3,072 matches
-
nu ai să-Ți educi copilul! / Ești un părinte incompetent ... percepția sa asupra raporturilor reciproce dintre el și interlocutor, În funcție de care el poate dori să ascundă anumite scopuri, interese pe care le urmărește. Acestea sunt mascate lingvistic, dar pot fi vehiculate, inconștient, de eventuale semne para și non verbale (anumite inflexiuni ale vocii, gesturi, ticuri ș.a.) sau pot fi recuperate În urma unui proces inferențial. Deși campania electorală prezidențială nu Începuse, candidații unor partide politice Își asumaseră deja candidaturile și Începuseră, efectiv
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este lăsată, ca cea pragmatică, la latitudinea interpretului. Ea este vehiculată, mai mult sau mai puțin direct și evident, de semne lingvistice ale enunțului și de multe ori este foarte greu de contracarat. Un politician abil utilizează enunțuri care au la bază multiple presupoziții semantice ale căror semnificații se insinuează În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
următoarea Cineva, care poate fi identificat prin succesiunea de cifre 326, cere permisiunea cuiva, care se numește <Startul>, să pună ceva În mișcare. Din punctul de vedere al comunicării, această semnificație este inoperantă. Dacă ar fi să utilizeze doar informațiile vehiculate prin semnele lingvistice, care se constituie, În același timp, și În context intern, interpretul s-ar afla În imposibilitate nu numai de a descifra ceea ce dorește să-i transmită locutorul, ci și de a construi referințele și de a identifica
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu trebuie să „caute” În memorie care sunt semnificațiile posibile ale unor semne ca Startul sau 326, pentru că ei sunt Startul, respectiv, 326. Dacă nu pricepi jocul, dacă nu-l joci, nu poți recupera Întreaga semnificație, nu poți percepe nuanțele vehiculate de către locutor. Sunt situații de comunicare În care interpretul se află în afara jocului propus de locutor. În astfel de cazuri, comunicarea eșuează. Locuitorii din satul Siliștea Gumești, supuși presiunii timpului, utilizau limbajul, cu precădere, În jocurile serioase ale vieții de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sferei interacțiunilor umane utile, a acelor enunțuri produse, aparent, fără un scop practic imediat: conversația liberă fără un scop anume, formulele de salut, de politețe ș.a. Semnificația lingvistică a unor asemenea enunțuri nu are nici o importanță pentru receptor; ele nu vehiculează nici o ipoteză nouă. Semnificația lor vine din contextul situației. În opinia antropologului, explicarea fenomenului are la bază tendința generală a oamenilor de a se asocia, de a se aduna la un loc, de a coopera, de a se bucura unul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de către receptorul căruia enunțul i-a fost, intenționat, adresat. Emițătorul și receptorul capătă o greutate mult mai mare În procesul de interpretare a enunțului, nu atât prin competențele lor comunicaționale, cât prin unicitatea lor ca entități psihice. Mesajele care se vehiculează Între P și B, În Înregistrarea nr.1 , sunt afectate dramatic de toate cele trei tipuri de context identificate de TS Cazacu: general, al emițătorului și al receptorului. Fără a lua În considerare coordonatele interne și stările psihice ale participanților
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
matrice psihică). Cele două contexte (cel puțin anumite coordonate interne ale lor) se află, Încă din etapa psihică În care emițătorul prelucrează mesajul, Într-un proces de interacțiune continuă. Emițătorul, conștient de faptul că nu poate să-și atingă obiectivul - vehiculat prin enunț - decât cu ajutorul receptorului (dacă acesta dorește să coopereze), urmărește să-și adapteze textul În funcție de coordonatele manifeste și pertinente ale contextului receptorului și ale contextului general: „el Își alege semnele din sistemul lingvistic cunoscut de partenerul său, preferă valorile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și interlocutorului I: interpretarea <ref id=”94”>Heylighen, F. (1999): “Advantages and Limitations of Formal Expression”, În Foundations of Science, 4:1, p.2526 referință </ref> Observăm că, cu cît este mai mic C, cu atât mai