15,959 matches
-
volumul citat, p. 327). [Termenii au fost verificați după G.W.H. Lampe, A Pa-tristic Greek Lexicon, Oxford, 1961, pp. 110, 137, 146; tot despre aceste di-ferențe vezi și Hierotheos VLACHOS, Predici la Marile Sărbători, Galați, 2004, p. 259.] [7] Verbul ar trebui tradus mai degrabă prin prezentul: iarăși vine - ceea ce teologic nu ar fi deloc greșit, ba chiar în acord cu textul din Psalmul 117, 26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai ales cu teologia primelor veacuri, în care venirea Domnului era așteptată în permanență, cu multă bucurie. Totuși traducerile românești și multe din cele moderne folosesc verbul la viitor, ceea ce face ca a doua venire a Domnului să fie înțeleasă ca un act unic și irepetabil, ce se va produce într‑un viitor necunoscut. [8] Cuvântul „una” este în acest caz un numeral ce desemnează cantitativ, dar
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Învățați spun că nu știm. Noi am demonstrat că provin de la denumiri ale soarelui. Lat. sorex se admite că e cuvânt mediteraneean și că e derivat din i.e.*suer „a produce un zgomot a bazai”, ipoteza puerila. Șoarecele e rozător, verbul a roade se vede că e în legătură cu soarele ra, la fel tc. fare, arab far, provin din iran. hvar. Pe*mus indoeuropean îl comparăm cu mash, astrul zilei în nubiană, sudul Egiptului, eventual akadianul shamash. În mod ciudat shamash acesta
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
câmp în arabă față de astrul diurn hadali în arawak, America de Sud. Șobolanul e rât în lat. germ., cu etimologia dubioasă după noi se compară cu rato soare în are”are, Melanezia, iar provensalul garri cu garri „soare” în ngadjon, Australia! Chiar verbul engl. gnaw „a roade” seamănă cu Gnowee, zeița soarelui în Australia. Sunt multe zeci de astfel de similitudni. Șoarecele nu e insectă ce bâzâie, e rozător. Iată etimologia lui roșu. Învățați noștrii îl explică prin lat. roseus ce însemnă „de
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
dacă va fi fost kas „casă” intrat în latină „de la neamurile vecine, rurale” care erau dacii, latinii sosind în Pen. Italica acum 3200 ani de la Dunărea de Mijloc! Și petra grec și latin vine tot de la daci nu invers. Dar verbul „a vedea” ? De la apă, căci omul se vede, se oglindește în apă stătătoare. Indoeuropeanul vid se apropie de ved „apă” în mordvină, magh. lat. „a vedea „ de lat, lata „ploaie” apă în oropom, Etiopia, sigur și de lat „mlaștină” în
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
istorie arheologică nescrisă între fluviu și ocean; între munte și deal; între frunză și vierme; descoperită prin introspecție, după o existență numai în întuneric. În această incursiune cosmică, pentru a scoate imensitatea unui suspin din clipă, trebuie meticulos delimitat condiționalul verbului a schimba, astfel încât orice dorință să se aprindă ca o torță cu flacără nestinsă în orice gândire. De exemplu: aș schimba fața României. Și nu ia acest condițional forma unui fulger care să taie bezna unde neliniștea telurică se zbate
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
să gândești la condițional!... Interferența „A-și schimba expresia” - „Radiație electromagnetică (emisă de un corp incandescent sau luminescent) care impresionează ochiul”: din lipsă de iluzii, Lumina cade în infinitatea ei, atingând un alt infinit unde încă nu se știe de verbul „a fi”, ceea ce în egală măsură face incognoscibil „a te înșela”. Dominanta nu poate fi decât un haos virgin, unde nu te poți regăsi decât în formă pură. Cu cât poate crește imensitatea unui suspin, dacă valurile au construit un
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
zis Dumnezeu „să fie lumină” întunericul s-a tulburat în sinea lui cârtitoare... „Să facem om după chipul și după asemănarea noastră !” Și celălalt ne-chip s-a of-uscat din nou... Acum, când scriu, cineva se uită in-vidios peste umărul verbului meu numărându-i silabele... Si-labisind nici el nu știe câte le are... Invidia! Și totuși fără ea viața aceasta ar fi atât de monotonă... Referință Bibliografică: Invidia... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 148, Anul I, 28
INVIDIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344230_a_345559]
-
generație, prin formație și, deopotrivă, printr-un fel de afinitate stilistică, tuturor celor trei spații. După cum pasiunea sa pentru scenă, pentru viața teatrului, a spectacolului se întâlnește, într-o armonioasă și originală unitate, cu atracția, la fel de constantă, la fel de tiranică, pentru verbul poeziei. Lumile ... Citește mai mult Olimpia Berca“...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
