10,085 matches
-
2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 28 ianuarie 2022), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că scopul unei asemenea „proceduri este de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
însemnând „obligația de plată sau de restituire a dobânzilor, penalităților sau a majorărilor, aferente unor obligații fiscale principale“ (pct. 29). ... 102. Se constată, așadar, că problema cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o neclaritate în ceea ce privește decelarea sensului noțiunii de „pagubă“ din cuprinsul art. 249 alin. (5) din Codul de procedură penală, interpretarea coroborată a normei procesual penale cu dispozițiile art. 19 din Codul
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 51. Cu privire la criticile formulate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că întrebarea supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept care să necesite lămuriri. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că interpretarea trebuie să urmărească cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia, așa încât procedura
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
formulate, a apreciat ca fiind inadmisibilă sesizarea prin care sa solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu problemei de drept menționate, considerându-se că aceasta nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, interpretarea și aplicarea art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 fiind clare. Din modul de formulare a întrebării preliminare reiese că problema pe care o ridică instanța vizează prezumția instituită de art.
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
pe fond a cauzei în curs de judecată, se verifică dacă sunt întrunite premisele de analiză ale acesteia, și anume: existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate; chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, context în care noțiunea de
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de drept în materie penală s-au pronunțat soluții de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor pentru neîndeplinirea condiției referitoare la legătura problemei de drept ce se solicită a fi dezlegată cu soluționarea pe fond a cauzei din perspectiva existenței unei veritabile chestiuni de drept care să necesite o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest sens, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înalte Curți de Casație și Justiție a statuat: „(...) între problema
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. Raportat la considerentele anterior expuse, se apreciază că nu reprezintă o veritabilă problemă de drept chestiunea de drept asupra căreia s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să ofere o dezlegare de principiu. Se constată că instanța de trimitere solicită rezolvarea următoarei chestiuni de drept: „Lămurirea modului de interpretare și
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
prevederile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, însă rezultă din interpretarea coroborată a acestora. Dificultatea chestiunii de drept implică posibilitatea reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea caracterului veritabil și dificil al acesteia este absolut necesară pentru a se evita transformarea mecanismului procedural al hotărârii prealabile într-o cauză nejustificată de prelungire a procedurii judiciare și de deturnare de la scopul în realizarea căruia a fost conceput, acela al
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în mod adecvat în încheierea de sesizare. Ca atare, încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să evidențieze o problemă de drept veritabilă, susceptibilă să genereze divergențe obiective în cadrul jurisprudenței naționale, de natură să conducă în timp la apariția unei practici judiciare neunitare. ... 56. Prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere a arătat succint motivele pentru care a apreciat admisibilă sesizarea și
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății, drept condiție de admisibilitate, este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată, în fapt, să soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale ori chiar litigiul în cauză. ... 54. Prin întrebarea sa instanța
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
primit raportul. ... 68. În ceea ce privește afirmația autorilor sesizării cu privire la faptul că legea dedusă controlului de constituționalitate cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, apreciază că este nefondată, întrucât argumentele redate de autorii sesizării nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple declarații/opinii politice, reliefând faptul că autorii sesizării nu sunt de acord - ca decizie politică - cu modificările legislative adoptate de Parlament. Arată că modificările aduse normelor în vigoare se circumstanțiază evoluției realităților economice și sociale din
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
sunt nemulțumiți de absența din cuprinsul textului de lege criticat a unor criterii în baza cărora președintele Înaltei Curți să facă propunerea de repartizare a judecătorilor de la o secție la alta și tind la completarea acestuia, fără să evidențieze veritabile critici de neconstituționalitate. Curtea constată că textul nu este de natură să afecteze independența și imparțialitatea judecătorilor, asupra acestora neexercitându-se niciun fel de presiune/ influență exterioară care să aducă atingere acestor valori constituționale. Repartizarea de la o secție la
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
referitoare la modul de conducere a Institutului Național al Magistraturii, precum și la raporturile dintre acesta și Consiliul Superior al Magistraturii prin prisma importanței unuia sau a celuilalt în procedura organizării diverselor concursuri în cadrul profesiei de magistrat nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple aprecieri cu privire la soluția legislativă aleasă de legiuitor și nemulțumiri legate de eficiența în viitor a acesteia. ... 190. În ceea ce privește prevederile art. 150 din lege, se arată că funcția de asistent al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
la un an sau cu amendă. Ca atare, prin prevederile criticate, administratorului judiciar i se obstrucționează accesul la un proces echitabil. ... 9. Faptul de a nu putea formula o cerere de insolvență în circumstanțele articolului de lege criticat reprezintă o veritabilă restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți. Obligația de a formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenței de către administratorul statutar ca reprezentant al debitoarei insolvabile naște și dreptul corelativ de a face o astfel de cerere cu bună-credință
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
norma de incriminare. Așadar, chestiunile de drept invocate pe calea celor două întrebări ce fac obiectul prezentei sesizări prin prisma dispozițiilor art. 250^2 din Codul de procedură penală în contextul procedurii de cameră preliminară nu sunt, pe de o parte, veritabile chestiuni de drept, iar, pe de altă parte, lămurirea acestora nu ar produce nicio consecință juridică asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 și
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 19. Față de jurisprudența anterior invocată, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească raportat la stabilirea de către aceasta a sumelor datorate cu caracter periodic. ... 20. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modalitatea de aplicare a legii. Or, instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată fără a putea modifica sau completa un text de lege
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
instanță a constat în respingerea acțiunii pe temeiul excepției prescripției extinctive, fiind contestată, în calea de atac, dezlegarea dată acestei excepții din perspectiva termenului aplicat. ... 78. În ce privește însă condiția ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă unei dezlegări de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudența neunitară, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 79. Astfel, referitor la această cerință, ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018). ... 82. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere. ... 104. De asemenea, tot ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema determinării termenului prescripției extinctive în situația
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
constitui în premise ale declanșării celuilalt mecanism de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... 109. În concluzie, sesizarea vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește, din punctul de vedere al naturii și caracterului veritabil al chestiunii de drept, rigorile art. 519 din Codul de procedură civilă, în înțelesul dat acestora conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 110. Pe de o parte, instanța
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
persoanele arătate în actul de sesizare a instanței, astfel că descoperirea unor împrejurări ulterioare, nedescrise în actul de sesizare, care duc la o descriere diferită a faptei indicate în actul de sesizare (cu consecința unei încadrări juridice diferite) reprezintă o veritabilă extindere a judecății la alte fapte, neindicate în actul de sesizare, interzisă de noua legislație procesual penală. Singura ipoteză în care ar fi permisă o astfel de schimbare a încadrării juridice, prin descoperirea ori intervenirea ulterioară a unor împrejurări, ar
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
și aplicare a legii în situația concretă supusă judecății. Dacă ar proceda la examinarea - potrivit cererii formulate - a modului în care instanța de judecată a interpretat în cauză reglementările menționate de autorul excepției, Curtea Constituțională s-ar comporta ca o veritabilă instanță de control judiciar, încălcând astfel rolul său constituțional și legal. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept, Înalta Curte
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]