6,807 matches
-
de bine”. „Ei uită că ascultarea și smerenia sunt criteriile existenței în sânul Sfintei Treimi”, după cum spune Sfântul Siluan Athonitul. Ei uită că Iisus Hristos „trăiește în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare. Biserica, așadar, este locul unde veșnicia încorporează timpul acestui veac. Rolul ei nu este acela de a înveșnici istoria, ci de a o sfinți. Misiunea ei este eshatologică, și anume aceea de a-l răscumpăra pe om pentru veșnicie, de a-l desprinde pe el de
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
de ascultare. Biserica, așadar, este locul unde veșnicia încorporează timpul acestui veac. Rolul ei nu este acela de a înveșnici istoria, ci de a o sfinți. Misiunea ei este eshatologică, și anume aceea de a-l răscumpăra pe om pentru veșnicie, de a-l desprinde pe el de această lume, în vederea obținerii adevăratei sale cetățenii - Împărăția Cerurilor, care nu este în și din lumea aceasta. Cu alte cuvinte, ea nu este o simplă parte a istoriei deoarece ea are propria misiune
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu - În Împărăția Sa, prin dragoste desăvârșită, și nicidecum pieirea sau distrugerea ei. “Prin aceasta ea nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica și câștiga pentru veșnicie. În felul acesta Biserica evită atât “monotelistul ecclesiologic” - negarea misiunii sale în lume, cât și seminestorianismul - relativizarea adevărului dumnezeiesc în favoarea lumii.” - După cum afirmă Pr. Prof. Dr. Gheorghios Metallinos de la Atena. Conștientizăm faptul că raportul între cele două instituții a evoluat
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
furia soarelui cu așezarea-i blajină. Scuturați-vă fulgi amorțeala zămislirilor din nopțile oarbe, statui agățate pe gândurile copacilor ce-și adorm pruncii, lăsați-vă legănați de cântecul păsărilor ce viața v-o soarbe, numai,nu îndrăzniți s-adormiți pe veșnicia stâncii! Mi se umplu ochii de alb, de iubire și foșnet, ca și-atunci când surprind măreția lunii printre coarne de cerb, pământul își trage cușma peste lumina din creștet, din pântecu-i rânced nămeții se-nfruptă acerb! Referință Bibliografică: SCUTURAȚI-VĂ
SCUTURAȚI-VĂ FULGI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348545_a_349874]
-
lucrurile supreme și pentru a duce la glorificare. Nuca înseamnă Christos: miezul dulce este natura divină, coaja cărnoasă este natura omenească, iar coaja de lemn dintre ele este crucea. Toate lucrurile oferă sprijin și reazim pentru ca gândul să urce spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există în cultura noastră populară o mare varietate de reprezentări simbolice, asupra plantelor de exemplu, care prin frumusețea și
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
o simfonie adîncă, albastră... Nu știam dacă este noapte sau zi Nu ne aminteam punctele cardinale Flămînde se plimbau pe noi Spirale argintii Ne înconjurau ca niște liane Înlănțuiau Fiecare braț, fiecare picior Apoi ne legau unul de altul În veșnicia unei clipe Spre amintirea unei noi trăiri Pentru că ochiul meu drept și ochiul tău stîng Erau pereche de cînd lumea Și vedeau printre genele înrourate Unde jucau nestingherite curcubee Vedeau... Dinlăuntru spre înafară Cum deveniserăm o singură cruce Iar inimile
CONTOPIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348574_a_349903]
-
a trăi noi înșine în sufletul altuia este o valoare umană. Iată cel mai minunat lucru care i se poate întâmpla unui om; să reușească să pătrundă în adâncul sufletului altui om și acesta să-l poarte cu el în veșnicie. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Dă-mi mânuța, tati! / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DĂ-MI MÂNUŢA, TATI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348573_a_349902]
-
ce îl ademenește cu speranța că poate domina moartea și viața, că poate deveni un fel de stăpân al inelelor, un stăpân efemer ce nu reuseste ( înca ) să devină o constantă a materiei. Abia atunci când va găsi cheia propiei sale veșnicii, a structurării și restructurării sale, va reuși să se apropie de Dumnezeu. Având în vedere faptul că, omul însuși este o componentă a universului îl va lăsa oare universul, creatorul, Dumnezeul să preia, să cucerescă aceste mecanisme? După cum am aflat
