1,941 matches
-
istorice din anii '60 - '70 mutarea populației satului Fundenii-Vechi pe actuala vatra a satului Fundeni (Fundenii-Noi) cât și în celelalte două sate, Lungoci și Hanu Conachi, ultimul preluând cel mai mare procent al populației sinistrate. Inundațiile din anul 2005 (la viitura din data de 14.07.2005, la stația hidrologica Lungoci s-a înregistrat debitul record de 6000 mc/s) au afectat o mare parte din terenurile agricole ale comunei precum și o parte a vetrei satului Fundeni (50 de case din
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Cu toate că primele mențiuni documentare referitoare la Mănăstirea Cebza datează din secolul XVII (1758-1759), se crede că ea este mult mai veche și că datează de fapt din secolul XV. Biserica ortodoxă din sat a fost construită în 1880. În 1912 viitura de pe Timiș și inundația catastrofală care a urmat, a distrus tot satul, cu excepția bisericii și a câtorva case mai solide. Biserica din lemn a fost și ea afectată de inundație. Conform recensăminteleor moderne care s-au făcut în Banat începând
Cebza, Timiș () [Corola-website/Science/301349_a_302678]
-
Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină ""port-franc"". În jurul anului 1880, lângă podul de cale ferată de pe linia Iași-Ungheni (1874), într-o baltoacă lărgită de viituri care era din vechime scăldătoarea târgului, ieșeanul Gafencu a amenajat gherete și bufete, transformând zona în "Băile Bahluiului". Fete în costume de baie, cu pantalonași treisferturi, îmbiau pe turiști cu cafele și bere rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul de Navigație din Timișoara. O nouă serie de inundații lovește Banatul în 1859. 500.000 de iugăre de teren arabil și zeci de sate sunt acoperite de ape. Viitura de pe a avut un debit de 455 mc, canalul fiind proiectat la un debit maxim de 85 mc. În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine astfel primul oraș de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
fost creat un întreg sistem de stații de pompare pe Canalul Bega. Aceste stații, pe lângă utilizarea lor în irigații, sunt folosite și în caz de inundații pentru a prelua apă din Bega și a o conduce pe câmpuri, reducând astfel viiturile. Un alt scop pentru care au fost create stațiile de pompare, este acelaș al desecării. Se știe că terenurile din Banat sunt mlăștinoase, tocmai de aceea surplusul de apă este pompat în Canalul Bega.
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț prin intermediul a 3 posturi de transformare
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
de popoarele migratoare care au bântuit văile mari ale Ardealului mai bine de 700 de ani. După 1300 în fața Hudei se ridică o bisericuța de lemn menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peșteră, care "provocau adesea viituri pe vale". Deși a fost arsă de tătari, dărâmată, dinamitata de armată imperiala, bisericuța a fost mereu refăcuta pe aceeasi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în valea acestuia aflându-se numeroase depresiuni periodic înmlăștinate. În văile menționate anterior, în care debușează o serie de vai de mică importantă, cursurile de apă sunt intermitențe, ele fiind periodic inundate de apele ce se scurg de pe versnți
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
barbare, în special de tătarii din Răsărit, din Nistru care atacau frecvent satele moldovenești. Marele cronicar Grigore Ureche menționa faptul că oastea lui Ștefan cel Mare, trecând de la Cetatea Neamțului spre cetatea Sucevei a întârziat pe valea pârâului Tarzii din cauza viiturilor mari ale acestuia. Așadar, se observă tendința populației din partea de jos a Moldovei de a se retrage (în jurul anilor 1550-1650), spre văile munților și să formeze acolo noi așezări. Cei de pe Valea Moldovei și a Siretului au început să se
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi sub denumirea de , Digul Brâncoveanu“. Acesta a fost construit pentru a putea fi amenajată o moară pe apă la extremitatea răsăriteană , pe unde curge apa râului și pentru a apăra vatra satului de eventualele viituri ale râului . Se presupune că , numai un domnitor gospodar cum a fost Constantin Brâncoveanu putea să clădească așa ceva , antrenând în această activitate , un numări impresionant de brațe de muncă . Înainte de Brâncoveanu , așezarea purta numele de , Neagra “. Atunci , locuințele erau împrăștiate
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de viitură foarte puternică. În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă înainte să se verse într-un lac interior. Această hidrografie, fără un nivel de bază local precis, se numește areică; apele care se varsă într-
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea cărora rezultă relieful de tip "badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă câmpie de eroziune, acoperită cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și produsele dizolvate sunt depuse în partea centrală unde temporar se mențin lacuri, în general sărate. Nisipurile se depun pe marginea cuvetelor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă. Aceasta pânză transportă sfărâmăturile fine, pe care
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de mare. Eroziunea laterală a uedului se exercită atât în aval de aceste conuri aluviale cât și în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această retragere a versanților rămâne la baza lor o pantă de eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează cu ploi scurte, torențiale, determină o eroziune accelerată ritmic, care duce pe de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
a cumpărat moșiile lui Persescu și Borănescu și a continuat tentativele de dezvoltare a turismului în jurul hotelului lui Borănescu, înființând stațiunea Bâsca-Penteleu, cunoscută pentru restaurantul cu orchestră și promovată ca loc de vindecare a ftiziei. Cum stațiunea era amenințată de viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]