot ce îi înconjoară pe regi și azi, ca întotdeauna, a fost
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
un concediu de neuitat în liniștea naturii, fără agitația și zgomotul de la oraș și fără a mai purta grija treburilor zilnice. Pe dealuri cresc diferite plante folositoare pentru ceaiuri, salate sau condimente pentru grătar. De exemplu, întâlnim salvia sau ceapa ursului, care sunt condimente foarte puternice pentru fripturi și ceaiuri, păpădia din ale cărei frunze poți face o salată gustoasă, papucul doamnei, o floare frumos mirositoare care răspândește parfumul nu numai în camerele răcoroase din apartamente, dar și în corturi sau
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi ulii, am răpus un vierme, m-am luptat cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem astfel de animale în mănăstire? Și după câteva clipe de tăcere, monahul continuă cu o voce domoală: Șoimii sunt ochii
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]