3,550 matches
-
ar fi adus aminte brusc de ceva, ea se oprește. Stă în loc pe trotuar, gheboșată și se uită lung. Șoferul e la volan, îl zărește bine prin geamul camionului. — Eee-tee... zice ea. În rigolă a mai rămas gheață spartă și, vârâte în ea, bucăți de ziar care ies ude ici și colo. Da-n rest e curat pe jos, cartier boieresc, poate să meargă liniștită până la Ivona. Își scoate din buzunar o mână încârligată, înfășurată într-o mănușă de lână destrămată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe pramatia de Niki. Știa el, Ioaniu, c-o să vie avioanele, că doar era colonel, era general, el știe ce mai era, și tocmai acolo lucra, cu telefonu și cu telegrafu. D-aia l-a și-nhățat comuniștii și l-a vârât la zdup, nu le convenea lor ce văzuse el. Că văzuse destule și știa prea multe. Și uite-acu le-a trântit blocu ăsta în spate ! Bloc nou, cu bani, ce de bani o avea ăia de s-a mutat aciia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bietu Ilie, Dumnezeu să-l ierte, numa el ce mai venea cât a trăit. Da și el tot pe fugă... Să vie, să șază cu toții la televizor, să-mbuce ceva, că totdeauna are ceva în casă. Când pleacă, să-i vâre și ei dooșcinci în buzunar : — Na și ție, Vico, dooșcinci de lei, că ți-or prinde bine... Cât avea prăvălie, nu mai scăpa de ei, și care venea pleca încărcat : le-ntindea masa să mănânce, scotea ce-avea mai bun
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în România ! Și pământul, ai văzut că n-a mai valorat nimic... Las’ c-a fost mai bine-așa ! îi plăcea lui bietul Lulu să mă răsfețe... Și p-ormă baba își strângea sticlele. Lua maldăru de sticluțe și le vâra pe la toaletă, pân sertare, parc-ar fi fost aur, așa le păstra ! Că la ce le-o mai fi ținut ? De ce trecea vremea, d-aia nu mai era-ntreagă la minte, d-aia se făcea mai cărpănoasă ! Și până nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acolo toți care a fost miniștri și avocați, și care-a avut averi, și care-a fost rudă cu ei, și care-a fost păguboși, toți a dat ortu popii acolo. Dacă și Brătianu acolo-a murit, că l-a vârât într-o pivniță și l-a ros de viu șobolanii ! Unii se rugase, cică, de el să fugă, de Brătianu ăsta sau de altu, care-o fi fost, nepo-su, fra-su, unu dân Brătieni, ăsta cic-ar fi zis : „un Brătianu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oprește, se scormonește în țoașcă, până dă de hârtiuța unde-și ține medicamentele. Desface hârtiuța și scoate o bulină, atâta, o bulină numa, și-o înghite. Se duce greu pe gât fără apă, o-nghite greu, ca cloncanu când îi vâri grăunțe în gușă. Pe urmă, pune hârtiuța în țoașcă și o pornește din nou ; acuma, baremi, e liniștită. — Să te ferești de emoții și de necazuri, madam Delcă, i-a zis aia de la circă. I-a zis și ea a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
luat, o fi făcut pușcărie, o fi scăpat, n-o fi scăpat, o mai fi trăind ? El știe... Cam p-atunci a-nceput ea să vie la madam Ioaniu. Nu mai avea ele bani, nu mai avea de niciunele, se vârâse ca-n gaură de șarpe, la ele lucra mai mult pe datorie, ce să se procopsească ? Avea ea ș-alte cliente p-atunci, Zahareasca, aia de era bărba-su mare director, p-ormă madam Daniel. Se ducea și la astea să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
madam Ioaniu poze. Da numa după ce-a plecat nepotu-su i-a povestit madam Ioaniu toate. Sau să-i fi povestit Cristidoaia ? Mai bine că nu i-a povestit atunci când a trimis-o la vie cu damigenele, s-o fi vârât și pe ea în bucluc... Nu-i trebuia ei să știe asemenea lucruri... Le știa ea pe-ale ei, și alea îi era destule. N-avea nevoie să i le mai știe și p-ale lui Margo, treaba ei, cine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acum avea să se deschidă o ușă, nu cumva tocmai acum avea s-apară de undeva Maria sau madam Ana sau mademoiselle Lisette ? Sau mai știe cine ? încet, în vârful picioarelor, intrase în camera ei, se trântise pe pat, își vârâse degetele în urechi și, multă vreme încă, o mai lăsase pe Muti să o strige. Stă cu spatele la pendulă, ca să nu se panicheze, dar îi numără bătăile automat, strângându-și nervoasă buzele subțiri, mototolind între degete cartonașul. Printre sunetele rotunde, care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
