4,489 matches
-
moșia Umbrărești; 2) loturi situate în trei puncte și anume: de 2 ha pe valea Lupei, de 3 ha la nisipuri și micile suprafețe date în compensație de câte 7.754 m.p., pe care urma să se planteze pomi și vița de vie. În loc de pomi s-au plantat salcâmi în pâlcuri mari (solul nu se preta culturii pomilor) și cu vie hibridă. În prezent, suprafața aceasta este ocupată cu vie nobilă. Constatăm că nu a fost posibilă distribuirea prin vânzare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Năstase trece în proprietatea fiului său, Vasile, prin act de vânzare, o „veche răzășie în bătrânul Rahilie, douăzeci și șapte arii, loc pe care se află construită o casă cu două camere și o sală, învelită cu stuh, având sădită vița de vie și pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul cu stuh, chilerul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Scena a treia Sepp Botdejigodie stă pe scările dinspre pivniță și toarnă în el must cât cuprinde. Cât durează scena el se joacă cu un uriaș cuțit de măcelărie. SEPP BOTDEJIGODIE: Cuțitul meu se agață mereu. (pune deoparte cuțitul de viță de vie, scoate o piatră de șlefuit din șorț și ascute o țâră cuțitul) În pivniță, un cuțit așteaptă mereu pe Sepp-ul meu. Cel mai vechi butoi de stejar E obișnuit cu cel mai mare cuțit Sepp cel Împuțit își
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și gusturi felurite/ Îl strunguiesc pe meșterul de viță;/ Eu fost-am la cinci dascăli uceniță!”292 Femeia recunoaște vădit rolul pedagogic al propriei vieți, al numeroaselor experiențe, a fost educată în primul rând la școala 288 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 289 S. H. Rigby, op. cit., p. 127
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este descoperită și blestemată de Diana, fuge, dar este transformată și ea într-un râu. Fiul ei, Pruneo, va fi crescut cu dragoste de părinții lui Africo și va deveni conducător în Atalante, fondatorul provinciei Fiesole și tatăl unei nobile vițe de cetățeni. Două forțe antagonice domină lumea din poemul Ninfale, zeițele Venus și Diana. Deși criticii literari au susținut pentru mult timp ideea că opera este o celebrare a primei zeițe amintite, au existat și opinii (cum ar fi cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul de 300
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii unu și Țârțăratică - ultima amintind de vița de vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii unu și Țârțăratică - ultima amintind de vița de vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aurel Chirilă, Vasile Tabarcea, Vasile Oprișan. Perioadele de vegetație durau 160-170 de zile, timp în care se acumulau 3.000-3.200 grade C temperatură globală și peste 300 mm precipitații din totalul de 550 mm pe an. Suprafața cultivată cu viță de vie deținea peste 2,6% din suprafața agricolă a comunei. Vița de vie altoită era deținută de către proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zile, timp în care se acumulau 3.000-3.200 grade C temperatură globală și peste 300 mm precipitații din totalul de 550 mm pe an. Suprafața cultivată cu viță de vie deținea peste 2,6% din suprafața agricolă a comunei. Vița de vie altoită era deținută de către proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nica, obținându-se vinuri de calitate superioară. Producția era preluată de centrul Bacău pentru conservare, condiționare și îmbuteliere a vinului sau pentru fabricarea rachiurilor naturale, a vinului spumos, a coniacului și a alcoolului rafinat (ing. coordonator Bogdan L.). În concluzie, vița de vie este deosebit de rentabilă și se impune a fi extinsă în cultură. După anul 1990, conform Legii 18/1990, suprafețele cultivate cu viță de vie au fost redate proprietarilor deținători de terenuri care le-au defrișat, astfel multe suprafețe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
naturale, a vinului spumos, a coniacului și a alcoolului rafinat (ing. coordonator Bogdan L.). În concluzie, vița de vie este deosebit de rentabilă și se impune a fi extinsă în cultură. După anul 1990, conform Legii 18/1990, suprafețele cultivate cu viță de vie au fost redate proprietarilor deținători de terenuri care le-au defrișat, astfel multe suprafețe cultivate în trecut cu vie au dispărut. CREȘTEREA ANIMALELOR Relieful zonei și flora specifică au oferit locuitorilor condiții prielnice creșterii animalelor încă din cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de clopot. Erau lipiți cu argilă pe dinăuntru și pe dinafară și aveau fixate la interior două- trei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fertilitate naturală foarte ridicată, care de regulă nu se realizează datorită eroziunii ce înlătură orizontul de acumulare a humusului și deficitului de saturație din timpul verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută și crește până la mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu două mai multe. În deceniul al nouălea al secolului al XIX- lea, comuna Oncești avea o populație de 1.536 de locuitori, din care 106 erau știutori de carte. Numărul contribuabililor era de 382, cel al caselor de 428. Vița de vie se cultiva pe o suprafață de 253 ha, livezile de pruni ocupau 24,75 ha. Comerțul era practicat de către 6 oameni (din care 5 români și un evreu) cu 6 stabilimente comerciale (din care 4 crâșme). Contribuabilii plăteau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și gusturi felurite/ Îl strunguiesc pe meșterul de viță;/ Eu fost-am la cinci dascăli uceniță!”292 Femeia recunoaște vădit rolul pedagogic al propriei vieți, al numeroaselor experiențe, a fost educată în primul rând la școala 288 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 289 S. H. Rigby, op. cit., p. 127
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este descoperită și blestemată de Diana, fuge, dar este transformată și ea într-un râu. Fiul ei, Pruneo, va fi crescut cu dragoste de părinții lui Africo și va deveni conducător în Atalante, fondatorul provinciei Fiesole și tatăl unei nobile vițe de cetățeni. Două forțe antagonice domină lumea din poemul Ninfale, zeițele Venus și Diana. Deși criticii literari au susținut pentru mult timp ideea că opera este o celebrare a primei zeițe amintite, au existat și opinii (cum ar fi cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]