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
aflu că din cauza sărăciei, țiganii ieșeau noaptea la drumul mare să jefuiască pe cine puteau, multe victime rămânând fără viață pe șosea. Probabil că înfruntarea nu a durat mai mult de câteva minute, dar mie mi s-a părut o veșnicie. Fără să se piardă, unchiul amenința întruna fața tuciuriului ținându-l la respect, și cu cealaltă îndemna căluțul, iar tâlharul ferindu-se, a rămas din ce în ce mai mult în urmă. Apoi avantajul s-a mărit în favoarea noastră și așa am scăpat cu
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
evocă și unele chipuri cunoscute și chiar arhetipuri, cum sunt cel al văduvei de război rămasă singură să-și crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie”, dar și icoana casei părintești purtată în „sămânța unui gând”, icoană care nu se șterge din inimă niciodată. Datina și portul, tradiția și legile nescrise venite din veac, sunt comorile de suflet pe care bunicii și părinții le lasă copiilor
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cheltui o viața întreagă / Și încă s-o las nepieire. Că ea e DUREREA acestui pământ, / SPERANȚA ce moare și-nvie, / DREPTATEA de care mereu e flămând / Țăranul ce-asudă pe glie. // Ne tragem tăria pe care-o-nmiim, / Lăsând veșniciei o urmă, / Din vatra și neamul ce încă-l iubim / Și care se-nvăluie-n brumă. // Vremelnic prin viață la cruce de timp, / Pripon eu am fost de uitare, / M-oi duce de-acuma, că-i vint anotimp / Pe ceea ne-ntoarsă cărare
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
zic că țara-i plină de IOANI / Și n-a pierit blestemul de pământ./ Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
geneza lumii și vine, destinată, spre noi pentru a se putea descoperi, prin noi, pe sine, în măsura în care noi ne descoperim în taina ei. Se înțelege că iubirea noastră nu are legătură cu timpul și spațiul comun, pentru că ea vine din veșnicie ducând cu ea în veșnicie împreună spiritele noastre, programate încă din geneză să respire aceeași sărbătoare, dacă nu s-ar sprijini reciproc, s-ar pierde în neant. Rămânând împreună în acest spațiu afectiv al procesului de creație afectivă, cu certitudine
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
spre noi pentru a se putea descoperi, prin noi, pe sine, în măsura în care noi ne descoperim în taina ei. Se înțelege că iubirea noastră nu are legătură cu timpul și spațiul comun, pentru că ea vine din veșnicie ducând cu ea în veșnicie împreună spiritele noastre, programate încă din geneză să respire aceeași sărbătoare, dacă nu s-ar sprijini reciproc, s-ar pierde în neant. Rămânând împreună în acest spațiu afectiv al procesului de creație afectivă, cu certitudine că poetul are nevoie în
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
departe! Măicuța bună, pregătește masă... în jurul acestui altar ne vom simți din nou oameni! O, măicuța mea, alunga lacrima... va veni copilul flamand de liniște și alint! Măicuța, icoana mea,împodobește bradul... printr-un colind îți voi pune sub el veșnicia! Măicuța, vine Crăciunul! Măicuța. vine copilul! Referință Bibliografica: Măicuța, vine Crăciunul! / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MĂICUŢĂ, VINE CRACIUNUL! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348650_a_349979]
-
Acasă > Poeme > Antologie > DOR DE DOR Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dor de amor Doar sentimental rupt din veșnicie Ne-nnobilează clipă de amor, Trăirile rămân că apa vie În apele născute pentru dor. Gustam cu sete, preamărind izvorul, Plăcerile carnale ce-au purces Un ritual care-a deschis zăvorul Trăirii imortalizată-n vers. Absurdul, când ne cheamă, nu
DOR DE DOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348700_a_350029]
-
