4,445 matches
-
colaborare cu Petre Grigore Năstase); Cyrano de Bergerac, Statele Lunii. Statele Soarelui, pref. trad., București, 1980; Maurice Renard, Omul trucat și alte trei „istorii ciudate”, București, 1991; Roberto Bonadimani, Stăpânii viselor, București, 1994. Repere bibliografice: Pierre Versins, Encyclopédie de l’utopie, des voyages extraordinaires et de la science fiction, Lausanne, 1972, 430, 779; Jacques van Herp, Panorama de la science fiction, 1973, 308; Dana Dumitriu, Anticipația românească, RL, 1976, 45; Manolescu, Literatura SF, 263-265; Cornel Ungureanu, Ion Hobana - 50, O, 1981, 7; Ov.
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
de reașezare și de confuzie istorică. Emblema uneia este Hyperion, a celeilalte, Mitică. Ambele funcționează ca efigii simbolice, dincolo de care se profilează un lung șir de alternative - morale, civice, politice, practice - articulate în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
ele, alte teorii acorda mai multă importanță inițiativei actorilor și spațiilor de joc pe care aceștia sunt În măsură să și le creeze, ceea ce le permite să explice diferențele existente dintre o societate socialistă și alta, dar și diferența dintre „utopia” inițială și „socialismul real”. După reunificarea Germaniei, mediul intelectual a cunoscut transformări paradoxale, cu două tendințe semnificative În Est, una marcată de un liberalism radical, cealaltă de o critică de stânga venită din partea foștilor comuniști (vezi Ulrich Mayer, 1994, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prin excelență al „noii literaturi” din „cealaltă Germanie”; românul Pumnul și palmă al lui Dumitru Popescu, ultimul rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu”, se voise o adevarată șaga a activiștilor de partid, pentru ca, apoi, cărțile publicate după 1990 să dezvăluie mizeria utopiei. Avangarde și elite, intelectuali și cadre. Studiile privind fostele elite socialiste, noua clasa și nomenclatura au lăsat deschise o serie de probleme, revelatoare pentru statutul controversat și nedefinit al grupului. Se poate vorbi Într-adevăr despre o elită Într-o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
i-au despărțit În cele din urmă pe acesti fondatori, unii dintre ei părăsind RDG-ul, ca Ernst Bloch și Hans Mayer, alții rămânând, precum Markov, Stern sau Baumgarten. Ernst Bloch (1885-1977), remarcat Întâi pentru prima sa opera, Geist und Utopie (1918), apoi pentru lucrările privind raporturile Între subiect și obiect În filosofia hegeliana (1951) și mai ales pentru Das Prinzip Hoffnung (1954-1959), era apropiat de Lukács, Simmel și Weber, apoi de Adorno, Benjamin și Brecht. A fost activ În emigrație
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este vorba despre dispariția fostului Învățământul de partid, care a generat un fel de regresiune istorică, o Întoarcere la faza „preștiințifică” a socialismului, ca și cum vechile structuri academice dizolvate ar fi adus o reafirmare a credinței, de data asta lipsită de utopie și de iluzii, dar rămânând o sursă pentru profeții negative. 4. Biografii exemplare: viețile școlii Printre foștii profesori sau studenți ai instituțiilor de Învătământ de partid, pot fi distinse două categorii semnificative: cei care erau cel mai mult atașați unei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
recunoscută că fundație politică de interes public În 1997 sau 1998, dispunând astfel de fonduri care s-ar ridică de la treizeci la patruzeci de milioane de DM (ceea ce nu s-a Întâmplat). Partidul reușea de asemenea să editeze câteva publicații: Utopie kreativ, o revistă independența de dezbateri lipsită de o concepție unitară, ar fi trebuit să devină cu vremea revista teoretică a partidului. Alte publicații - precum Berliner Debatte Inițial, Argument, Sozialismus (din Hamburg) - Își aduceau și ele o contribuție semnificativă În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru a permite unei elite intelectuale (științifică, dar și artistică) să scape pe o durată determinată de constrângerile instituțiilor tradiționale (a universităților Îndeosebi) pentru a se consacră exclusiv cercetării sau creației. Ele participa de asemenea la realizarea unui soi de utopie intelectuală (negarea condițiilor sociale de producere a operelor). Amplasarea În locuri agreabile, aproape idilice, confortul și, În același timp, accesul la cele mai bune instrumente de muncă intelectuală (biblioteci, material informatic) fac parte din atuurile acestor structuri, la fel ca
