2,160 matches
-
suferit. La unele persoane așa s-a manifestat. Este un om demn, zice: „Eu n-am nevoie” - are 86 de ani și este foarte vioi, Își amintește totul. Anul trecut pe vremea asta a fost În vizită: e foarte, foarte vioi pentru vârsta lui și parcă nici n-a trecut prin atâtea. Moisă mi-a dat o declarație În 1992. Spune: „Am fost deportată În lagărul Tropova - Moghilev, Transnistria, Împreună cu Iancu Bianca (așa e numele meu), căsătorită Idel, În perioada 1941-1944
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acest transport? - Că ne duce În necunoscut. Singura chestiune care mă Încuraja era că sunt cu părinții și voi rămâne cu ei. Asta era o chestiune... Da, Încrederea că voi rămâne cu ei, că nu eram singur. Părinții erau destul de vioi, se țineau bine, și mama, și tata... Deci dacă se Întâmpla ceva se Întâmpla cu bunicii - dar cu părinții..., nu-mi puneam problema. Și eram cu ei - spre deosebire de cumnata mamei, care era disperată că nu era soțul cu ei. Eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uriaș cosmos dinafara și dinlăuntrul lui. Peste întinse lacuri, peste abrupte văi, Și munți și nori și codri și mări ce-și pierd conturul, Mai sus de astrul zilei, și întrecând azurul, Mai sus de inelarea stelarelor văpăi, Tu trecui vioi și sprinten, o spirite al meu; Și ca înotătorul ce-n unde se desfată, Brăzdezi nemărginireacu-o nemaiîntâmplată Și aspră voluptate, înaintând mereu. Zbori cât mai sus de-aceste morbide emanații, În aerul din slavă, curat, superior; Și bea, să te
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
departe ca să-l văd pe tata când o deschide el și să mă vadă și tata pe mine. Așa am făcut. După șase ani de despărțire, aproape că nu l-am cunoscut. Îmbătrânise, era puțin adus de spate, dar încă vioi. Ne-am privit îndelung și am lăcrimat fără să ne putem spune un cuvânt. Mi-a făcut semn cu degetul spre cer, eu am dus mâna la gură în semn de sărut pentru el și apoi cealaltă, pentru mama. A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
avea ce relata când va fi chemat. Moartea fratelui Victor Encea Victor Encea suporta cel mai greu această condiție. Răcise în timpul anchetelor și contractase tuberculoza fără să-și dea seama de consecințele bolii. Era un copil frumos cu o privire vioaie, voinic pentru cei 17 ani ai lui, totdeauna tăcut și modest. Într-o zi a avut o hemoptizie. Am anunțat milițianul; venind cu sanitarul, l-au scos pe Victor, care abia se mai ținea pe picioare. L au dus la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doi nepoți de verișoară. Ea se căsătorise cu un prieten din copilărie, Georgică, acum preot în sat: părintele Gheorghe Vasilescu, și aveau trei copii: Liana, într-a opta, Liviu, într-a șasea, și Justina, într-a patra. Copiii erau frumoși, vioi și inteligenți. Liana era în excursie și veniseră doar ceilalți. Îmbrăcasem un costum de haine al tatălui meu, pantalonii mi se ridicau deasupra gleznelor, iar haina era adusă din spate. În picioare, mama mi-a dat niște papuci vechi; călcam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Belgia și a sfîrșit prin a ocupa un post executiv în cadrul Ministerului Agriculturii și Comerțului. Viața lui Gheorghe s-a desfășurat paralel cu cea a fratelui său, deși existențele lor rareori s-au intersectat. Îl puteai vedea pe Iorga pășind vioi, cu diplomatul sub braț, în timp ce Gheorghe pășea elegant și lent. Iorga îmbrăcat cum dădea Dumnezeu; Gheorghe afișînd o eleganță spilcuită. Cu excepția soției lui, pe Iorga nu-l prea interesau femeile, în timp ce Gheorghe manifesta un interes deosebit față de sexul frumos. Nicolae
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat revizionismului maghiar de către această publicație. Atunci cînd Societatea Patriotică a Românilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uriaș, Iorga a fost principalul orator. După
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a istoriei europene? Îmi amintea de spusele lui Shakespeare: Timpul este un zapciu nemilos... nu uită". Fusesem avertizat înainte de a sosi că Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia că stau de vorbă cu un om senil. Boeru părea destul de vioi. Cînd am discutat despre crimă (în ciuda fostelor sale afirmații față de Sima și față de alți români care îl incriminau), "nu s-a abătut nici o iotă" de la textul scenariului "Juriului de Onoare". Mi-a explicat că "știa despre pregătirile Echipei Morții la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