pentru dor. Gustam cu sete, preamărind izvorul, Plăcerile carnale ce-au purces Un ritual care-a deschis zăvorul Trăirii imortalizată-n vers. Absurdul, când ne cheamă, nu ne doare Privind la simfonia de culori! Plăcerile nu-s vise trecătoare Ci veșnicii născute din fiori. Ne dispersam în căutări bizare Când zorii au mijit și noi nu știm Trăim intens dorințe la altare Exuberând în crezul anonim! Din amintirile ce nu ne lasă Să dăm uitării clipele de-amor Mai adunăm firimituri
DOR DE DOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348700_a_350029]
-
de iubire pe, petala visului, Să-ți picure în suflet clipa ferită de de demonul uitării. Să-ți fie lumină pe aleile întunecate ale timpului. Să te poarte în galaxia de ademenitoare șoapte ... Într-un zbor al îngerilor aureolați de veșnicia clipelor. 21 septembrie 2010 Referință Bibliografică: Las un strop de iubire / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LAS UN STROP DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348706_a_350035]
-
gândul și atâtea planuri are" , dar m-a asigurat că în 2013 ne apucăm de lucru. Apoi "...după aceea a urmat tăcerea" , iar plecarea iubitului meu gorjan spre stele, în lumea celestă, unde durere nu este, nici ură omenească, iar veșnicia i-a oferit grădina luxuriantă a raiului dorit... și aștri luminoși adunați într-un cor magnific îi aduc murmurul izvoarelor, tremurul frunzelor, tălăzuirea valurilor mării necuprinse, ciripitul păsărilor, dragostea noastră, a românilor, care-l slăvim cu pioșenie întru veșnicie: „NU
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
iar veșnicia i-a oferit grădina luxuriantă a raiului dorit... și aștri luminoși adunați într-un cor magnific îi aduc murmurul izvoarelor, tremurul frunzelor, tălăzuirea valurilor mării necuprinse, ciripitul păsărilor, dragostea noastră, a românilor, care-l slăvim cu pioșenie întru veșnicie: „NU TE VOM UITA, IUBITE MAESTRE - SERGIU NICOLAESCU!" În loc de epilog Ieri, 7 Ianuarie 2013, de Sfântul ION, am fost la Universitatea Româno-Americană să duc Revista "PIETREEL DOAMNEI" distinsului domn MONI SMEDEESCU, Directorul General, frate cu regretatul rector prof. univ.dr. ION
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
înălță fruntea și-și strigă neputerea cu glasul minții sale: - Doamne, fă o minune! Doamne, nu voi să trăiesc decât până găsesc locul, până înalț lăcașul pentru care m-ai trimis aci! Doamne, dă-mi putere, voi să-mi petrec veșnicia în pragul mânăstirii pentru care m-ai rătăcit pe aste meleaguri! Dă-mi, Doamne, scăpare! Fulgerul de gând pierind, se și întruchipă minunea dumnezeiască! Într-o cădere de stânci, cu zgomot de început de lume, se zgudui pământul, punându-i
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
părul tău plin de vocale curgea ca un râu trecând dintr-o rană în alta tulburător și atât de bogat apoi a venit îndoiala cu ochii ei aprinși de lynx tristețea cu formele ei cerești care ne-a arătat că veșnicia nu s-a născut pe pământ. vineri, 18 iulie 2014 Referință Bibliografică: facerea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1295, Anul IV, 18 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FACEREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349334_a_350663]
-
scufundam mereu în mit. ieșeam adesea noptea-n drum rugându-mi steaua să mă poarte prin apa somnului de scrum prin amintirile deșarte. strig timpul care se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rode aș vrea să pier pe căi astrale și umbra mea pe eșafode. mă-ncearcă amintiri uitate și răni primare din alt veac aș vrea să le adun
MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349366_a_350695]
-
pe parcursul acestei perioade sunt semnificative pentru brutalitatea cu care s-a desfășurat această acțiune. Deposedarea de pământ a țăranilor a însemnat de fapt un atac dur pe care demonul îl opera astfel asupra unei lumi ce avea ritmuri rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
trecut prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență mistică ce ne-a pus în ecuație relația cu Dumnezeu și ne-a demonstrat că, într-un mod criptic, dar constant, veșnicia irumpe în timpul istoric. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]