multă informație trebuie vehiculată prin E, și invers, cu cât este mai mare E, cu atât contribuția lui C este mai mică. Elementele unei situații sunt infinite ca număr; orice caracteristică a acesteia (de ordin fizic, social, mental etc.) influențează interpretarea. Heylighen și Dewaele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decât dacă este sigur că acesta Îi este adresat lui, fapt ce se poate constata doar dacă el, interpretul, se află Într-o relație directă cu indicii care sunt produși. Indicele cel mai complex dintr-un set de indici care vehiculează intenția emițătorului, este fraza rostită (componenta lingvistică a enunțului). Dacă indicii para și non verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dacă el, interpretul, se află Într-o relație directă cu indicii care sunt produși. Indicele cel mai complex dintr-un set de indici care vehiculează intenția emițătorului, este fraza rostită (componenta lingvistică a enunțului). Dacă indicii para și non verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cel În care intenția de comunicare nu este indicată prin semne lingvistice. Situația este frecventă În comunicarea contextualizată, În care ipotezele rezultate din mediul fizic imediat perceptibil joacă un rol determinant - În convorbirea față-Înfață, semnele non verbale sunt cele care vehiculează, cu precădere, informația necesară identificării adresantului. Cumpărătorul C: Sunt dulci pepenii? Vânzătorul V: Apoi, pe căldura asta! Primul actant aflat În postura de interpret este vânzătorul. La momentul t0 al producerii enunțului de către cumpărătorul C, În mediul fizic imediat Împărtășit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1) este vocea mamei sale, 2) el și mama sa sunt singurele persoane aflate În casă În acel moment. O asemenea formă logică nu-l poate ajuta pe interpret să producă concluzii pertinente privind gândul care se dorește a fi vehiculat prin enunț. Forma logică conține unități lingvistice care, fie nu au conținut semantic: pronumele nehotărât cineva, demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de practica zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe care a vrut să-l transmită președintele Președintele sfidează public profesorii pentru că nu mai are nevoie de votul lor. Președintele sfidează public profesorii pentru că vizează voturi de la alte categorii de electorat. Prima conluzie permite accesarea imediată a unei ipoteze vehiculată frecvent În mass media privind dorința președintelui de a se Întoarce În fruntea Partidului ..., după expirarea mandatului de președinte. Intrând În contradicție și ipoteza fiind mai puternică, concluzia este eliminată automat. Profesorul poate considera ca optim pertinentă a doua concluzie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se returnează jetoanele și se solicită plata acestora utilizând altă modalitate decât numerarul, precum cecul. Domeniul pieței de capital Utilizarea numerarului pentru achiziționarea de valori mobiliare sau pentru plata celor vândute, în locul decontărilor fără numerar (virament), mai ales când se vehiculează sume importante. Aceasta, deoarece actorii pieței de capital nu sunt simpli cetățeni, care își efectuează plățile în numerar, ci investitori care dețin importante capitaluri. Valorificarea acțiunilor la o valoare în neconcordanță cu valoarea de piață ori cu valoarea nominală. Au
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
cel mai aproape de a descrie diversitatea ce caracterizează această categorie enigmatică de afecțiuni. Pentru a înțelege cum a apărut nevoia găsirii unui termen cu o acoperire semantică mai largă așa cum este cel de „spectru”, citiți secțiunea „Etiologie”. Lămuriri terminologice Terminologia vehiculată în mediile mai mult sau mai puțin formale poate fi derutantă pentru părinți, mai ales dacă ei se întâlnesc pentru prima dată cu un diagnostic din spectrul autist. Acest lucru se întâmplă pentru că deseori termenul de autism se folosește atât
