1,839 matches
-
din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere că ei n-au putut fi înregistrați în toate orașele, ca de pildă în Iași. Într-un referat al Sfatului din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie viețuiesc sute de indivizi fără nici o garanție despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al chestiunii orientale drept falsă, deoarece ea are în vedere un tratat (Carlowitz), istoricul polonez optând pentru anul 1603. J. Hammer a fost unul din cei mai buni cunoscători ai problemei orientale, în calitatea sa de diplomat austriac, care a viețuit mulți ani la Constantinopole. Un alt specialist în orientalistică, germanul W. Zinkeisen, a afirmat și a demonstrat pe larg că pacea de la Carlowitz a fost o mare piatră de hotar în istoria Imperiului Otoman, nu numai pentru situația sa internă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inexorabile de ordin economic, geografic, politic, cultural, rasial etc. Istoricii, economiștii și sociologii germani au descoperit, printre promotorii acestei concepții, împărați și oameni de stat, filozofi (de pildă Leibniz, socotit „der erste Verkünder des Mittekuropäischen Gedankes”) și poeți care au viețuit cu secole în urmă. Începuturile confuze și oarecum disparate ale elaborării acestui sistem politic și economic expansionist se plasează însă în perioada de ascensiune a burgheziei în țările germane, când, în condițiile dezvoltării industriei, a concurenței engleze și franceze, problema
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție, de capital și de capacități; cele din urmă erau țări avansate, industriale și, prin poziția lor geografică și interesele lor economice și politice, ar avea menirea istorică să „valorifice” bogățiile naturale din regiunea balcanică și să civilizeze popoarele care viețuiesc în această parte a Europei. „Sute de milioane - spune Bruck - ar putea scoate Austria și Europa din Orient, dacă acest minunat pământ ar fi mai bine lucrat, dacă în general viața socială și economică în aceste țări ar fi ridicată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
individualizează prin ceea ce am putea numi întâia împlinire viabilă, ireversibilă și nu mai puțin spectaculoasă, când românii preiau, pentru a nu o mai ceda, cârma propriului lor destin politic. Românii, ca și alte popoare aflate sub stăpânire sau dominații străine, viețuind sub scut opresiv sau european protector, au pus adeseori „piciorul în prag” cu scopul dobândirii eliberării. Pragul n-a fost însă depășit la noi cu succes și pentru totdeauna decât în 1859. Atunci, independența și desăvârșirea unității naționale intrau ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de istoric complet. Viețuind într-o perioadă crucială a istoriei patriei, făcând parte dintr-o generație care a abolit rânduielile feudale, a pus bazele statului național modern și unitar român și a fondat cultura și literatura națională, N. Bălcescu s-a situat printre fruntașii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care 1-a jucat el în istoriografia noastră a pornit întotdeauna de la faptul că, mai presus de toate, N. Bălcescu a fost, el însuși, o minte originală, ce și-a întemeiat lucrarea pe realitățile vremii și împrejurările în care viețuiau românii, consacrându-și viața transformării societății pe o cale revoluționară. Sub acest unghi de vedere a considerat el și rolul istoriei. „Istoria - spune spune N. Bălcescu în Cuvânt înainte la „Magazin istoric pentru Dacia” (1845) - este cea dintâi carte a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu atâta brutalitate asupra bărbaților, dar mai ales a femeilor, au descătușat, pe parcursul unui secol, flirtul. Pe parcursul unui secol? Al unui secol numai? Să fim serioși, flirtul a existat dintotdeauna. "El a rămas același de când e lumea lume și de când viețuiesc pe-acest pământ bărbați și femei 15". Galanteriile, idilele, aventurile, frivolitățile, cochetăriile nu sunt oare cu toatele forme, denumiri ale flirtului? Da și nu. Într-adevăr, flirtul poate fi înzestrat cu o dimensiune atemporală și universală. Însă în acest caz trebuie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără să riposteze și care își dăruiesc trupurile