1,873 matches
-
La fel ca și la modelul lui Lazarus, această grilă subliniază rolul preponderent al variabilelor intermediare ale organismului între stimul și comportament manifest. Acesta este considerat doar în sensul restrâns de comportament motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doar în sensul restrâns de comportament motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
organizate de către persoana suferindă pentru a camufla răspunsul de angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate conduce la o stare depresivă, la o anxietate generalizată, un comportament adictiv care trebuie luat în considerație în cadrul terapiei. Cercul vicios al întăririi Aceste sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul să facă față amenințării, învățându-l unele comportamente adaptate acestei situații, - ajutându-l să identifice mecanismele sale de prelucrare a informației, în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
realitate și concluzionează, astfel, că există un pericol fizic sau mental iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct”). Anxietatea care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
antrenează mecanisme de coping neadaptate care permit, pe termen scurt, controlul manifestării dureroase a schemei dar, pe termen lung, nu permit schemei să se adapteze unei noi realități. Din contra, manifestarea lor consolidează schema sub forma unor mecanisme de cercuri vicioase prin aspectul lor excesiv și rigid. Cele trei mecanisme de coping ale lui Young Insă, în timp ce schemele reprezintă percepția subiectivă a mediului precoce, coping-urile au avut o valoare adaptativă în mediul traumatizant inițial dar au supraviețuit utilității lor. Young descrie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și modificărilor. Faza comportamentală Principiile etapei inițiale Faza comportamentală se centrează pe comportamentele depresive (inactivitate, lipsă de concentrare, insomnie...) și pe problemele motivaționale (pierderea speranței, pierderea motivației...). Aceste ținte sunt alese pentru că sunt dezagreabile și datorită participării lor la „cercul vicios al letargiei”. In acest proces, există o retroacțiune între lipsa de motivație, care diminuează nivelul de activitate, și nivelul de activitate, care diminuează motivația prin intermediul culpabilității și descurajării. Figura 1. Ciclul letargiei Depresie Culpabilitate Energie scăzută, oboseală Pierderea speranței Diminuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de activitate, și nivelul de activitate, care diminuează motivația prin intermediul culpabilității și descurajării. Figura 1. Ciclul letargiei Depresie Culpabilitate Energie scăzută, oboseală Pierderea speranței Diminuarea interesului Ineficiență Diminuarea activităților Neglijarea responsabilităților Scopul fazei comportamentale este acela de a rupe cercul vicios construind un cerc pozitiv, în care argumentarea programată și graduală a comportamentelor acționează retroactiv în mod pozitiv asupra motivației și depresiei. Figura 2. Intreruperea ciclului letargiei Amplificarea activităților Amplificarea energiei Senzație de speranță și a motivației Amplificarea încrederii și diminuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
datorate depresiei și la ciclul letargiei. Martine și-a „efectuat sarcina” (conforma propriilor sale cuvinte), într-un mod obsesiv: ea a realizat un rezumat al capitolului subliniind pasajele care o priveau în special. Ea spune că se recunoaște în cercul vicios al depresiei. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra evidențierii comportamentelor problemă. Exerciții Primul exercițiu constă în stabilirea unei liste de comportamente problemă legate de depresie. Martine se găsește în dificultate în legătură cu această sarcină, ea are impresia că, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
domeniu, carența afectivă (teamă de a nu fi recunoscut/admirat) și abandonul (teamă de ruptură). Coping-ul principal este, în acest caz, contraatacul/supracompensarea, care ia forma unui supracontrol al relației. Efectul de întărire a schemei este materializat prin intermediul tehnicii cercurilor vicioase. Pentru Xavier, abordarea femeilor este o problemă dificilă. El are nevoie să fie repede recunoscut, chiar admirat, prea multă independență din partea partenerei sale îl indispune. Impreună cu terapeutul, acesta evidențiază coping-ul de compensare: el își controlează într-un mod excesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schimbarea va activa schema și că va trebui să tolereze acest lucru înainte de a vedea cum se modifică aceasta. Acest tip de restructurare va alimenta faza comportamentală. Ei studiază dovezile care vin în sprijinul schemei prin intermediul mecanismelor de menținere (cerc vicios) și al reinterpretării intențiilor protagoniștilor. De exemplu, ei analizează statutul tatălui, judecător omnipotent și perfect (după spusele pacientului), ale cărui intervenții par să fi fost primordiale. Ei ponderează obstacolele sale (minimalizate) și reușitele sale (maximalizate). Pacientul apare în final ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este „o fiică rea”. Terapeutul subliniază că părinții săi o iubesc și că sunt doritori să o ajute deoarece acesta este rolul lor. El se referă la teoria holistică și la analiza funcțională pentru a demonstra, din nou, existența cercurilor vicioase ale depresiei și ale bulimiei. Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul consultă din nou carnetul alimentar și subliniază că ajutorul părinților, oferit seara, funcționează: nu mai sunt înregistrate vomismente după cină. In schimb, mai exită bulimii însoțite de purgații la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesar să se determine perioadele de abstinență care vor servi drept suport pentru întărire. Recăderea nu trebuie stigmatizată, definită ca o simplă pierdere de vreme, căreia i se asociază o puternică componentă de culpabilitate. Tehnica istoriei bolii permite identificare cercurilor vicioase comportamentale în care se blochează subiectul. Avocatul diavolului: terapeutul prezintă inconvenientele (de a nu bea, de exemplu) pentru a-l incita pe pacient să arate care sunt avantajele... (sau invers). Subiectul își afirmă poziția și percepe inconvenientele sau avantajele poziției