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și biblioteci a unei cărți cu asemenea structură, dar și ca o alternativă a informațiilor specifice site-urilor din rețeaua internet. Capitolul 1. Introducere în problematica conceptului de activități sportiv - recreative și de timp liber Ideea de timp liber este vehiculată încă din antichitate. Încercând o definiție, Aristotel spunea că timpul liber nu înseamnă sfârșitul muncii, ci, dimpotrivă, munca înseamnă sfârșitul timpului liber. Acesta trebuie consacrat artei, științei, filozofiei. Astăzi, conceptul de timp liber cunoaște o largă circulație. Denumit "loisir", "leisure
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
timp spații ample pentru prezentarea celor mai recente abordări ale acestui subiect. Au fost realizate, de asemenea, multe instrumente care oferă posibilitatea de a învăța despre sursele de informare relevante și despre modalitățile de accesare a acestora. Termeni foarte des vehiculați în lucrările de specialitate sunt: comportamentul utilizatorilor, nevoile utilizatorilor, programe de instruire, cultura informației, cultura informației digitale, cultura rețelelor, practici informaționale, abilități de informare etc. Conceptele utilizate pentru a desemna consumatorii de informații și pentru a determina nevoile lor de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
în versuri, pentru revista “Școala părinților creativi”(individual, 15 min.); * Găsiți cât mai multe teme originale pentru Educația adulților (individual, colectiv, 9 min.). * Explicați proverbul: Apele liniștite sunt adânci. * Gășiți sinonime pentru cuvintele: adult, părinte. Parteneriatul școală-familie, atât de des vehiculat odată cu introducerea reformei în învățământ, rămâne în continuare doar un deziderat, menționat în orice program dar puțin aplicat în realitate. Clasicele ședințe semestriale cu părinții rămân în prezent unul dintre singurele mijloace de comunicare între învățător și familia elevului. Dar
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
putând fi: persoane, grupuri sociale, obiecte, activități, procese, instituții, valori, norme etc. Cunoașterea obiectului este foarte importantă nu doar pentru definirea atitudinii, ci, mai ales, pentru măsurarea ei. 2. Relația subiect - obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Se vehiculează de către unii specialiști termenii de „dispoziție” sau „predispoziție”. Tendința spre acțiune reprezintă astfel un aspect al atitudinii, distinct de celelalte. Atitudinea este o structură latentă a personalității care. Deși neobservabilă în mod direct, atitudinea se exprimă în comportamente diferite, fiind
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
nonintelectuali. Literatura de specialitate prezintă ideea că teoria și metodologia învățării umane, în genere, cât și teoria și metodologia învățării creative, simt nevoia să se fundamenteze, între altele, și pe cunoașterea principiilor care guvernează comportamentul uman individual și social. Se vehiculează ideea că Învățarea creativă se realizează pe un suport de valori culturale și norme morale. Este acea formă a învățării care în final realizează comportamente individuale și colective orientate preponderent spre căutarea, aflarea și aplicarea noului. Școala este chemată să
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
pe două traiectorii, una mai rațională și mai precisă, surprinsă și prin sintagma “a convinge”, alta mai „afectivă” sau estetică, numită și persuadare. În practica discursivă întâlnim și o serie de construcții discursive care doar ne dau impresia că ar vehicula un conținut cognitiv, în realitate ele nefiind decât forme goale, „licențe lingvistice”. Rolul lor este doar acela de stimul, însă și acesta ilicit, scopul fiind manipularea auditoriului în beneficiul emitentului. Aceste secvențe lingvistice sunt surprinse prin sintagma „limbă de lemn
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
despre lume (fie ea materială, culturală sau spirituală). Chiar dacă limbajul constituie, într-o anumită măsură, gândirea și o exprimă, totuși limbajul este produsul gândirii noastre și mai puțin invers. 1.3.2. Limbajul constituie experiența lumii și reprezintă lumea Se vehiculează tot mai mult ideea că lumea sau realitatea este mai curând o construcție a gândirii și limbajului nostru, sau cel puțin ea este relativă la acestea din urmă. Dar o astfel de formulare poate duce foarte ușor la gândul că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]