unor domni chipeși care le sunt pe plac așa cum dăruiești o bucată de pâine ori o cutie de chibrituri! Dacă va fi existând în Franța vreo semi-virgină, declară tânăra, aceasta nu poate viețui decât în lumea cocotelor". "Oare ce au acești buni domni împotriva noastră, de ne ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ta, să visezi. Să eviți plictiseala ce amenință orice relație"205. Înseamnă oare asta că nimic nu se schimbase față de perioada Belle Époque? Că flirtul, așa cum sublinia un oarecare Nicolette în 1925, "este la fel de când e lumea lume și de când viețuiesc pe pământ bărbați și femei"206? Nu, nu chiar. Căci dacă am merge mai departe cu cercetarea noastră, am scoate la iveală numeroase evoluții, nuanțe și noi paradoxuri caracteristice acestei arte a flirtului. Numai acest simplu fapt ar trebui să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și Clarke, 1995) au reprezentat, de fapt, atacuri la adresa modelelor de stres în izolare completă (Mineka și Zinbarg, 1996). Cu alte cuvinte, criticile au vizat teoria de condiționare limitată, care nu reușește să țină cont de contextul dinamic în care viețuiește orice organism. În afara laboratorului, puține organisme tratează cu naivitate stimulii legați de amenințare; ele se bazează pe istoricul de condiționare care le influențează procesele de învățare, răspund la replicile contextuale și diferențiate și se lovesc de anumite constrîngeri biologice ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui D. este un puternic sentiment al tradiției. Cel dintâi volum o și conturează în datele ei caracteristice: „Nordul” bucovinean, cu istoria și geografia lui arhaică, cu o umanitate viețuind eminescian, înfrățită cu arborii și izbucnind în sângele poetului sau mocnind într-un prezent perpetuu, dătător de identitate și energie existențială („Străbunii vin și ne ocupă gândul”). D. e un cântăreț al armoniei cosmice, pe care o preia de la spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
încă o lună "bonulețul" de masă și plata "chilioarei"de la "lumpen-căminul" Athénée Palace. Intrînd în joacă, Vornic n-a mai găsit cale de întoarcere: trebuia să scrie reportaje, romane, piese cu tematică univocă. Trebuia să traducă din scriitorii maghiari care viețuiau la noi. Era obligat să conducă jurii ale teatrului sătesc el care habar n-avea de psihologia și nevoile țăranului! A arătat în lucrările lui nu puține! care-s binefacerile colectivizării. A fost premiat de multe ori și-a beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
nădejde de supraviețuire -, Tommaso îi trimise aceste cuvinte: "Scoate-mă repede de-aici, înainte de a muri, din acest hățiș de păianjeni, beznă și putreziciune; pieptul și capul îmi sunt atât de afectate încât abia de mai trag nădejde să mai viețuiesc, fiind eu ținut patru ani în șir sub pământ cu lanțuri mereu la picioare, dormind pe o saltea leoarcă de apă, cu pâine și apă, fără să văd nici lumină nici față de om". Monseniorul Querengo a intervenit pe lângă autorități, se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Colegiu dominican pentru primirea unor tineri calabrezi. Îmi va fi cu putință deoarece, chiar dacă forțat (cererea a fost făcută de Sfântul Părinte), Consiliul general al Dominicanilor m-a numit "maestru în teologie", acordându-mi cincisprezece scuzi pe lună pentru a viețui, anulând până și trecerea scrierilor mele în Indicele operelor interzise, cu condiția să le reneg pe cele publicate în străinătate. Scrisoarea mea are și rolul de a te ruga, dacă poeziile au fost tipărite, să nu le difuzezi în Italia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
eredității lui tot atât ca și al stării sociale în care trăiește cu credințele, eresurile sale, omul de carne și oase, întrun cuvânt, dispare pentru a lăsa locul unei ființe abstracte, product al visurilor generoase și umanitare, dar care nu viețuiește decât în creerii celor care lau născocit. Pe acest om abstract, autorii lui îl împodobesc cu toate virtuțile, calitățile, talentele [...]. Pentru dânsul și nu pentru omul real, acea școală combina sistemele sale, și, dacă acele sisteme puse parțial în lucrare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
