4,110 matches
-
nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Sub noapte cu stele vrăjit de lună, gând hoinar cu toamna în plete, zgribulit, cântând întruna, dragostea, ce-n soare piere. Ideatic, nebunatic, alergând cu bruma trenă se încurcă, se destrupă în esențele nebune. Vrăji ascunse în nuanțe ude, frunzelor-dansândelor, cromatie și splendoare fă o pauză, dă-ți stare! Să te-ajungă, să-ți descânte, somnul cu ploape grele, ce aduce vise multe, neștiute, îmblânzite, respirări târzii de doruri, de un verde negru, greu, ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
interioare, măcar aici să fie pus în lumina lui adevărată și să i se dea cinstea ce i se cuvine... Abordarea lui nu era pentru mine numai o chestiune de istorie literară, ci un demers cvasireligios. Adâncimea abisală a gândirii, vraja de incantație a versului, redimensionarea sufletului românesc cu un nou și până la el necunoscut fior metafizic, destinul său tragic, verticalitatea morală a caracterului, puritatea până la inocență a inimii mă făcuseră să văd în el un loc sacru... rugul aprins al
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
și pentru a iubi, declanșau în el fioruri, pasiuni, dorințe, năzuințe, credințe, fulgerări, azururi serafice atât în plan personal cât și social, moral, religios, cultic, politic. Romantismul său are un caracter atipic, eminescian. Extraordinara putere de sentiment și închipuire, până la vrajă și halucinație; e sugestionant și antrenant. De aici rezultă sinceritatea operei lui Eminescu, această calitate primordială a operei de artă-firește, e vorba de sinceritatea estetică, nu științifică, adică frăgezimea și intensitatea conținutului. Romantismul lui Eminescu e melancolic, pesimist. Nu orice
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul stă de strajă. Mă simt a ta mai mult decât, chiar mie Îmi aparțin. Doar zorile mă lasă, De mă strecor din mult râvnita plasă
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
în zadar, Sau ca o rochie fără tipar, Căzută, neglijentă, peste pântec. Poetul nu-i nimic fără iubire, E-un ager cavaler din noul veac - Își cațără, vremelnic, pe arac, Speranța de erou în devenire. E însoțit năvalnic de o vrajă: Pătrunde sufletele prin halou. În gingășia sa de bibelou, Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajă Și le dezmiardă veșnic, în cuvinte, Salvându-le de hăul unui vis Dintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte
POETUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381198_a_382527]
-
Se amestecă culori de vară arsă Albastru, galben, ocru spre maro Și parcă toți Balcanii se revarsă În noi, ca-ntr-o pânză de Șirato. Când noaptea se coboară către plaja Cu umbre groase, întunecând piatra, Crescând, precum zicea poetul, vraja, Răsare luna-n Capul Caliacra. Referință Bibliografică: Balcic / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BALCIC de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381257_a_382586]
-
mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul stă de strajă. Mă simt a ta mai mult decât, chiar mie Citește mai mult În suflet, azi, mi-au înflorit castanii,A nins petale
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
O ancoră mi-e chipul tău, mă pașteCăderea în neant, a câta oară?Sub pleoape ai egretele și marea,Pe buze-ți izvorăște-o simfonie,Natura dezmorțită nu mai știeCe sori împreunatu-ne-au cărarea.În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă,Sucombă inabila mea voință,Când numai curcubeul stă de strajă.Mă simt a ta mai mult decât, chiar mie... V. CUPA SORȚII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2317 din 05
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
în zadar, Sau ca o rochie fără tipar, Căzută, neglijentă, peste pântec. Poetul nu-i nimic fără iubire, E-un ager cavaler din noul veac - Își cațără, vremelnic, pe arac, Speranța de erou în devenire. E însoțit năvalnic de o vrajă: Pătrunde sufletele prin halou. În gingășia sa de bibelou, Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajă Și le dezmiardă veșnic, în cuvinte, Salvându-le de hăul unui vis Dintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
în zadar,Sau ca o rochie fără tipar,Căzută, neglijentă, peste pântec.Poetul nu-i nimic fără iubire,E-un ager cavaler din noul veac -Își cațără, vremelnic, pe arac,Speranța de erou în devenire.E însoțit năvalnic de o vrajă:Pătrunde sufletele prin halou.În gingășia sa de bibelou,Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajăși le dezmiardă veșnic, în cuvinte,Salvându-le de hăul unui visDintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte.Bolnav de