generație, prin formație și, deopotrivă, printr-un fel de afinitate stilistică, tuturor celor trei spații. După cum pasiunea sa pentru scenă, pentru viața teatrului, a spectacolului se întâlnește, într-o armonioasă și originală unitate, cu atracția, la fel de constantă, la fel de tiranică, pentru verbul poeziei. Lumile ... X. POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA - O METAFIZICĂ A LUMINII, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 661 din 22 octombrie 2012. Olimpia Berca Poezia lui Andrés Sánchez Robayna - o metafizică a luminii Andrés Sánchez Robayna (Las Palmas
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
citește. Lumea poveștilor trebuie salvată. Un copil, Bastian Balthasar Bux, vrea să salveze de la pieire Fantazia și chiar reușește, după ce trece prin nenumărate aventuri. El devine protagonistul poveștii pe care o citește... Relația dintre imaginație și realitate se reduce la verbul „a crede“, exact cheia tuturor poveștilor. Pentru „Poveste fără sfârșit“, Michael Ende a primit numeroase premii literare internaționale. Cartea a fost ecranizată de Wolfgang Petersen, în anul 1984. A fost tradusă în peste 35 de limbi. Michael Ende: Povestea fără
Agenda2005-18-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283648_a_284977]
-
și același aristocratic fel de-a răsfira timpul ca și cum... un Dumnezeu prezent mereu la datorie (în tura de marți noaptea) are grijă să-l strângă la loc, în căpițe de zile, ca pe fân, ori să... fabrice alt timp, al verbului sau culorii. În aceeași sublim nesăbuită risipă se vor putea scălda cei care se vor afla marți, 17 mai, la ora 16, la sediul „Aquatim“ din strada Gheorghe Lazăr nr. 11 A, unde scriitorul și poetul Nicolae de Popa propune
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
lași odată așa de moale, dulce sărutată, întoarce-mă să-ți fur făptura pe care încă n-am furat-o și ochii tăi să-mi strige, iat-o! întoarce-mă din rătăcirea mea, să poposim, iubito, pe-altă stea, în verb etern de raiuri fără timp ca zeii cei ferice din Olimp... vineri, 24 februarie 2017 dragoste ( de dragobete) Lebede morgane aduc în aripi de seară Primăvara în estuare de azur, Jungla iernii mușcată de lumini agonizează în mistice racle; Spiritul
POEME DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384881_a_386210]
-
au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l avea nimeni: El depășea lumina și culoarea, Cuvintele-i se înfrățeau cu marea Într-un fior nemaisimțit de inemi. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza în lifte răul, Păzea hotarul țării cu stiloul, ... Citește mai mult EMINESCIANAde Nicolaie Tony DINCĂStăpâne-al lumii și al nostru Tatăîndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu,Că mare-i mila
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
cu nuanțe colosalePoate dușmanii au să se fereascăși poate toată spița româneascăS-ar aduna în jurul lăncii sale.Parfumul slovei lui nu-l avea nimeni:El depășea lumina și culoarea,Cuvintele-i se înfrățeau cu mareaîntr-un fior nemaisimțit de inemi. Iar verbul lui frigea ca o văpaieși cauteriza în lifte răul,Păzea hotarul țării cu stiloul,... XVIII. RUGA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. RUGĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Când mă sfădesc cu gândurile mele, Doar
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
nemiluita metafore până la nașterea unui poem sau a unei poezii ca o poveste fără hotare pe care cineva o tot prelungește până la râsul plânsul ochilor care nu se văd doar se simt ațintiți pe umbra adultului scrib ca oasele unui verb răstignit în fiecare zi într-o celulă anume de acolo curge pasul copilului omului spre mai departe mai departe de lume undeva pe insula aleasă sau simplu culeasă de memoria filei Anne Marie Bejliu, 20 mai 2016 Referință Bibliografică: mai
MAI DEPARTE DE LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385153_a_386482]
-
bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire. Las răsăritul soarelui și al lunii să umple amfora. Limpezesc izvoarele creației în inimă, minte, suflet. Pietrele vor fi verbe agile, mai vii decât mișcarea pământului între polii plictisiți de reluări. Sunt libertăți ale sensurilor zburdând prin tunelul de piatră luminat acum de iubire. Nu un sfânt, nu un obicei retrezește iubirea, ci un tot în care numele tău mi
