436,616 matches
-
URSS. Dar nici unul nu s-a ridicat să spună ce se petrecea în realitate cu cetățenii sovietici dincolo de cortina de fier. Cum sînt ei deportați, condamnați sau uciși. Tot așa cum nici un pacifist contemporan nu pare să vrea să știe cîte vieți de cetățeni ai Irakului ar putea fi salvate de un război care ar pune capăt crimelor regimului lui Saddam Hussein.
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când au apărut primele volume ale
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
pentru cronica de față și altul, poate mai sporit în expresivitate, Culise și scenă, dar nu atât de util pentru austeritatea și emblema statuară a ediției. A doua motivare se susține pe argumentele sublimate: "Cu ce drept ne insinuăm în viața intimă a unor uriași, care s-au simțit bine lângă niște făpturi obișnuite?", continuând pe ideea inutilității amestecului într-o dispunere de viață, perfect asumată și cu nimic dăunătoare "rosturilor celor din jurul său". Volumul cuprinde în structura sa, parte a
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
statuară a ediției. A doua motivare se susține pe argumentele sublimate: "Cu ce drept ne insinuăm în viața intimă a unor uriași, care s-au simțit bine lângă niște făpturi obișnuite?", continuând pe ideea inutilității amestecului într-o dispunere de viață, perfect asumată și cu nimic dăunătoare "rosturilor celor din jurul său". Volumul cuprinde în structura sa, parte a corespondenței lui Liviu Rebreanu cu familia din Transilvania, așezată pe bogat suport explicativ și numirea surselor de informare, relațiile cu alte texte înviorând
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
care își răspund unul altuia pentru înțelegerea întregului constitut ca după o schemă a galeriilor de portrete, dintr-o expoziție. Lectura rotundă, cu mișcarea perpetuă și cu trecerile fără oprire de la un compartiment la altul, neutralizând diferențele, făcând să circule viața netravestită și detaliile sale de recuzită, exterioritatea peisajelor percepute în timpul diferitelor călătorii în țară și în străinătate, plăsmuirile timpului care aduc în amănunte de neuitat, atmosfera unui București traversat cu tramvaiul electric, dar și de cel tras de cai, al
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
ambiguitate în cunoaștere, Niculae Gheran înglobează în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale, Puia, personalitatea Elvirei Popescu, el reține într-una din note, următorul moment: "La unul din spectacolele cu Ma cousine de Varsovie, de Louis Verneuil, Elvirei Popescu i se prezintă o scrisoare pe scenă
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
cu Mușatinii, cu Brâncovenii, Cantacuzinii, cu Ghiculeștii, cu toți; bunica mamei era Ghica și prin ea, dacă faci iarăși un tabel de ascendență, ajungi departe. - Cum a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era văduvă, că din partea tatei nu am moștenit - fratele meu și cu mine - decât 40 de hectare (ceea ce pe
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
petreceam vacanțele pe la alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul Grădișteanu a fost un foarte prost administrator de avere, cu toate că nu era un mare cheltuitor. Și-a vândut aproape tot pământul în cursul vieții; de unde în tinerețe avea imense teritorii chiar în București - Piața cu Flori și altele erau o moștenire Grădișteanu de trei sute de ani, documentele atestă că le vinde prin anii 1850, probabil aproape pe nimica toată în vremea aceea. Apoi se
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
copii, n-o să-i trimit niciodată interni. Nu m-am putut ține de cuvânt și când, la vârsta de 12 ani, fiică-mea s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a trebuit s-o duc într-un sanatoriu, în străinătate. Așa-i viața! Deci, am fost crescuți după norme vechi, foarte severe, dar în același timp cu multă dragoste și fără belșug, adică n-am fost copii de bani gata, deloc, deloc. - Da, dar ați fost crescuți ca niște aristocrați ai spiritului, ai
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
