1,913 matches
-
iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada anilor 1990-2007 nu s-a observat nicio creștere în populația vidrelor de mare. Cu toate că au fost luate măsuri drastice în privința stopării vânării vidrelor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada anilor 1990-2007 nu s-a observat nicio creștere în populația vidrelor de mare. Cu toate că au fost luate măsuri drastice în privința stopării vânării vidrelor de mare, în ultimul timp populația lor nu crește. Specialiștii consideră că aceasta se întâmplă din cauza problemelor ecologice globale. Densitatea populației umane în regiunile populate de vidre de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada anilor 1990-2007 nu s-a observat nicio creștere în populația vidrelor de mare. Cu toate că au fost luate măsuri drastice în privința stopării vânării vidrelor de mare, în ultimul timp populația lor nu crește. Specialiștii consideră că aceasta se întâmplă din cauza problemelor ecologice globale. Densitatea populației umane în regiunile populate de vidre de mare crește, iar odată cu ea și problemele tehnogene. Accidentele petroliere, cauzate de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
populația vidrelor de mare. Cu toate că au fost luate măsuri drastice în privința stopării vânării vidrelor de mare, în ultimul timp populația lor nu crește. Specialiștii consideră că aceasta se întâmplă din cauza problemelor ecologice globale. Densitatea populației umane în regiunile populate de vidre de mare crește, iar odată cu ea și problemele tehnogene. Accidentele petroliere, cauzate de obicei de avariile vaselor petroliere, reprezintă un pericol aparte pentru vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează lipirea firelor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
consideră că aceasta se întâmplă din cauza problemelor ecologice globale. Densitatea populației umane în regiunile populate de vidre de mare crește, iar odată cu ea și problemele tehnogene. Accidentele petroliere, cauzate de obicei de avariile vaselor petroliere, reprezintă un pericol aparte pentru vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează lipirea firelor de păr țepoase. Astfel, firele de păr pufoase se umezesc, ceea ce duce la hipotermie. În afară de aceasta, petrolul otrăvește și animalele marine cu care vidra
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează lipirea firelor de păr țepoase. Astfel, firele de păr pufoase se umezesc, ceea ce duce la hipotermie. În afară de aceasta, petrolul otrăvește și animalele marine cu care vidra de mare se alimentează. În urma consumării lor pot fi afectați ficatul, rinichii, ochii etc. O întâmplare de acest fel a avut loc în anul 1989 când, în urma avarierii unui petrolier al companiei Exxon în preajma Alaskăi, a fost poluat habitatul unuia
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
lor pot fi afectați ficatul, rinichii, ochii etc. O întâmplare de acest fel a avut loc în anul 1989 când, în urma avarierii unui petrolier al companiei Exxon în preajma Alaskăi, a fost poluat habitatul unuia dintre cele mai mari grupuri de vidre de mare nordice - în jur de 3900 de indivizi. Circa o mie dintre ei au murit pe loc, iar voluntarii au încercat să-i salveze pe ceilalți, spălându-i și hrănindu-i cu diverse vitamine și medicamente pentru a-i
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ceilalți, spălându-i și hrănindu-i cu diverse vitamine și medicamente pentru a-i proteja de răceală. Totuși, în ciuda eforturilor colosale depuse, din 4 mii de indivizi au supraviețuit doar câțiva. Consecințele accidentului se resimt și astăzi în populația de vidre de mare din această zonă. Consecințele poluării mediului înconjurător se răsfrâng asupra vidrelor de mare atât direct, cât și indirect, prin intermediul animalelor consumate. În afară de acestea, particularitatea masculilor de a mușca de nas femelele în timpul împerecherii crește riscul îmbolnăvirii de boli
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
-i proteja de răceală. Totuși, în ciuda eforturilor colosale depuse, din 4 mii de indivizi au supraviețuit doar câțiva. Consecințele accidentului se resimt și astăzi în populația de vidre de mare din această zonă. Consecințele poluării mediului înconjurător se răsfrâng asupra vidrelor de mare atât direct, cât și indirect, prin intermediul animalelor consumate. În afară de acestea, particularitatea masculilor de a mușca de nas femelele în timpul împerecherii crește riscul îmbolnăvirii de boli infecțioase, întrucât rana deschisă poate intra în contact cu apa murdară. În perioada