babii. Și-ntr-o zi, chiar așa a fost. Într-o zi, madam Ioaniu chiar că a dispărut. A venit ei acasă și-a găsit ușa dată de pereți. Atâta noroc ce-a avut cu Cristidoaia, c-aia cum își vâră nasu-n toate, când s-a dus la alimentară, i s-a părut că nu-i lucru curat, dac-a văzut ușa lu madam Ioaniu dată de pereți. Și-a dat telefon la servici, la Vulpe. Și-a răscolit ei, vulpea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și mi-i dădea toți în mână. Io-i număram, io-i împărțeam : care la chirie, care la televizor, care la cărbuni și la lemne. El săracu nu-și oprea nimic, atâta doar ce-i mai dădeam io. îi mai vâram când și când dooșcinci în buzunar, da n-aveam grijă : știam că n-o să se atingă de ei. îi place numa și lui să se știe cu bani, c așa-i bărbatu... Asta-i când e omu-ntreg, să poți să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dân fotoliu. Da tot o să mă mișc ! Măcar un dumicat de pâine să-nghit ! Dacă Zmintita are așa obraz gros și nu se simte, atunci am să-mi port singură de grijă. O să mă uit repede-repede pân bucătărie și o să vâr în gură ceva. Și, dacă dă peste mine Vulpea, o să-i spui că m-am dus să iau un pahar cu apă. Că ăla care e om întreg, ăla știe să-și poarte de grijă singur ! Da-n bucătărie, uite
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu mai vorbește gura fără ea ? Vezi că știe să nu mai strâmbe din nas ? He heee, a băgat-o ea pe mânecă mai adineaori !... Dac-a văzut că nu-i merge, odată și-a închis pliscu. Odată și-a vârât mințile-n cap și-a început, ni-ni ni, vaaai, madam Delcă, noi două, care-am fost așa bune prietene, și dă-i, că sucită, că-nvârtită, că n-o să pleci așa și să nu ne mai vedem, și dă-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ochiuri... N-ar avea ea suflet rău, da iete ce-mpiedicată e... Ce moangă e, că nici două ouă-n tigaie nu e-n stare să facă... Și umblă cu furculița aia de zici că acu-acu nu știu un-și-o vâră, dacă e s-o aștepți pe ea, face ouăle scrum, și-i mai mare păcatu... Ei, ei, o fi ea femeie cu carte și învățată, da la bucătărie o ceapă degerată nu face, și nici în lume n-are habar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i varsă pe ea ? — Cum poți să stai închisă într-un asemenea aer puturos ? Când afară... Când la vârsta ta... și dezordinea asta... La școală venea Maria să-ți pună ordine în lenjerie ? S-o lase în pace, știe. Își vâră și degetele în urechi, și tot știe ce-i spune : o-domnișoară-bine-crescută-iubește-trezitul pe-răcoare devreme-iubește-retroversia-din-Plutarh camera-bine-aerisită și-exer cițiile-la-pian-șevaletul-și-broderia... — J’en ai assez ! i-a strigat cu năduf și, roșie până la rădăcina părului, s-a repezit să-i smulgă din mâna neîndurătoare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
l-a admonestat că este o conversație mai mult decât deplasată cu o jeune fille. Și că a ajuns să derezoneze pentru orișice cuvânt urât și banal, pe care tot neamul prost îl știe, doar nu are de gând să vâre în dicționarul lui și vorbele de rușine ? — Soliditatea unui dicționar o verifici în multe feluri, a dat el să spună și a început să tușească. Se vede că se înecase de prea mult râs, și și-a dus batista la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
frecventarea asiduă a Mironeștilor fiind cea mai bună dovadă ! (De reținut : Zlătescu, astăzi, amuzat : Profesorul Mironescu ar fi destul de mirat să se vadă numărat fără menajamente la liberali, el crezându-se independent și neștiind că este singurul care crede asta. Vârându-și capul precum struțul și neacceptând a privi adevărul în față.) Sigur, vorbind cu amicul Bădescu, tu ai fi putut să-i arăți că și acum îl mai cultivi pe Grigore Zlătescu, fostul tău director, aflat în departamentul învecinat, nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