timpul. Fratele meu se îmbolnăvise de plămâni iar doctorii au sfătuit-o pe mama să ne ducă la munte, așa încât, când eu aveam opt ani ne-am mutat la Sinaia. A urmat, cred, cea mai liniștită și fericită perioadă din viața mea, până la doisprezece ani, când am fost trimiși interni în Franța. Cred că mama era oarecum întârziată cu politica; nici măcar nu mai era la modă să faci studii în străinătate, dar ea ținea să continue oarecum o tradiție de familie
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
la Liceul Francez din Berlin, bunicul făcuse Bacalaureatul în Franța pe la 1870... Dar, între timp, liceele noastre deveniseră de nivel european, așa că noi, din lumea pe care o frecventam, reprezentam o excepție cu plecarea în străinătate. Deci asta a fost viața mea între cele două războaie - nu eram în România decât în timpul vacanțelor mari și mai mult la țară decât la București, așa încât nu prea am ce povesti când mă întreabă lumea cum era societatea românească în 1930! Nu am fost
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
cele două războaie - nu eram în România decât în timpul vacanțelor mari și mai mult la țară decât la București, așa încât nu prea am ce povesti când mă întreabă lumea cum era societatea românească în 1930! Nu am fost amestecat în viața culturală și politică a țării, fiindcă eram tânăr, un adolescent care venea doar în vacanță și stătea mai mult la țară. - Cum s-a stârnit pasiunea dumneavoastră pentru istorie? - Cred că am avut-o de foarte tânăr. Primele cărți care
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
-mi seama că nu se poate trăi numai cu istoria, dar l-am făcut în silă, nu mi-a plăcut. Am împins lucrurile până acolo încât am făcut și un doctorat în Drept; sunt nevoit să recunosc faptul că toată viața am trăit de pe urma lui, fiindcă toate posturile pe care le-am avut s-au datorat doctoratului în Drept, nu istoriei. Istoria am făcut-o în vacanță, seara, noaptea și după ce am ieșit la pensie; eu sunt un istoric "de bătrânețe
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
în primii ani de diplomație, fiindcă prea am fost amestecat în drama pe care o trăia țara noastră cu ocuparea ei, cu sosirea Sovietelor, cu instalarea comunismului; pot spune că, din 1940 - când îmi fac serviciul militar - până prin anii ’48, viața mea intelectuală este cvasinulă! - Greu de crezut! - Totuși, pe când mă aflam în Suedia - prin ’45-’46 - am descoperit opera unui filosof al istoriei, Arnold Toynbee. M-a pasionat până când mi-am dat seama că greșește foarte mult. Am îndrăznit să
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
părți ca să-mi câștig existența ( în 1961 am plecat în Africa și aveam deja zece ani de când o începusem). - Să revenim la ce a determinat plecarea dumneavoastră din țară. - Dumnezeu a determinat-o! - V-a ajutat Providența! - Absolut! Am în viața mea două miracole; am părăsit, fiind copil, la vârsta de un an - Petrogradul (Sankt Petersburg) chiar în ziua revoluției din octombrie, zi în care mama a reușit să fugă cu noi în Finlanda după cum am mai spus; eram în drum
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
o instituție culturală creată acolo de curând, iar după 1989 m-am repezit înapoi în țară ca să văd ce se întâmplă și ce pot face; nu am decis în februarie 1990 să rămân definitiv așa încât, o vreme mi-am "împărțit" viața între București și Paris; hotărârea de a mă stabili în țară am luat-o abia în anul următor, când mi s-a propus să țin conferințe la Universitățile din București - unde am fost numit "profesor asociat" -, Iași, Cluj. A început
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
de a mă stabili în țară am luat-o abia în anul următor, când mi s-a propus să țin conferințe la Universitățile din București - unde am fost numit "profesor asociat" -, Iași, Cluj. A început astfel un capitol nou în viața mea. Nu vreau să ascund publicului care mă va citi faptul că am fost extrem de șocat de ce am găsit în țară. - De ce anume? - Nu se schimbase prea mult centrul Bucureștilor, deci mă regăseam acasă, Calea Victoriei era aceeași, strada Știrbei Vodă
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Tudorel Urian Cuvîntul "democrație" are rol de cheie franceză în viața politică actuală. Este argumentul suprem, menit să încheie triumfal orice discuție în contradictoriu și să justifice orice decizie, fie ea cît de aberantă. În numele democrației vorbesc miile de demonstrați ieșiți în stradă și forțele venite să-i reprime, adepții privatizării