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mult de 40% din numărul total de indivizi au pierit din cauza a diferite infecții. Unul dintre provocatorii infecției este "Toxoplasma gondii", care nimerește în apa marină odată cu excrementele pisicii de casă. Prezența acestor microorganisme în apă este foarte periculoasă pentru vidrele de mare. Specialiștii consideră că încă un factor, nu mai puțin important, care contribuie la mortalitatea înaltă a vidrelor de mare, îl constituie micșorarea bruscă a diversității genetice a populației, legată de exterminarea în masă din secolele XVIII-XIX. Ei au
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Toxoplasma gondii", care nimerește în apa marină odată cu excrementele pisicii de casă. Prezența acestor microorganisme în apă este foarte periculoasă pentru vidrele de mare. Specialiștii consideră că încă un factor, nu mai puțin important, care contribuie la mortalitatea înaltă a vidrelor de mare, îl constituie micșorarea bruscă a diversității genetice a populației, legată de exterminarea în masă din secolele XVIII-XIX. Ei au ajuns la concluzia că vidrele de mare de astăzi au mai puține alele decât cele care au trăit cu
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
că încă un factor, nu mai puțin important, care contribuie la mortalitatea înaltă a vidrelor de mare, îl constituie micșorarea bruscă a diversității genetice a populației, legată de exterminarea în masă din secolele XVIII-XIX. Ei au ajuns la concluzia că vidrele de mare de astăzi au mai puține alele decât cele care au trăit cu 300 de ani în urmă, al căror număr de alele se estimează la zeci. Micșorarea diversității genetice scade adaptarea animalului la diferiți factori patogeni și, implicit
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
puține alele decât cele care au trăit cu 300 de ani în urmă, al căror număr de alele se estimează la zeci. Micșorarea diversității genetice scade adaptarea animalului la diferiți factori patogeni și, implicit, imunitatea. Într-adevăr, numeroase colonii de vidre de mare s-au reformat dintr-un număr prea mic de indivizi. De exemplu, subspecia vidrei de mare californiene, considerată dispărută încă la sfârșitul secolului XIX, a fost redescoperită în 1938 de oameni în California. Experții presupun că la începutul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de alele se estimează la zeci. Micșorarea diversității genetice scade adaptarea animalului la diferiți factori patogeni și, implicit, imunitatea. Într-adevăr, numeroase colonii de vidre de mare s-au reformat dintr-un număr prea mic de indivizi. De exemplu, subspecia vidrei de mare californiene, considerată dispărută încă la sfârșitul secolului XIX, a fost redescoperită în 1938 de oameni în California. Experții presupun că la începutul secolului XX numărul total de vidre de mare ajungea la 2000. Deși o parte din aceste
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
dintr-un număr prea mic de indivizi. De exemplu, subspecia vidrei de mare californiene, considerată dispărută încă la sfârșitul secolului XIX, a fost redescoperită în 1938 de oameni în California. Experții presupun că la începutul secolului XX numărul total de vidre de mare ajungea la 2000. Deși o parte din aceste eforturi au reușit, de cele mai multe ori repopularea artificială cu vidre de mare a teritoriilor de unde au dispărut (anii '70-'80 ai secolului XX) se sfârșea cu pieirea indivizilor transportați. Ecologii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
XIX, a fost redescoperită în 1938 de oameni în California. Experții presupun că la începutul secolului XX numărul total de vidre de mare ajungea la 2000. Deși o parte din aceste eforturi au reușit, de cele mai multe ori repopularea artificială cu vidre de mare a teritoriilor de unde au dispărut (anii '70-'80 ai secolului XX) se sfârșea cu pieirea indivizilor transportați. Ecologii nu puteau asigura condițiile optime pentru transportarea și adaptarea animalelor la noul mediu de viață. Specia vidrei de mare a
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
repopularea artificială cu vidre de mare a teritoriilor de unde au dispărut (anii '70-'80 ai secolului XX) se sfârșea cu pieirea indivizilor transportați. Ecologii nu puteau asigura condițiile optime pentru transportarea și adaptarea animalelor la noul mediu de viață. Specia vidrei de mare a avut de suferit și din cauza testelor nucleare din Alaska, efectuate de SUA pe insula Amcitka, una dintre insulele Aleutine, în regiunea - , în anii '60-'70 ai secolului XX. După fiecare test mortalitatea vidrelor de mare creștea brusc