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Sciencies and the Comunist Party, 1927-1932, Princeton, LOCALITATEA. Gremion, Pierre (1995), Intelligence de l’anticommunisme. Le Congrès pour la liberté de la culture à Paris, 1950-1975, Fayard, Paris. Grimm, Thomas (coord.) (1993), Was von den Träumen blieb. Eine Bilanz der sozialistischen Utopie, Siedler, Berlin. Guntier, Karl-Heinz (coord.) (1989), Das Bildungswesen der Deutschen Demokratischen Republik, Gemeinschaftsarbeit der Akademie der Pädagogischen Wissenschaften, des Zentralinstituts für Berufsbildung, des Instituts für Fachschulwesen, des Zentralinstituts für Hochschulbildung und der Humboldt-Universität, Volk und Wissen, Berlin. Habermas, Jürgen (1991
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
die Macht, Rowohlt, Berlin. Reißig, Rolf (1992), „Transformationsprozeß în Ostdeutschland ‑ empirische Befunde und theoretische Erklärungsansätze”, BISS public, 2, 6, pp. 5-22. Roehricht, Karl Hermann (1991), Lebensverläufe aus der DDR. Innenansichten aus der DDR, Morgenbuch, Berlin. Rostas, Zoltan (2000), Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Paideia, București. Rostas, Zoltan (2001), O istorie orală a Școlii Sociologice de la București, Printech, București. Rudolph, Irmhild (1979), „Kader - Intelligenz - Elite. Zu einigen herrschaftssoziologischen Aspekten der Sozialstruktur în der DDR”, Deutschland Archiv, Sonderheft: 30
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Growing European Community (1999), Maison des Sciences de l’Homme, Paris. *** Statistisches Jahrbuch der DDR, Staatsverlag der DDR, Berlin. *** Stiftung Archiv der Parteien und Massenorganisationen der DDR im Bundesarchiv, Berlin (1994-1995) *** Theorie und Praxis, 1952-1989 (colecția revistei Parteihochschule Karl Marx). *** Utopie kretiv, 1994-1996. Cf. termenii echivalenți pentru corpul didactic („membrii școlii”) și colectivele de elevi („publicul”) În sociologia franceză. Chiar fără a pune un semn de egalitate Între discipline precum DDR-Forschung și inamicul sau din Est, Imperialismus-Forschung (studiul imperialismului), dispariția celui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
trădare a generoșilor” a avut loc În România În aceeași perioadă (În preajma lui 1900), cînd elită intelectuală a micului partid socialist a trecut În rîndurile partidului național-liberal pentru a-i Întări aripa stingă, cu obiectivul declarat de a renunța la utopii pentru a face posibile reforme politice reale. Lenin a fost constant neîncrezător În reprezentanții proletcultismului, acuzîndu-i că propovăduiesc neparticiparea maselor muncitoare la programele de instruire și alfabetizare În care aceștia vedeau primejdia de difuzare a culturii burgheze. Dar, punînd În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ziarista sovietică opusă deschis politicii lui Gorbaciov, În a doua parte a anilor 1980. Liderii partidului renovat (PDS) se aflaseră În fața dilemei de a condamna trecutul său de a menține o anumita unitate În continuitate. Asta explică de ce noțiunea de «utopie» a fost revalorizata, cu tot ceea ce implică ea În materie de romantism revoluționar, deosebit de „socialismul știițific»anterior. Aluzie la foarte controversatele schimbări ale numelor unor străzi din Berlinul de Est după 1990. Asupra opoziției dintre «inteligenți» și «imbecili» În interiorul aparatului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
București, 1982-1995 (în colaborare); Hughes Langston, O întâmplare neplăcută cu îngeri, București, 1956; Sheridan, Rivalii. Școala bârfelilor, pref. Petru Comarnescu, București, 1956; Jerome K. Jerome, Trei într-o barcă (fără a mai socoti și câinele), București, 1957; A.L. Morton, Utopia engleză, București, 1958; Paul Robeson, Aceasta este poziția mea, București, 1958; Christopher Marlowe, Tragica istorie a doctorului Faust, București, 1964, Teatru, București, 1988 (în colaborare); Ralph Waldo Emerson, Eseuri, pref. trad., București, 1968; Beowulf, București, 1969 (în colaborare cu Dan
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
socială a scriitorului, o teoretizare a literaturii de factură realist-socialistă, si Walt Whitman, un poet al muncii și al libertății), I. Șerbeanu (G.B. Shaw și H.G. Wells, de asemenea un act de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
