2,049 matches
-
trimitere În cazul în care autorul a fost depistat de către catalogator din alte surse, procedăm ca în exemplul de mai jos: Poesii de N.N. (Iași, 1865) * Descrierea principală: NICOLEANU, Nicolae * Descrierea complementară: Poesii, de N.N. * Trimitere: N.N. vezi NICOLEANU, Nicolae Viorele. Poesii de Doamna A.A.(1873) * Descrierea principală: ARICESCU, Iulia * Descrierea complementară la: Viorele, de Doamna I.A. * Trimitere: I.A. (Doamna) vezi ARICESCU, Iulia În situația criptonimelor, catalogatorul are un rol important de a depista în lucrări de referință
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
procedăm ca în exemplul de mai jos: Poesii de N.N. (Iași, 1865) * Descrierea principală: NICOLEANU, Nicolae * Descrierea complementară: Poesii, de N.N. * Trimitere: N.N. vezi NICOLEANU, Nicolae Viorele. Poesii de Doamna A.A.(1873) * Descrierea principală: ARICESCU, Iulia * Descrierea complementară la: Viorele, de Doamna I.A. * Trimitere: I.A. (Doamna) vezi ARICESCU, Iulia În situația criptonimelor, catalogatorul are un rol important de a depista în lucrări de referință adevăratul nume al creatorului. 5. Titluri nobiliare, titluri de adresare, titluri științifice, nume onorifice
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
XII. 1883, Craiova - 1962), poet și publicist. Urmează Facultatea de Drept la Universitatea din București. Practică un timp avocatura, apoi funcționează ca magistrat la Craiova. Debutează în „Noua revistă olteană” (1903), unde susține cronica literară și publică versuri. Prima carte, Viorele, îi apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum suspină/ prin frunze moarte de verbină”), autorul mizând mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra mișcării lirice a zonei. În 1935 i-a dedicat lui Cincinat Pavelescu o broșură evocativă, dar fără valoare istorico-literară. SCRIERI: Viorele, Craiova, 1904; Zări albastre, Craiova, 1913; La vale, Craiova, 1913; Amurg de toamnă, Craiova, 1925; Epigrame, Craiova, 1932; Epigrame, Craiova, 1934; Cincinat Pavelescu (Omul și opera), Craiova, 1935; Epigrame și epitafuri, Craiova, 1936; Reliefuri, Craiova, f.a.; În picaj, Craiova, 1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; ed. îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Seara s-a petrecut frumos, în sala de gimnastică și la un restaurant din oraș, construit cam pe locul unde a fost pe vremuri Casa Peltz (lângă biserica „Adormirea”). Folosesc această ocazie pentru a vă aduce la cunoștință că la Viorica Gavrilescu (fiica avocatului), căsătorită azi cu dr. Ion Topoliceanu 179, am găsit trei lucrări ale Dv. 1) „Câine lup” (23/34 cm.) ulei, cu semnătură și anul 1932; 2) „Trandafiri” (ulei, 47/33 cm), cu iscălitură; 3) „Natură moartă” (un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
despre Bulgaria. Vineri, 3/15 aprilie. Vinerea Mare. Vreme caldă. Înainte de amiază nici un ministru. Elisabeta la biserică. După-amiaza s-au înpotmolit 4 cai pe drum. Ora 5 audiențe. Ora 7½ la Mitropolie, slujbă religioasă până la ora 9, mai întâi rugăciune lungă. Viorele, aer călduț. Ora 9½ înapoi. Scris până la ora 11. Sâmbătă, 4/16 aprilie Aer foarte apăsător. Înainte de amiază Pherekyde și Sturdza. După-amiaza spre Cotroceni, pe jos, cu Candiano, enorm de cald. Întors cu trăsura. Seara cu Elisabeta. Ora 10 fulgere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
De sub ultimele petice de zăpadă, apare cu clopoțelul său alb, gingaș, un alt sol al primăverii - ghiocelul care se pare că vestește-n toată țara, ca un semn de exclamare ”Vine, vine primăvara! ” Din covorul de frunze uscate răsar grațioasele viorele, cu rochițele lor albe, coada cocoșului, găinușele, înveșmântate în galben, păștița și gălbenușa iar în roșu - purpuriu, mierea ursului. Ciupercuțele își ridică pline de cochetărie pălăriuțele. Rând pe rând, locuitorii pădurii se trezesc din somnul lung de iarnă. Ariciul își
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
1970; Fratele meu, omul, București, 1965; Mătușa Matilda, București, 1967; Nu mă călca pe umbră, București, 1969; Orizont, linie severă (1940-1967), București, 1970; Pontiful, București, 1972; Le Témoin de l’éternité, Paris, 1975; ed. (Martorul eternității), pref. Jean Herbert, tr. Viorica D. Ciorbagiu, București, 1995; Lena, fata lui Anghel Mărgărit, București, 1977; Mătușa Matilda, București, 1977; Drum de foc, București, 1981. Traduceri: Eugène Sue, Misterele Parisului, București, 1942; Marcel Brion, Laurențiu Magnificul, București, 1943; Paul Brunton, India secretă, București, 1946; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