asemenea, cu putință ca, ghicind fanteziile mele copilărești despre „America“, pe care o simboliza mătușa Estelle, să fi simțit un ghimpe de gelozie. Mult mai târziu, m-am întrebat dacă nu cumva își închipuia că tata se lăsa atras de vioaia sa cumnată. De fapt, sunt convins că el nu nutrea nici un fel de sentiment pentru mătușa Estelle, decât în legătură cu ceea ce mă privea pe mine, iar mama trebuie să fi înțeles acest lucru. (Cât de egoist apar, probabil, când mă descriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fete era alături, așa încât le vedeam întruna. Și cum în zilele acelea erau o sumedenie de Mary, ei i se spunea Hartley, și așa i-a rămas numele. Ne-am apropiat foarte curând unul de celălalt, dar într-un chip vioi, copilăresc, fără să încercăm, în acele zile de început, emoții adânci, după câte îmi amintesc. Emoțiile au început cam pe la doisprezece ani. Întâi ne-au nedumerit, ne-au uluit. Ne-au zgâlțâit așa cum terierii zgâlțâie șobolanii. Dacă aș spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
episod avea să se încheie dezastruos... inteligenta, înțelegătoarea Rosina avea să fie la postul ei, pentru a aduna rămășițele. Firește, Rosina își dădea seama de consolarea pe care mi-o oferea posibilitatea unei discuții, de gratitudinea mea față de răspunsurile ei vioaie și inteligente. Și, într-adevăr, pentru moment, eram mulțumit de ea. Desigur, nu i-am povestit totul, cel puțin în legătură cu planurile mele imediate. Eram animat în acele momente de un spirit atât de desăvârșit machiavelic, încât nu aveam sentimentul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acela? mă întrebă Hartley. — Care om? — Omul cu care erai când am apărut pe scări. — Vărul meu James. — Ah, da... fiul mătușii Estelle. Această neașteptată exhibiție de memorie mi-a provocat un șoc. De jos, din bucătărie, răzbătea un murmur vioi de glasuri. Gilbert și Titus, pe care apariția lui Hartley îi dezlegase de orice necesitate de a fi discreți, le povesteau, fără îndoială, lui James și lui Peregrine tot ce știau și încă ceva în plus. Am gemut, continuând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în același timp, mă cerceta cu atâta atenție, cu atâta umilință, ca un câine care încearcă să ghicească cele mai mici gesturi ale stăpânului. Nu m-am putut împiedica să nu observ cât de diferită este ființa asta sănătoasă și vioaie față de creatura greoaie, năucă, pe care o lăsasem să fie cărată, voalată și cufundată în tăcere, din casa mea. {i totuși, iubirea își urmărește propriile ei scopuri și discerne, ba chiar inventează, propriile ei farmece. Dacă va fi necesar, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
trecere. Vineri, 3 februarie/22 ianuarie Vreme minunată. Elisabeta mai bine, doar ceva dureri. Ora 10½ Rosetti la mine. Ora 11½ pe gheață, până la 1. Luat masa cu Monaco, apoi cu el la Elisabeta, care e pe picioare întreaga după-amiază, vioaie. Ora 6½ cinat cu Monaco, conversat până la 10½. Elisabeta de-a dreptul bine. Sâmbătă, 4 februarie/23 ianuarie Vreme minunată. Monaco la Buftea, la vânătoare. Elisabeta asistă la dejunul meu. Înainte de amiază Stătescu. Brătianu a declarat majorității că se retrage
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Noaptea destul de rău, dormit puțin. Marți, 7 februarie/26 ianuarie Vreme minunată. -10°R. Înainte de amiază Dabija. Elisabeta slăbită, are puține dureri. I se telegrafiază doctorului Lasar. Ora 12½ dejunat cu Monaco, care vine apoi la Elisabeta, ea e destul de vioaie. Orele 3½-5 promenadă cu Monaco la Șosea, frig și mohorât. Seara la Elisabeta. Ora 7 cinat cu Monaco. El pleacă la ora 10 la Comănești, la vânătoare de urși, cu Știrbey. Foarte frig. Ora 11 în pat. Miercuri, 8 februarie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vineri, 10 februarie/29 ianuarie Elisabeta a avut prima noapte liniștită. Vreme minunată. -4°R. Înainte de amiază Stătescu, prefectul Poliției. După-amiaza episcopul catolic, pentru înțelegerea cu Roma. Orele 3-4½ promenadă. Elisabeta nu mai are dureri aproape deloc și e foarte vioaie. Orele 5-6½ Brătianu la mine, e foarte răcit. Ora 9 sosit dr. Lucae de la Berlin, îl primim îndată. Elisabeta în pat. El e foarte plăcut. Ora 11½ în pat. Sâmbătă, 11 februarie/30 ianuarie Vreme blândă. Elisabeta noapte liniștită. Înainte de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5 Lucae pentru ultima oară la Elisabeta. Îi dau Crucea de ofițer al Coroanei, primește 6.000 franci. Este mulțumit de starea Elisabetei. Luat rămas-bun de la el. Orele 6-7 Carp la mine. Seara cu Monaco la Elisabeta, care e foarte vioaie. Venit doamnele, care merg la balul costumat de la Bibescu. Abia la ora 11 în pat. Miercuri, 3/15 februarie Vreme blândă. Elisabeta o noapte liniștită. Ora 9 dejunat cu Monaco. Lui D. Ghica îi merge mai bine. Monaco la Elisabeta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