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individuale sunt următoarele: Istoria bolii Pornind de la istoria personală legată de alcool, de primul pahar băut în acea zi, pacienta descrie traseul parcurs. Fiecare perioadă de alcoolism este izolată și analizată. Terapeutul insistă pentru ca pacienta să devină conștientă de cercul vicios în care se plasează de fiecare dată. Figura 3. Cercul vicios al Soniei Primul pahar Abstinență Diferite perioade de Terapii Reluarea alcoolismului alcoolism Situație insuportabilă Recădere Fiecare perioadă de abstinență constituie obiectul unei întăriri din partea terapeutului și servește drept fundament
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alcool, de primul pahar băut în acea zi, pacienta descrie traseul parcurs. Fiecare perioadă de alcoolism este izolată și analizată. Terapeutul insistă pentru ca pacienta să devină conștientă de cercul vicios în care se plasează de fiecare dată. Figura 3. Cercul vicios al Soniei Primul pahar Abstinență Diferite perioade de Terapii Reluarea alcoolismului alcoolism Situație insuportabilă Recădere Fiecare perioadă de abstinență constituie obiectul unei întăriri din partea terapeutului și servește drept fundament pentru travaliul terapeutic. Sonia conștientizează faptul că se mișcă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Soniei Primul pahar Abstinență Diferite perioade de Terapii Reluarea alcoolismului alcoolism Situație insuportabilă Recădere Fiecare perioadă de abstinență constituie obiectul unei întăriri din partea terapeutului și servește drept fundament pentru travaliul terapeutic. Sonia conștientizează faptul că se mișcă într-un cerc vicios și își stabilește poziția actuală (începutul terapiei). Ea își spune că ar fi putut să acționeze mai devreme, dar că nu era conștientă de tot ceea ce se întâmplase. Convorbire motivațională - Balanță decizională Convorbirile motivaționale permit explorarea și consolidarea motivației pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se gândește la trecut, - atunci când primește o veste bună. Sonia și terapeutul lucrează împreună mai întâi asupra situației care prezintă riscul cel mai înalt (întâlnire cu sora sa). Ei o analizează cu ajutorul unei analize funcționale, utilizând metoda denumită „a cercurilor vicioase” descrisă de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează asupra gândurilor sale automate. După ce aceste gânduri au fost identificate, pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Declașator al consumului de alcool: stare de rău resimțită la perspectiva de a face o vizită surorii sale. Intărire a consumului de alcool: rezolvare cu ajutorul alcoolului a sentimentului de rău fizic (tremurături, dorință de a vomita, tahicardie). Figura 4. Cercul vicios numărul 1: Sonia în vizită la sora sa înainte de pregătirea întâlnirii SITUATIE „Mă duc la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, sosesc la parterul imobilului”. COGNITII (ceea ce-mi trece prin minte) Nu sunt bună de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua cu calm. Ea este criticată atunci de către sora sa: „Ai băut din nou”, situație care agravează starea de disconfort a Soniei, deci dorința de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului (Sonia nu se mai grăbește, merge încet, respiră corect). Figura 5. Cercul vicios numărul 2: Sonia în vizită la sora sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului (Sonia nu se mai grăbește, merge încet, respiră corect). Figura 5. Cercul vicios numărul 2: Sonia în vizită la sora sa după pregătirea întâlnirii SITUATIE Plec la ora 13h 30' în vizită la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea. COGNITII (ceea ce-mi trece prin minte) ”Pot să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în vizită la sora sa. Ea utilizează metodele de identificare și acțiune asupra gândurilor și emoțiilor și exerciții respiratorii. Ea revine fără să fi încălcat consemnul abstinenței față de alcool. O analiză funcțională în cerc „virtuos” îi permite să compare cercul vicios inițial (figura 4) și cercul virtuos terminal (figura 5). Terapeutul întărește capacitățile de a face față ale Soniei. Stabilirea unui plan de urgență și punerea în aplicarea a unei sarcini primite In cadrul desfășurării logice a travaliului terapeutic asupra dorințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuiesc cunoscute, cu scopul de a controla situațiile de risc și de a menține abstinența. Temele abordate sunt următoarele. Istoria bolii Schema generală de parcurs a subiectului alcoolo-dependent este explicată. Fiecare pacient identifică, pentru sine însuși, traseul său în cerc vicios. Sonia întâmpină câteva dificultăți în a-și efectua sarcina primită, deoarece nu înțelege imediat care este scopul acesteia. Convorbirea care are loc în cadrul terapiei individuale îi permite, în final, să-și definească propria istorie. A face față trebuințelor, dorințelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ce se poate pentru ca acest lucru să nu se întâmple... sunt prea multe dezavantaje de a bea". Aceste situații sunt clasate de la cele care prezintă riscul cel mai înalt până la cele cu riscul cel mai scăzut. Cungi, 1996. Evidențierea cercurilor vicioase permite pacientei să se situeze în realitatea proprie în cadrul situației, integrându-și gândurile și emoțiile în relație cu comportamentul său neadaptat. Relația dintre gânduri, emoții și comportamente evidențiază întăririle care sunt la originea cercului vicios. Sonia evaluează la 100% credința
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scăzut. Cungi, 1996. Evidențierea cercurilor vicioase permite pacientei să se situeze în realitatea proprie în cadrul situației, integrându-și gândurile și emoțiile în relație cu comportamentul său neadaptat. Relația dintre gânduri, emoții și comportamente evidențiază întăririle care sunt la originea cercului vicios. Sonia evaluează la 100% credința sa în gândurile " Nu sunt bună de nimic", "Am băut întotdeauna", la 80% credința sa în gândul " Nu voi reuși să-i spun bună ziua", și la 50% credința sa în gândul " Ea mă va certa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]