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mediu de viață. Specia vidrei de mare a avut de suferit și din cauza testelor nucleare din Alaska, efectuate de SUA pe insula Amcitka, una dintre insulele Aleutine, în regiunea - , în anii '60-'70 ai secolului XX. După fiecare test mortalitatea vidrelor de mare creștea brusc. Indivizii afectați sufereau de dereglări în funcționarea plămânilor, inimii, creierului. Triburile de camceadali, aleuți și ainu, care trăiesc de la începuturi în arealele de viețuire a vidrelor de mare, au inclus acest animal în cultura și folclorul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
anii '60-'70 ai secolului XX. După fiecare test mortalitatea vidrelor de mare creștea brusc. Indivizii afectați sufereau de dereglări în funcționarea plămânilor, inimii, creierului. Triburile de camceadali, aleuți și ainu, care trăiesc de la începuturi în arealele de viețuire a vidrelor de mare, au inclus acest animal în cultura și folclorul lor, deseori atribuindu-le evoluția de la oameni. Drept exemplu poate servi legenda din folclorul aleutin, conform căreia doi îndrăgostiți s-au aruncat în mare și s-au transformat în vidre
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrelor de mare, au inclus acest animal în cultura și folclorul lor, deseori atribuindu-le evoluția de la oameni. Drept exemplu poate servi legenda din folclorul aleutin, conform căreia doi îndrăgostiți s-au aruncat în mare și s-au transformat în vidre de mare. Există chiar mărturii că au existat popoare nordice care divinizau vidra de mare. Specialiștii consideră că importanța culturală a vidrei de mare este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. Mulți cercetători folosesc deseori o terminologie antropomorfă pentru
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
atribuindu-le evoluția de la oameni. Drept exemplu poate servi legenda din folclorul aleutin, conform căreia doi îndrăgostiți s-au aruncat în mare și s-au transformat în vidre de mare. Există chiar mărturii că au existat popoare nordice care divinizau vidra de mare. Specialiștii consideră că importanța culturală a vidrei de mare este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. Mulți cercetători folosesc deseori o terminologie antropomorfă pentru descrierea acestora. De exemplu, vidrele de mare sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
legenda din folclorul aleutin, conform căreia doi îndrăgostiți s-au aruncat în mare și s-au transformat în vidre de mare. Există chiar mărturii că au existat popoare nordice care divinizau vidra de mare. Specialiștii consideră că importanța culturală a vidrei de mare este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. Mulți cercetători folosesc deseori o terminologie antropomorfă pentru descrierea acestora. De exemplu, vidrele de mare sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul labelor”, „se scarpină la ceafă”, „țipă de jale”, „se
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mărturii că au existat popoare nordice care divinizau vidra de mare. Specialiștii consideră că importanța culturală a vidrei de mare este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. Mulți cercetători folosesc deseori o terminologie antropomorfă pentru descrierea acestora. De exemplu, vidrele de mare sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul labelor”, „se scarpină la ceafă”, „țipă de jale”, „se piaptănă” ș.a.m.d. Totul se datorează faptului că la primele contacte cu oamenii, vidrele de mare erau foarte binevoitoare și sunt foarte
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
o terminologie antropomorfă pentru descrierea acestora. De exemplu, vidrele de mare sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul labelor”, „se scarpină la ceafă”, „țipă de jale”, „se piaptănă” ș.a.m.d. Totul se datorează faptului că la primele contacte cu oamenii, vidrele de mare erau foarte binevoitoare și sunt foarte prietenoase între ele în viața de zi cu zi, îndeosebi în relațiile cu puii. În perioada marilor exterminări din secolele XVIII-XIX, în cultura omului a pătruns blana vidrei de mare, animalul propriu-zis
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
primele contacte cu oamenii, vidrele de mare erau foarte binevoitoare și sunt foarte prietenoase între ele în viața de zi cu zi, îndeosebi în relațiile cu puii. În perioada marilor exterminări din secolele XVIII-XIX, în cultura omului a pătruns blana vidrei de mare, animalul propriu-zis pierzându-și valoarea culturală. Ecaterina a II-a purta o pelerină din blană de vidră de mare, iar Evghenii Oneghin, eroul poemului cu același nume scris de Alexandr Pușkin, purta, probabil, și el o haină făcută
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]