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > CONJUGĂM Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Să conjugăm verbe la prezentul simplu, Cu trăiri frumoase să ne umplem timpul, Scara bucuriei s-o trecem cu pasul, Prin vorbe de duh să ne auzim glasul. Trandafiri aprinși să ținem în palme Când viforul vremii vrea să îi răstoarne, Iarba când
CONJUGĂM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384461_a_385790]
-
nenumărate rânduri. Este știut că ea se manifestă sub diferite forme: dragoste, caritate, compasiune, iubirea între îndrăgostiți, între soți, frați, etc . Cum este iubirea necondiționată a omului? Răspunsul este simplu: dăruiește fără să aștepți nimic în schimb: Ea știe doar verbe surori cu ofer Când bate la porți închise, străine. (Iubirea) Se întâmplă uneori chiar celor credincioși, să cadă în stări depresive, care permit întâmplătilor nedorite din trecut să revină uneori obsesiv, să ocupe locul gândurilor senine, să tulbure chiar legătura
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
și creștină, prin cântece asociative, datorită temelor și liniei melodice lirice și liniștitoare, cu ruga. Tot torentul de farse culturale, caruselul de kitsch-uri, opulența, snobismul, obediența în măsură de parvenire, se sfărâmă ca de stâncă de soliditatea versurilor cu verb blând critic și de linul melodiilor cântate de interpretul Cristian Pomohaci. Sobru, cu surâs lipit de gură și de lumina ochilor, incisiv, cu glas cald și omenos, menține în prim planul cântecelor sale ceea ce aduce și în serviciul religios: o
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
ochiul unic larg deschis bobul de rouă al dimineții. M-am trezit din propriu-mi coșmar urmând fărâma din visul Lui. O clipă mi-a fost frică, apoi nu mi-a mai fost. Acum nu-mi mai este decât de verbul "a uita" să-mi dezvolt harul - darul primit de la El. Restul este jocul marionetei socialului: 1. să merg drept; 2. să mănânc elegant; 3. să cânt să scriu cât mai redus (mental, sufletește, spiritual și de ce nu și gramatical) sau
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
a imaginarului, interfața dintre creator și cititor, mitul unor edenice viziuni ori realitatea unor transviziuni procesuale. Acest scriitor, prin cărțile sale, inclusiv în volumul de debut, intitulat : “Mozaic “(versuri ), semnat împreună cu soția, apărut la Editura “Studia “, temperatura lirică, în care verbul sugerează un act de magie, și care se transformă în prozele sale, în subtile jocuri onirice, dublate de voluptoase imersiuni în imaginar. Poezia este pentru cei doi soți un mod de acțiune a sufletului ritmic- glas ce însoțește sinele în
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
nimicului să-i dezvăluie bucuria și esența și simplul final al călătoriei minții printre gânduri familiare și cele rămase coconi de argint sau de pământ printre fibrele sferei cunoașterii cândva își va atinge tâmplele se va arunca ghilotină peste capetele verbelor fără împlinire din toate grăunțele de nisip va crește muntele zborului din care cu aripi de ceară va zbura exact atunci când soarele va împlini crucea ființei între a fi și a se risipi în neant pentru încă o șansă la
ÎNTREG ASAMBLAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382375_a_383704]
-
umorul este unul dintre cele mai bune articole de îmbrăcăminte pe care cineva le poarte purta în societate”. (William Makepeace Thackeray) „Mihai Frunză este un scriitor pur-sânge. Cultură cât cuprinde, spirit ascuțit, veșnic treaz la facerile și desfacerile din jur, verb scăpărător. În prozele sale are sânge de călău; satiră nemiloasă, personaje reduse până la absurd, din ele rămânând incredibila prostie ce le caracterizează. Stilul este de o claritate deplină, niciun fel de mofturi lingvistice iar dialogurile sunt de o autenticitate rară
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
producea sacerdoților meditativi întru Dumnezeu, poezia mistică, de izvod biblic, a lui Eugen Dorcescu produce o indicibilă uluire și un catharsis profund, atât ateului încercat de frumuseți păgâne, cât și profanului instruit în arta cuvântului. Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului sacru pe înțelesul omului modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu pentru textele sacre, în speță pentru imnica psaltică, e cunoscută deja, din cărțile
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]