3,744 matches
-
pacienții hipertensivi cu transplant renal prezintă rigiditate arterială mai accentuată în comparație cu subiecții transplantați normotensivi, la aceleași valori ale TA [Barenbrock et al., 1998]. Intervenții terapeutice asupra rigidității arteriale și impactul acestora asupra evoluției clinice Studiile epidemiologice au arătat că hipertrofia ventriculară stângă și rigiditatea arterială sunt strâns asociate și că ambele reprezintă factori de risc cardiovascular independenți. îmbunătățirea complianței arteriale ar trebui să reprezinte un obiectiv major în prevenția și tratamentul complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu uremie cronică. Efectul acut al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
scăderea TA, supraviețuirea a fost mult mai bună decât la pacienții dializați a căror VUP a rămas nemodificată la reducerea TA (vezi figura 2). Dependența de TA a rigidității arteriale a fost asociată de asemenea cu o reducere a hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), care în sine influențează favorabil supraviețuirea la pacienții cu uremie cronică [London et al., 2001]. Efectele atenuării rigidității arteriale și regresia HVS au fost independente de modificările tensiunii arteriale. Același studiu a arătat că administrarea unui inhibitor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
expus unor multipli factori de risc cardiovascular, se constată un proces marcat de arterioscleroză (rigiditate arterială crescută, complianță arterială redusă) la nivelul arterelor mari, elastice. Rigiditatea arterială se asociază cu o prevalență crescută și o severitate mai mare ale hipertrofiei ventriculare stângi, dar și cu o durată mai mare ale tratamentului dialitic. Acest proces este determinat de către HTA necontrolată și de către calcificările arteriale extensive. Parametrii arteriosclerozei viteza undei de puls [i indicele de augmentare crescu]i reprezintă factori de risc major
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
pe an la non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene se corelează cu sexul masculin, vârsta, vechimea în dializă, într-o oarecare măsură și cu hipertensiunea arterială, nivelurile serice ale parathormonului și valoarea produsului fosfocalcic. Calcificările valvei aortice impactul asupra hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este un predictor major și independent al morbi-mortalității cardiovasculare în populația generală, la bolnavii cu IRC în stadiile predialitice, la dializați și la cei transplantați renal. Există o legătură între calcificările cardiace valvulare și HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene se corelează cu sexul masculin, vârsta, vechimea în dializă, într-o oarecare măsură și cu hipertensiunea arterială, nivelurile serice ale parathormonului și valoarea produsului fosfocalcic. Calcificările valvei aortice impactul asupra hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este un predictor major și independent al morbi-mortalității cardiovasculare în populația generală, la bolnavii cu IRC în stadiile predialitice, la dializați și la cei transplantați renal. Există o legătură între calcificările cardiace valvulare și HVS? Această întrebare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
predialitice, la dializați și la cei transplantați renal. Există o legătură între calcificările cardiace valvulare și HVS? Această întrebare a fost formulată de către Ventura și col. [2002], care au examinat cu ajutorul ecocardiografiei convenționale și al celei Doppler indexul de masă ventriculară stângă (IMVS) și gradientele de presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările mitrale anulare au fost mai puțin exprimate (26%), iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
calcificări ale valvei aortice aveau viteze mai înalte ale fluxului transmitral și gradiente de presiune transmitrală crescute în comparație cu cei fără calcificări, iar IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un predictor major al morbi-mortalității cardiovasculare) la pacienții hemodializați. Această legătură este stabilită probabil de rezistența crescută a valvelor la ejecția ventriculară, demonstrată de viteza fluxului transaortic și de gradientele de presiune. Calcificările arteriale și complianța arterială Calcificările arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un predictor major al morbi-mortalității cardiovasculare) la pacienții hemodializați. Această legătură este stabilită probabil de rezistența crescută a valvelor la ejecția ventriculară, demonstrată de viteza fluxului transaortic și de gradientele de presiune. Calcificările arteriale și complianța arterială Calcificările arteriale au loc la nivelul intimei, în asociere cu placa aterosclerotică, similar la pacienții renali și la cei non-uremici, cu observația că la primii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