timpul, am rămas dezorientat cînd drumul "peceștoriului" se cam abătea spre casa noastră. Inima îmi bătea în gît cu putere și piuitul îmi cam pierise de tot. Tata fugise în Hîrtop, într-un stufăriș impenetrabil, iar mama se dusese la Viorica lui Haldan. De acolo se vedeau casa și ograda noastră ca-n palmă. Eu țineam aproape de balaur și așteptam să văd cum va slobozi flăcări cu pucioasă pe nări. Îmi era o frică mai mare ca cea cauzată de buhaiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru indolență crasă și neprofesionalism, cu cine-l mai "combăteam" pe Pinochet? Bașca faptul că mi-aș fi pus în cap toți generalii, coloneii, maiorii... de la UM..., UM..., UM..., unde cei în cauză figurau ca "referenți" cu ochi delicați de viorele! (În 1999, fiind șef de misiune la Montevideo și având o discuție pe aceeași temă "etilică" șoferul ambasadei mi-a prezentat un paragraf dintr-un "Regulament de ordine interioară" al MAE, ce preciza că "se permite consumul moderat de alcool" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au uitat. Până și soția mea, care are un nou amant. Proserpina Dedimineață, ieșind mai devreme în pădure ca să mă plimb, am zărit-o de departe pe Aia care mi-a apărut brusc în verdele palid al unei poieni. Culegea viorele și crini albi și le strângea într-un fel de șorțuleț pe care-l purta dinainte. M-am gândit că fiica lui Jupiter și a lui Ceres trebuie să fi fost aidoma ei. Mi-a venit chef s-o răpesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), Eminescu și devenirea poeziei europene moderne*, o amplă cercetare asupra imaginarului poetic eminescian, din perspectiva tocmai a contribuției acestuia la evoluția poeziei moderne europene. Din capul locului ni se face avertizarea tranșantă, de către Viorica S, Constantinescu recomandând lucrarea pe care demersul critic ulterior o demonstrează convingător, că Eminescu nu trebuie privit ca un ultim romantic, cum au făcut-o atâția cercetători (comozi, se pare), el "nu este un romantic întârziat, ci participă la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cât o cunoșteam bine pe Bertranda. Era o femeie minunat de frumoasă și nu cred că a existat vreun bărbat care s-o vadă fără să se Îndrăgostească pentru totdeauna de ea. De la ea a moștenit Bodo ochii aceia ca vioreaua, cum nu mai are nimeni, și părul buclat și farmecul de neuitat, con ti nuă călugărul cu o voce visătoare... — Vrei să spui părinte, iertare, monseniore, bâlbâi Urs uluit, că Bodo... Da, consiliere, asta vreau să spun. știu că ți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
patru anișori). Tata, Silvestru Lavric (1900-1953) aștepta calm, pe sală, vestea nașterii mele; auzind că mai are o față lăcrimând cu bucurie: Am două flori! Numai să fie sănătoase!". Am crescut în casa părinților mei, Silvestru și Maria, ca două viorele în glastre, udate de blândețea tatălui și autoritatea mamei (ea fiind tot timpul cu noi). Pe mama, o consideram om aspru, rigid, abia mai târziu aveam să aflăm că principiul vieții ei era că, familia trebuie privită ca un cristal
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spunea destul. Pe Țarnă ședeau numai oameni cu pământ mult și posesori de animale de rasă. Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
uriașă a unui stăpân de altădată. Gardul dinspre cojocarul Csordás era mascat din loc în loc de mari tufe de soc, grele de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea cu sistemă). Mai puțin paradiziacă decât cea din Călugărițelor mi se părea această grădină, fie pentru că era pusă la punct și deci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Geta Romila Corneliu Romila Silvia Soroceanu Mirela Stoian Luminița Gabriela Ștefăniu Adrian Trofin Florin Ursu Dănuț Biciușca Constantin Seral Adam L. Mihai Antip-Bucur Gr. Mihaela Bălan V. Valeria Blândă V. Valentina Bontaș -Vasiliu Ț. Adriana Brănici D. Marin Bulgaru Ț. Viorica Buiuc Ț. Gheorghe Ciobotariu V. Antoneta Căciulă-Moișanu C. Elenă Cărare P. Vasile Codreanu V. Ecaterina Cogălniceanu V. Ioan Corad M. Emanuela Cornea P. Ghiorghe Cozma N. Ioan Gațu-Ungureanu P. Emilia Marcu-Nechifor I. Viorica Marin Cr. Eugeniea Mihu Chi. Mihai Munteanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1-37. Registrele matricole din anii 1986-2002 se găsesc la Secretariatul liceului.Vezi și Costin Clit,op.cit.,p.235. XII Electrotehnic Aghiorghiesei A. Daniela Albăstrel M. Floreta Andreescu O. Mihaela Angheluș I.Dragoș Avîrvarei C. Cristina Babă Ț. Minodora Batcu Ghe. Viorica Berechet Ghe. Lucica Mariana Blinda I. Mihaela Cătana M. ElisabetaTatiana Călinescu I. VeraAlice Ciupilan Ghi. Gina Condurache Ghe. Nicoleta Condurache Ghe. Ovidiu Crudu C. Mihaela Dumăscu Ghe. Livia Enea M. Adrian Filip Dtru. Vasilica Frențescu M. CristinaMaria Gheorghiu P. Daniel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
254. XII Informatică Airinei M. Marius Gabriel Băețelu M. Adriana Bălan St. Cristina Bălțatu C. Iordan Blesneac D. Lucian Boțu I.Sorin Carp N. MihaelaClaudia Eșanu V. Violeta Gentimir A. Oana Gugiuman V. Adi Aurelian Harabagiu I.Adrian Hobjilă Ț. Viorica Ilie A. Lenuța Iosif V.Liana Lemnaru V.Alex Viorel Loluță I.Despina Maleș D.Diana-Elena Mereuță M.Cristi Mihai Ghe.Răzvan Mihalache M.Radu Oajdea M.Marius Viorel Oprea N.Nicolae Marius Palade J.Cătălina Pintilei V.Sergiu Claudiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că ele ar săcera Dar nimica nu făcea Că fetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri, 12 septemvrie [VOVIDENIE-NEAMȚ] La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]