Maria Rilke în tălmăcirea lui George Popa, Baudelaire în versiunea lui Radu Cârneci, Chateaubriand, tradus de Ioan Dumitru Denciu), însoțite uneori de o scurtă prezentare critică. În numărul 2/1990 este inclus un eseu al lui Emil Cioran, Istorie și utopie, începând cu numărul 21/1990 se publică Tratat de descompunere de același autor (în traducerea Irinei Mavrodin), iar în numărul 10/1991 un fragment din scrierile lui Ioan Petru Culianu. Incitante sunt interviurile cu personalități literare, o scrisoare adresată de
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
Colaborator permanent, Horia Stamatu semnează versuri, eseuri, cronici și recenzii la rubrica „Negru pe alb” (Schimbarea poreclei în renume - despre Vintilă Horia, „Plângerile” lui Ioan Cușa, Ciprian și Urmuz, „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară, Între utopia orfică și hieratismul mioritic), iar Vintilă Horia trimite eseuri (Despre posibila descoperire a unui limbaj anagogic, Târziul mesaj venețian, Fragmente despre un timp mai rău decât altul ș.a.), nuvele și proză memorialistică (Monstrul, Recviem în trei pentru un oraș dispărut
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
al optulea, mărturisea că influențele care l-au marcat au fost haikuurile, teatrul lui Jerzy Grotowski și poezia lui G. Bacovia. SCRIERI: Ninge la izvoare, București, 1967; Viața și petrecerea, București, 1969; Mușuroiul, București, 1970; Clar și singurătate, București, 1972; Utopia ninsorii, București, 1975; Spiritul însetat de real, București, 1978; Autori și spectacole, București, 1980; Spiritul însetat de real, postfață Petru Poantă, București, 1980; Pielea minotaurului, București, 1982; Inimile de platină, București, 1984; Joc și înviere, București, 1985; Ideogramă: arta insomniei
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
insomniei, București, 1986; Poesii, București, 1996 .Traduceri: Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II, 407-409; Ciobanu, Incursiuni, 110-112; Raicu, Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață ale poeziei, LCF, 1977, 50; Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de real”, CNT, 1978, 41; Nicolae Ciobanu, Explozii ale sufletului captiv, RL, 1978, 43; Paul
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
alții”, arătându-se că revista va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu, „Axa
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
chipul ascetic / al unui înger sau al unui gânditor medieval” (Îngerul și măscăriciul). În prima secvență a volumului, intitulată Salt în adolescență, se resimte nostalgia anilor primei tinereți, când „goana după cel mai mare vis” nu era o iluzie, o utopie, așa cum se va dovedi cu trecerea timpului. Dacă aici sentimentul predominant este tristețea pentru anii „care ne-au înșelat la tot pasul, / [...] un amestec neîncetat de grandoare și greață” (Prietenii mei), în secțiunea Interpretări există o jubilație, o bucurie intensă
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
o resimte ca victimă a unui regim totalitar. Ins ce nu concepe înșelătoria și duplicitatea, e obligat să accepte minciuna și turnătoria, care îi vor spulbera iluziile. Critica literară pe care o practică R. este îndeosebi tematică - Marius Tupan, între utopie și parabolă (2001), Șerban Codrin sau Meditația unui poet occidental într-o grădină zen (2003). SCRIERI: La țărmul grânelor, București, 1988; Îngeri indeciși, Constanța, 1995; Pur, Constanța, 1998; Casa de la țară, Târgu Mureș, 1998; Marius Tupan, între utopie și parabolă
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
Tupan, între utopie și parabolă (2001), Șerban Codrin sau Meditația unui poet occidental într-o grădină zen (2003). SCRIERI: La țărmul grânelor, București, 1988; Îngeri indeciși, Constanța, 1995; Pur, Constanța, 1998; Casa de la țară, Târgu Mureș, 1998; Marius Tupan, între utopie și parabolă, București, 2001; Recviem pentru secolul meu, Constanța, 2003; Șerban Codrin sau Meditația unui poet occidental într-o grădină zen, București, 2003. Repere bibliografice: Eugenia Tudor-Anton, O carte trăită, LCF, 1995, 45; Dan Perșa, „Pur”, TMS, 1998, 8; Corina
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
Eugenia Tudor-Anton, O carte trăită, LCF, 1995, 45; Dan Perșa, „Pur”, TMS, 1998, 8; Corina Apostoleanu, „Pur”, LCF, 1999, 14; Ovidiu Dunăreanu, Scriitori de la Tomis, Constanța, 2000, 122-126; Ștefan Cucu, Portrete literare, TMS, 2000, 11; Emil Manu, „Marius Tupan, între utopie și parabolă”, „Cotidianul”, 2001, 8; Adrian Dinu Rachieru, Impulsul monografic, LCF, 2001, 49; Maria Antimie, Recviem pentru izbăvire, „Axioma”, 2003, 12; Ana Dobre, Cultul obiectivității, LCF, 2003, 32. A.St.
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]