tehnologii devenite clasice între care : - Circulația extracorporeală, - Stopul cardiac și protecția miocardică, - Corectarea leziunilor valvulare cardiace prin procedee conservative sau înlocuiri valvulare, - Corectarea defectelor cardiace congenitale, - Revascularizarea chirurgicală a miocardului - bypass-ul aorto-coronarian, - Chirurgia mini-invazivă și endoscopică, - Procedee de asistare ventriculară și transplantarea cardiacă, - Chirurgia cardiacă robotică. Diverse capitole de patologie cardiovasculară pot fi abordate chirurgical prin procedee specifice cu ajutorul circulației extracorporeale sau prin operații pe cord închis având ca scop corectarea anatomică curativă, radicală sau hemodinamică, paleativă. Bolile cardiace congenitale
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
pot fi abordate chirurgical prin procedee specifice cu ajutorul circulației extracorporeale sau prin operații pe cord închis având ca scop corectarea anatomică curativă, radicală sau hemodinamică, paleativă. Bolile cardiace congenitale pot fi corectate de la cele mai simple (defecte septale atriale și ventriculare, defecte valvulare) la cele complexe (tetralogia Fallot, transpoziția marilor vase, sindrom de hipoplazie cord stâng). Corectarea unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate sau înocuiri
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate sau înocuiri valvulare multiple). Leziunile arteriale coronariene caracterizate prin stenoze sau obstrucții beneficiază de revascularizarea miocardică (bypass-uri coronariene venoase sau arteriale), izolate sau asociate cu corectarea de anevrism ventricular stâng postinfarct miocardic (rezecții de zone necontractile, reconstrucție ventriculară stângă). Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice se efectuează chirurgical prin rezecții și înlocuiri cu proteze vasculare artificiale sau intervenții hibride, mixte parțial chirurgicale și parțial de cardiologie intervențională - implantare
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
cardiace izolate sau înocuiri valvulare multiple). Leziunile arteriale coronariene caracterizate prin stenoze sau obstrucții beneficiază de revascularizarea miocardică (bypass-uri coronariene venoase sau arteriale), izolate sau asociate cu corectarea de anevrism ventricular stâng postinfarct miocardic (rezecții de zone necontractile, reconstrucție ventriculară stângă). Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice se efectuează chirurgical prin rezecții și înlocuiri cu proteze vasculare artificiale sau intervenții hibride, mixte parțial chirurgicale și parțial de cardiologie intervențională - implantare endoaortică de stentgrafturi. Unele procedee chirurgicale extirpă tumori cardiace
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
sinistra), fiecare având la mijlocul mărginii sale libere o îngroșare numită „nodul Arantius” (Noduli valvularum semilunarium) și o bordura subțire situată de fiecare parte a nodulului (Lunulae valvularum semilunarium). Aceste formațiuni asigura ocluzia etanșa a ostiului trunchiului pulmonar cu ocazia diastolei ventriculare. - Cavitatea propriu-zisă (cameră de umplere) este despărțita de conul arterial (cameră de evacuare) printr-o excrescența cărnoasa dispusă transversal (Crista supraventricularis). Pe fata internă a camerei de umplere se disting numeroase trabecule cărnoase cu aspect reticulat, dintre care una mai
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cei doi mușchi papilari ai ventriculului stâng, dintre care cel anterior (M. papillaris anterior) se individualizează că un stâlp cilindric robust, iar cel posterior (m. papillaris posterior) este mai slab dezvoltat. Amândoi au o bază largă de implantare în peretele ventricular. - Pereții camerei de evacuare sunt netezi. La ieșire ei se remarcă orificiul aortic (Ostium aortae), cu limite mai slab conturate că ale orificiului pulmonar. Aici se situează un aparat valvular (Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
un sistem de miofibre arciforme răzlețe, perpendiculare pe miofibrele circulare, ancorate de partea anterioară și posterioara a inelelor fibroase atrioventriculare și fibre spiralate localizate în jurul venelor mari, având rolul de a împiedica refluxul sângelui în acestea în cursul sistolei. - Miocardul ventricular atinge grosimea de 5 mm la ventriculul drept și de 10-12 mm la cel stâng. Se compune dintr-un start superficial, care pe fata anterioară pleacă de la inelele fibroase atrioventriculare, coboară oblic spre vârful inimii, unde prin torsionarea în spirală
