17,513 matches
-
puternic respinsă în Oltenia (VRA = 6,3) și de către cei cu status educațional scăzut. Informare și interes față de problemele comunității și inițiativele Primăriei Aprecierea globală a cantității de informație pe care o au locuitorii ruralului românesc (fără a particulariza în funcție de variabilele demografice), arată că aceștia știu puține lucruri despre activitatea Primăriei și Consiliului Local. Dacă însă urmărim datele în funcție de modul în care se informează oamenii, în funcție de ariile culturale sau de gradul de dezvoltare al localității, apar câteva diferențe notabile. În primul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două seturi de itemi din Eurobarometrul Rural 2005: interesul pentru relația cetățenilor cu Primăria și Consiliul Local și utilitatea relației între aceștia pentru buna gospodărire a unei localități 30. În ce privește primul dintre ei, analiza factorială a arătat că există o variabilă latentă a interesului cetățenilor pentru relația cu Primăria și Consiliul Local, iar calculul mediilor acestei variabile latente în funcție de ariile culturale este prezentat în graficul 4.231. Se observă din grafic că aria Botoșani-Vaslui este mult mai interesată decât media de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Local și utilitatea relației între aceștia pentru buna gospodărire a unei localități 30. În ce privește primul dintre ei, analiza factorială a arătat că există o variabilă latentă a interesului cetățenilor pentru relația cu Primăria și Consiliul Local, iar calculul mediilor acestei variabile latente în funcție de ariile culturale este prezentat în graficul 4.231. Se observă din grafic că aria Botoșani-Vaslui este mult mai interesată decât media de relația cu Primăria și Consiliul Local, spre deosebire de aria Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Și ariile Gorj-Vâlcea, Brașov-Sibiu și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puternică cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei din Ludoș, în condițiile în care se simt puțin sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei din Ludoș, în condițiile în care se simt puțin sau foarte puțin apropiați de sat și mândri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dacă vin și te ajută...cu bani.", D. M., 38 de ani, Tălmăcel). Desigur că tot dintre cei ce au o relație mai puțin bună cu colectivitatea se aleg și cei ce ar dori să părăsească definitiv satul. Relația dintre variabilele referitoare la coeziune, solidaritate în sat și variabile ca sexul, vârsta sau educația nu este semnificativă. Problemele satului Ce legătură este între problemele percepute ale satului, măsurile care ar trebui luate pentru rezolvarea acestora și identitatea colectivă a oamenilor din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vârstă sunt păstrătorii de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători (există o mare discrepanță, semnificativă statistic, mai ales între grupele de vârstă 18-25 și 58-65 de ani, în ce privește cunoașterea cântecelor, jocurilor, a poeziilor populare și a strigăturilor). Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de dezvoltare economică. Este o trăsătură inedită a Tălmăcelului, diferită față de ceea ce ne așteptam să întâlnim în teren, dacă ne raportăm la informațiile teoretice consultate și nu este singura de acest fel. Analizând identificarea cu religia proprie din perspectiva unor variabile independente cum ar fi educația, ocupația, etnia și vârsta, se remarcă atașamentul ridicat al vârstei a treia și, atașamentul scăzut al celor cu studii superioare (vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.4 Identificarea cu religia proprie în funcție de vârstă, educație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
numără și cele de mai sus. Măsura în care membrii comunității se identifică cu aceasta, cu cultura ei și cu oamenii din ea, este dată de măsura în care oamenii simt atașament, apropiere sufleteasca și mândrie față de comunitate și oameni. Variabilele utilizate în această analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu propria persoană (identitate personală) și cu oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de integrare în comunitate. Probabil datorită marginalizării și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de integrare în comunitate. Probabil datorită marginalizării și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una din variabilele dependente de mai jos nu a dat rezultate semnificative în corelația cu sexul subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una din variabilele dependente de mai jos nu a dat rezultate semnificative în corelația cu sexul subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de cel afectiv. Cea mai sugestivă imagine a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Proprietății Funciare (IPF), calculat atât pentru datele din Eurobarometrul Rural 2003, cât și (parțial) pentru 2007. Meritul lui este de a permite exprimarea datelor numerice referitoare la proprietate sub o formă grafică sintetică (vezi figura 6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Eurobarometrul Rural 2003, cât și (parțial) pentru 2007. Meritul lui este de a permite exprimarea datelor numerice referitoare la proprietate sub o formă grafică sintetică (vezi figura 6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Rural 2003, cât și (parțial) pentru 2007. Meritul lui este de a permite exprimarea datelor numerice referitoare la proprietate sub o formă grafică sintetică (vezi figura 6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial 1. este lucrat în totalitate 4. Suprafața de teren nelucrată (HAP9DA1 în EBR 2003 și C8 în EBR 2007) NELUCRAT variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial 1. este lucrat în totalitate 4. Suprafața de teren nelucrată (HAP9DA1 în EBR 2003 și C8 în EBR 2007) NELUCRAT variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1-10 ha 3. Peste 10,1 ha IPF = TEREN + PARCELE + LUCRAT NELUCRAT Indicele astfel obținut ia valori între 1și 7, 1 semnificând o situație deficitară a proprietății funciare (sub
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în variabila TEREN), numărul de parcele în care este împărțit terenul aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de pământ nelucrate (NELUCRAT), dacă este cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul 6.10. Indicele este unul aditiv, modul de calcul fiind vizibil în același tabel. Ceea ce rezultă este așadar un indice ce ia în considerare mărimea terenului, fragmentarea lui în parcele și procentul de teren lucrat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceasta din urmă nu este surprinsă deloc în studiile empirice actuale). Astfel, la nivel național, identitatea prioritară este considerată a fi cea de român, în timp ce la nivelul Europei, oamenii se identifică în primul rând cu localitatea și apoi cu țara. Variabilele vârstă, etnie, gen, mediu de rezidență influențează sentimentul de mândrie față de faptul de a fi român. Astfel, cei mai în vârstă, românii (și mai puțin maghiarii), femeile și cei din rural sunt mai mândri de faptul că sunt români. Datele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
copii. Plasarea intereselor satului înaintea celor proprii Omul trebuie să pună interesele satului intereselor sale. Fatalism Omul nu poate schimba ceea ce îi este scris Deschidere la schimbare Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. Consum mediatic Variabilă recodificată ce surprinde citirea de ziare și reviste în mod frecvent (zilnic și de câteva ori pe săptămână). Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume Variabilă recodificată ce selectează subiecții ce răspund cu " în mare măsură" și "în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]