partizana unei poetici a naturalului, resimțind dureros artificialitatea inerentă a oricărui text literar 66. Căutarea sensului unei astfel de existențe "este obligată să îmbrace haina cuvântului (subl. n. A.I.P.). Neîncrederea în cuvânt și conștientizarea că acest fel de a viețui este ca o sabie cu două tăișuri se regăsesc în poezia Darul"67: "Tragic mi-e darul, asemenea pedepselor vechi/ Ce strămoș mi-a greșit ca să-i port lauri-vina?/ tot ce-ating se preface-n cuvinte/ Ca-n legenda regelui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
coextensivă unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de briza unei autarhice mulțumiri mic-burgheze. Avem apoi femeia-soție, ajunsă la capătul căutărilor, viețuind fericită și autosuficientă. Avem apoi Femeia-ideal type, frumoasă, inaccesibilă, În mod special dezechilibrată În ultimul roman holderian, de care "el" se Îndrăgostește pe nepusă masă, atît de ea cît și de atmosfera din jur: se Îndrăgostește, de fapt, bărbatul de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este între o formă sau alta de existență, între cele două îndemnuri: al vieții obișnuite și al unei existențe purificate până la starea de imn divin " Căci îmi doresc de-a pururea să fiu/ zdrobit de tine cu iubire/ Decât să viețuiesc înmormântat/ în acest veac ucis de cimitire/ Paharul bucuriei l-am sorbit/ Beție sfântă pururi Slavă ție/ Eu nu mai sunt decât un Imn divin" ("Lumină necreată în Pustie"). Imnul năzuinței spre cer e contrapunctat de cântarea închinată vieții simple
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
păsările se umflă noaptea în cuiburi. Poetul însuși în acest context urcă în paradis sau coboară în infern. Evocarea spațiului natal se face într-un chip aparte, el nefiind pus neapărat în relație cu timpul. Spațiul este etern, iar oamenii viețuiesc în perspectiva veșniciei. Casa părintească este străjuită în chip simbolic de țintirim și de izvor; gesturile oamenilor sunt puse în relații cu cerul, de aceea evocarea se încarcă de un suflu tulburător: "Poarta străveche în satul părintesc/ Simbol curat fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în afară de avangarde, din Punțile Stalinskaya). Poezia aglutinează, prin urmare, datele nu doar cele mai semnificative, ci și cele insignifiante, din ordinea mecanicii diurne, golite de sensuri și impulsuri existențiale profunde ale unei vieți de universitar, temporar bursier în străinătate, altfel viețuind în pașnica urbe ieșeană. Actantul liric (să păstrăm încă sintagma, deși, se va vedea și mai departe, se poate vorbi, pe secțiuni întinse din poezia lui Radu Andriescu, de o coincidență între eul real și eul auctorial care îl așază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tigrul albastru ce cutreieră pădurile sufletului meu" etc. etc. Iar pe acest fundalul sumbru, o serie de apariții spectrale, născute din fuziunea formelor și a regnurilor, devin partenerii de dialog ai unui iubitor de mitologii curioase: Marele Câine de Veghe, viețuind în copacul vopsit în roșu, hiena ce-și urlă sângele șiroind din trupul ca o rană, tigrul albastru al mâhnirii, calul cu lumânare în mâini, frate bun cu calul-Cataclism sau pisica lătrătoare etc. Acesta e bestiarul ce populează, coborât parcă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
predilecți, precum insul cu o lingură de aluminiu sau cel cu haine de arlechin și buzunarele pline de pietre). În fiecare detaliere a acestei condiții transpare însă incongruența de profunzime a identității poetice cu alteritatea obiectuală și ontologică în care viețuiește și de care, nu de puține ori, este asediat. Sfârșește, prin urmare, a și-o converti într-o veritabilă poveste a maturizării (în sens biografic, dar și poetic), poveste când potențat dramatică, sumbră chiar, când grotescă, accentuat parodică, dar întotdeauna
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este condamnat să viețuiască apare pe de altă parte explicit încă din titlurile unor texte: invaziile realității din Dezertare din Paradis (Editura Tipo Moldova, Iași, 2004) sau prăbușirea din realitate, primul ciclu din Zidul (Editura Cronica, Iași, 2008), sunt exemplele cele mai elocvente. Cum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]