încerci să repari totul : din fugă te lași pe vine, culegându-ți dimprejur, cu mâinile reci, lipicioase de sânge, măruntaiele, palpitând însângerate ; cu ochii înnegurați și tot neștiind ce s-a întâmplat, și tot nesimțind durerea, încerci grăbit să le vâri înapoi, împreună cu grunji uscați de pământ și fire ude de iarbă. Și ele alunecând afară, mereu... oh, blestematele discuții de la popotă ! Un efort ca să-ți dezlipești genele, închizi grijuliu caietul cu note secrete de pe genunchi, în care, în dimineața aceasta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
merg s-o opresc, și totuși, amintindu-mi proasta ei stare generală de azi, ezit. N-ar fi deloc exclus ca într-un asemenea moment să descopere, cu logica specială a femeilor, că eu sunt vinovat pentru că ea s-a vârât singură într-un lucru pe care de obicei îl fac servitorii... De la un timp se îmbufnează din orice, desigur suportă greu boala mea, o obosește și gospodăria, de aici probabil impresia că soțului ei îi datorează inconveniente de tot felul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
impresia că nici nu a mai avut timp să le audă, atât de bruscă i-a fost reacția. Tot divagând, își apăsa pe obraz batista pătată de noroi, astfel că, atunci când a terminat de vorbit și a dat să-și vâre batista în buzunar, obrazul îi era mânjit. — Nu ne putem întoarce înainte să-ți spun, i am șoptit și am întins mâna să-i șterg negreala de pe obraz cu propria mea batistuță și să-l trag mai aproape. A avut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Brusc îngrijorat, domnul Mironescu își oprește ochii asupra micuței Yvonne care, de câteva minute, se învârte fără rost în jurul măsuței cu fotografia, riscând să răstoarne candelabrul cu lumânări aprinse. Dar, înțelegând mustrarea din ochii lui Papa, fetița aleargă să se vâre sub gheridon. De acolo scoate din când în când capul poznaș printre ciucurii mătăsoși ai fețișoarei de masă, așteptând ca Papa să îi facă Bau ! Și el abia apucă să se încrunte fioros, că ea a și dispărut în patru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
înecându-mă cu un parfum violent, ce nu l-am putut recunoaște. O vreme atenția ei a fost doar la imensa pălărie ce se deranjase și, ca să și-o puie la loc, a scos acul pălăriei și apoi l-a vârât înapoi în cocul umflat, cu un gest atât de decis, încât eu, cu nervii mei sensibili, m-am înfiorat : am trăit halucinația că și-l înfigea în creieri... Deși strâns în corset, pieptul mare deborda și întindea năstureii mulți, prinși
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un infirm, pe canapea, călcat în picioare de cei mai înfipți, am sărit în sus atât de decis, încât am strâmbat pălăria vecinei mele, care o mulțime de vreme s-a tot silit să și-o așeze, scoțându-și și vârându-și acul în creieri. Eu însă m-am scuzat nepăsător, mi-am luat bastonul, mănușile și pălăria și, cu o îndemânare (chiar pentru mine) neașteptată și cu aplombul despărțirii, am acostat pe secretarul al doilea, care - o, Fortuna ! - tocmai ieșise
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai însuflețită conversație de război, dând detalii strategice și descri eri naturaliste de cumplite răni, din care nu se opresc decât în clipa când își aduc aminte de bomboniera Meissen : o clipă de tăcere când apucă o bombonică și o vâră în gură, redevenind pentru un moment doar lacome copile. Bineînțeles, s au grăbit a-mi da în primul rând detalii ce se știu de la doamna general Averescu, despre trecerea Dunării : aceasta s-a făcut pe un drum construit chiar de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
face rost și de lemne, dacă dai ceva, poa’ să-ți facă ea și să-ți dreagă, ce mai turuie, ce mai e la gura lor... Și io dârdâi, mă lipesc cât pot de vecina Tincuța și mâinile mi le vâr la piept, da tot îmi îngheață, sloi, și de ger îmi dă lacrimile, îmi curge de parc-aș plânge. D aia, când zic că io știu ce pâine amară mănânci dacă ajungi orfană, tot la coadă la brutărie mă văd
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]