obosită. Ora 8 la gară cu prințul moștenitor de Monaco. Pleacă la 8¼ spre Viena, apoi la Sigmaringen. Marchizul și lt.-col. Vartiadi îl însoțesc până la Vârciorova. D. Brătianu, Cariagdi etc. la gară. Ora 8½ dejunat la Elisabeta, ea e vioaie. Înainte de amiază Stătescu, Brătianu e încă la țară. Timpul e furios, deoarece am refuzat audiența coproprietarilor din Iași. Elisabeta e pe picioare aproape întreaga zi. Ora 5 N. Bibescu la mine, vrea să cedeze statului Piscul Craiului din Sinaia, în locul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
enorme și prelungite, este complet istovită și doarme. Ora 2 inspectat recruții Regimentelor 6 și 21 Dorobanți în fața cazărmii Malmaison, cei din urmă foarte bine, până la ora 3½, apoi recruții Regimentului 3 Călărași, până la ora 4½. Ora 5 înapoi. Elisabeta vioaie. Ora 5½ Brătianu la mine. Seara scris. Marți, 16/28 februarie Mohorât, ploaie. Elisabeta noapte bună. Ora 10½ Urechia. Medicii sunt foarte mulțumiți de rană și de starea generală a Elisabetei. După-amiaza scris. Sârbii se află pe punctul de a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
confortabil. Ora 11 Theodori aici, ea are din nou ceva dureri la ureche. Kalinderu ajuns la Sigmaringen, îi duce lui papa Ordinul Coroanei din partea mea. Miercuri, 1 martie/17 februarie Vreme minunată, din păcate nu plouă deloc, foarte uscat. Elisabeta vioaie, puține dureri. Ora 11 Stătescu, Brătianu la țară, a declarat majorității că nu se va întoarce decât atunci când aceasta se va hotărî să voteze legile finanțelor și bugetul. După-amiaza audiențe. La Elisabeta, care aude și cu urechea stângă. Orele 4-5
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Victoria la stația de cale ferată Windsor, fără urmări, noi telegrafiem îndată. După-amiaza singur, ceva ploaie. La Elisabeta. Ora 5 prefectul Poliției. Seara cu Elisabeta, scris. Ploaia încetează. Sâmbătă, 4 martie/20 februarie Furtună, foarte uscat. Elisabeta noapte foarte bună, vioaie. Ora 10½ Stătescu. Austria încuviințează ca Serbia să se facă regat. Ora 11 Chițu. După-amiaza la Elisabeta. Orele 5-6 promenadă, cald și vântos. Seara scris. Brătianu încă la țară. Duminică, 5 martie/21 februarie Vreme minunată. Ora 10 la capela
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
împăratul e foarte enervat din cauza purtării sale în străinătate. Din nou Camera nu a votat aproape nimic. Brătianu încă la țară. Stagnare a afacerilor. După-amiaza cu Elisabeta, care asistă la cina mea. Rămâne în picioare până la ora 7½, e foarte vioaie. Noapte rece, senină. Joi, 9 martie/25 februarie Vreme minunată, enorm de uscat. Elisabeta foarte bine. Proaspătă și bine dispusă. Ora 10 Anghelescu, ora 11 Lecca. După-amiaza audiențe. Plimbare cu trăsura, praf enorm. Seara de la 9 la 12 Bălăceanu la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mult mai bine după aceea. Ora 4½ primit pe domnul Abaza, fost ministru de finanțe rus, socrul lui Uruzov; e foarte plăcut. Seara prefectul Poliției. Vineri, 17/29 decembrie. Ziua de naștere a Elisabetei Elisabeta se simte bine și e vioaie. Ora 9 dejunul, cadouri. Azilul cu Davila aici, cântat. Ora 10½ plecat cu trăsura la Palat, atmosferă de Anul Nou, primit Casa militară și pe cea civilă. Ora 11 consiliul de miniștri cu buchete, Sturdza citește discursul. Ora 11½ generalii
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la Bruxelles, vin să ne întâmpine. Ora 9 Sigmaringen, primire la gară. Mers cu mama și cu Leopold, cu trăsura, la castel. Salutat pe pàpa. Aici și Albert de Saxonia, care a sosit astăzi de la München. Pàpa puțin răcit, dar vioi. Supat. Ora 10½ în pat. Camera regelui. Miercuri, 6/8 aprilie. Sigmaringen. Vreme minunată, cald. Ora 8½ dejunat cu mama, Leopold și Albert de Saxonia. Înainte de amiază la pàpa. Ora 12 dejunat en famille. După-amiaza plecat la Inzighofen cu mama
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]