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ventriculul stâng. Pe fata posterioara stratul superficial coboară în sens opus (adică oblic, spre dreapta) și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor papilari din acest ventricul („fasciculele bulbospirale McCallum”). - Septurile cardiace separă pe de o parte sectorul atrial de cel ventricular, iar pe de altă parte atriul drept de cel stâng, respectiv ventriculul drept de cel stâng. - Septum atrioventricular reprezintă partea septului membranar intercalat și separă atriul drept de ventriculul stâng, unde acestea se învecinează, dispus în plan orizontal înclinat spre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ramuri coboară pe versantul respectiv al septului interventricular, până la baza de implantare a mușchilor papilari, unde se arborizează bogat, formând „rețeaua fibrelor Purkynje” (myocytus conducens cardiacus), care în zona apicala se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor mai mare, prin sărăcia miofibrilelor și prin conținutul lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii, endocardul este o membrana asemănătoare intimei vaselor, care căptușește, fiind mult
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
subiecți cu vârsta peste 90 de ani a demonstrat că doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice pe electrocardiogramă. Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost: hipertrofia ventriculară (28%), blocul atrioventricular de gradul I (16%) și fibrilația atrială (15%) (1). În mod clasic, modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
La vârstnici apar creșteri ale duratei complexului QRS până la 0,1 secunde. Din punctul de vedere al axei complexului QRS, cel mai frecvent se constată o deviere axială stângă, între 30˚ și 60˚ (2). 11.1.5. Modificările de repolarizare ventriculară Modificările de repolarizare asociate îmbătrânirii sunt reprezentate de aplatizarea segmentului ST și scăderea amplitudinii undei T. Unda T este frecvent negativă în DIII sau în V1. Deseori apar unde T aplatizate în V5 V6 sau în derivațiile standard. La pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
între diferitele derivații în electrocardiografia standard, aceste variații definind dispersia intervalului QT. Dispersia intervalului QT, calculată ca diferența dintre intervalul QT maxim și intervalul QT minim, a fost inițial propusă ca parametru indicator al dispersiei spațiale pentru perioadele de recuperare ventriculară, în încercarea de a distinge între miocardul omogen și miocardul cu neomogenități din punct de vedere electric (4). Miocardul cu neomogenitate electrică asociază o dispersie crescută a perioadelor de recuperare ventriculară și prelungirea repo - larizării. Astfel, valoarea practică a evaluării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
parametru indicator al dispersiei spațiale pentru perioadele de recuperare ventriculară, în încercarea de a distinge între miocardul omogen și miocardul cu neomogenități din punct de vedere electric (4). Miocardul cu neomogenitate electrică asociază o dispersie crescută a perioadelor de recuperare ventriculară și prelungirea repo - larizării. Astfel, valoarea practică a evaluării dispersiei QT constă în aprecierea anomaliilor de repolarizare ventriculară. Rezultatele unui studiu publicat în 2010 arată că vârsta reprezintă un modulator al dispersiei repolarizării ventriculare în segmentul superior al populației geriatrice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
și miocardul cu neomogenități din punct de vedere electric (4). Miocardul cu neomogenitate electrică asociază o dispersie crescută a perioadelor de recuperare ventriculară și prelungirea repo - larizării. Astfel, valoarea practică a evaluării dispersiei QT constă în aprecierea anomaliilor de repolarizare ventriculară. Rezultatele unui studiu publicat în 2010 arată că vârsta reprezintă un modulator al dispersiei repolarizării ventriculare în segmentul superior al populației geriatrice. Dispersia QT s a dovedit semnificativ superioară în subgrupul cu vârsta peste 85 de ani (media de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
dispersie crescută a perioadelor de recuperare ventriculară și prelungirea repo - larizării. Astfel, valoarea practică a evaluării dispersiei QT constă în aprecierea anomaliilor de repolarizare ventriculară. Rezultatele unui studiu publicat în 2010 arată că vârsta reprezintă un modulator al dispersiei repolarizării ventriculare în segmentul superior al populației geriatrice. Dispersia QT s a dovedit semnificativ superioară în subgrupul cu vârsta peste 85 de ani (media de vârstă 89 ± 4 ani, dispersia QT 69 ± 31 ms) față de subgrupul 75 84 de ani (media de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]