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
doctrinară lasă locul pragmatismului politic. Societățile suferă o egalizare de fond (au dispărut discriminările bazate pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală) care permite afirmarea (încurajată instituțional) tuturor tipurilor de identitate (cu rezultate discutabile, precum foarte controversata "corectitudine politică"). Prim-planul vieții politice nu mai este deținut de avocați și universitari, ci de specialiștii în economie. Nu mai există proiecte de viitor, dezbaterile publice se rezumă la discutarea unor aspecte ale prezentului. Marile canoane artistice au fost abolite. Lipsa unor criterii de
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
de fundația Anonimul. Decentă, deoarece întreaga organizare (Ioana Varsta) și logistica (Sorin Marin) a stat sub semnul oportunității și bunei cuviințe; generoasă, pentru că, dincolo de substanțialele recompense materiale puse în joc, a existat o necesară miză a proiectării concurenților pe orbita vieții muzicale; curată și calmă, întrucât totul s-a petrecut la vedere, anihilându-se astfel încă din fașă suspiciunile ori frisoanele alimentate de ambiții și trufii păguboase. Răsfățate în acest an au fost instrumentele cu coarde (parte dintre ele, căci dacă
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
și intelectual. Artistul își pune, pentru prima oară în mod serios, problema rolului și a identității sale în societate și responsabilitatea morală pe care trebuie să și-o asume în raporturile cu lumea. În esență, el denunță acele prezențe ale vieții publice care sînt predispuse la "monstrita cronică" (după propriul diagnostic), atunci când selecția lor are la bază alte criterii decât cele ale performanței și moralei. Ciclul actual conturează o nouă dimensiune, aceea a unui plastician angajat în viața cetății. Așa a
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
acele prezențe ale vieții publice care sînt predispuse la "monstrita cronică" (după propriul diagnostic), atunci când selecția lor are la bază alte criterii decât cele ale performanței și moralei. Ciclul actual conturează o nouă dimensiune, aceea a unui plastician angajat în viața cetății. Așa a apărut această serie "manifest" împotriva prostiei, a mitocăniei, a ignoranței, a mediocrității și a unui star-sistem de suprafață. Mihai Țopescu își materializează galeria de portrete caricaturale pe coordonatele unor sculpturi în rond-bosse din sticlă colorată și lemn
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
casă,", că, prin urmare, i se tăiaseră rădăcinile. Titlul cărții poartă asupra unei intervenții chirurgicale, la timp și cu succes efectuată, dar s-ar putea interpreta cu trimitere la actul de confesiune, vezi jurnalul baudelairian, scris în ultimii ani de viață ai poetului, Mon coeur mis a nu. Comparația nu merge însă mai departe: în jurnalul lui Al. Săndulescu nu vom întâlni "d'angoissantes notations psychologiques, de pitoyables et boulversantes confidences intimes". Descriptiv, bogat în impresii, acesta nu încalcă o foarte
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
a lichidării de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi conduce pana, în potolita lumină a unui temperament echilibrat, limpezit prin multiplele filtre ale unei profesiuni - aceea de critic și istoric literar - cu riguroase criterii de verificare a vieții ca text și a expresiei ca verdict. Dacă jurnalul-bază, din junețe ținut, s-a desfășurat liber, firesc supus zilei, în volumul memorialistic el va fi doar un fixativ cadru, într-o expunere pe capitole, deci tematică. Autor de apreciate monografii
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
tematică. Autor de apreciate monografii - G. Topârceanu, Duiliu Zamfirescu - de ediții - Paul Zarifopol - de studii critice pe o largă plajă a clasicilor și contemporanilor, Al. Săndulescu a trebuit să învingă neșansa de a cădea, în cei mai frumoși ani ai vieții, sub incidența luptei de clasă și s-a bucurat de șansa ca, pe structura unei robuste personalități, să se poată, totuși, forma, în contactul cu mentori, precum G. Călinescu, Tudor Vianu, iar la maturitate, să lucreze alături de Vladimir Streinu, de
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]