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind în așteptare, Scoțând ades la maluri, pe nisip, Un sentiment, un zâmbet sau un chip Ce le-ascunsesem undeva-n uitare. Căci din nisipul cald ce-mbrățișa
SENTIMENT CU VEDERE LA MARE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381384_a_382713]
-
nimic din tot ce-a fost. Tristețe, tu, iubita de-ntuneric și locuri sumbre, reci, tu, m-ai cuprins în brațe și mă târăști, ținându-mă de mână, în locurile tale, ce miros parcă, a mucegăi, hipnoză ta, asemeni unei vrăji, magie neagră, spre sufletul meu decedat, mă răscolește, în gândurile bune, găsindu-mă naiv, fără speranță și debusolat, la căpătâiul unui suflet, ce e al meu, resuscitându-l, cu drag de tine, oare-ar fi bine ? Großsantknikolaus 11 septembrie 2016
SUFLET DECEDAT de COSTI POP în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381429_a_382758]
-
a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult. Adolescența mea cânta prima iubire. Înrourată-n zorii trandafirii de floare Și înălțând castele pe-un zâmbet și-o privire Spera în taină prințul pe calul alb călare. Era o vrajă-n aer plutind ca un curent, Amestecând parfumuri, culoare, soare, sunet: Un filtru magic, sigur și cu efect latent, Trăiri nebănuite înmugurind în suflet... Renasc în primăvara împodobind cărări Cu văluri albe, caste, boltite, transparente, Cu blând parfum alene amestecat
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult.Adolescența mea cânta prima iubire.Înrourată-n zorii trandafirii de floareși înălțând castele pe-un zâmbet și-o privireSpera în taină prințul pe calul alb călare.Era o vrajă-n aer plutind ca un curent,Amestecând parfumuri, culoare, soare, sunet:Un filtru magic, sigur și cu efect latent,Trăiri nebănuite înmugurind în suflet...Renasc în primăvara împodobind cărăriCu văluri albe, caste, boltite, transparente,Cu blând parfum alene amestecat în
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
blând parfum alene amestecat în zări,Uitate tresăriri, aceleași, inerente.Bujorii ca buchete ... X. IT"S, OH, SO QUIET!, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016. It's, oh, so quiet! Ce mai liniște de vrajă se prelinge prin petunii, ce la geam îmi stau de strajă, să nu-l spargă raza lunii. Ce mai liniște în suflet mi-l învăluie ușor, obosit de-atâta umblet printre gânduri care dor. Iar când liniști grele-atârnă din flori
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind în așteptare, Scoțând ades la maluri, pe nisip, Un sentiment, un zâmbet sau un chip Ce le-ascunsesem undeva-n uitare. Căci din nisipul cald ce-mbrățișa
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
mareInsinuând ceva despre-o plecare,(Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripăMiros perfid, de alge și de sare.Și parcă dau și pescărușii semn,Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtăriiCa o chemare-n larg și un îndemn.Se zbat valuri foșnind în așteptare,Scoțând ades la maluri, pe nisip,Un sentiment, un zâmbet sau un chipCe le-ascunsesem undeva-n uitare.Căci din nisipul cald ce-mbrățișaAurind blând și
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Cu degete prelungi și fine-o fată Închipuia-n acorduri fantezii. Erau culori și vise muzicale, Erau parfumuri revărsate-n sunet, Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet. Și lunii-i cântam în piano sonata, Înfiorat de vraja-i și de dor Căci mă îndrăgostisem chiar de fata Care, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde și transparent ten, Visând, în timp ce-i îngânam duios În seară, o Nocturnă de Chopin. Citește
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
note armonii:Cu degete prelungi și fine-o fatăînchipuia-n acorduri fantezii.Erau culori și vise muzicale,Erau parfumuri revărsate-n sunet,Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet.Și lunii-i cântam în piano sonata,Înfiorat de vraja-i și de dorCăci mă îndrăgostisem chiar de fataCare, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumosCu plete blonde și transparent ten,Visând, în timp ce-i îngânam duiosîn seară, o Nocturnă de Chopin.... XXII. TOSCANA, MIO AMORE, de
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
încercând să împrăștie aburii încinși. În locul piticului se ivi un bărbat înalt, foarte slab, cu o barbă roșie lungă până în pământ. - Accept prietenia ta, prințe Ador și își dăruiesc toiagul care schimbă orice piatră în aur. Prietenia ta a rupt vraja prin care Muma-Zmeilor îmi răpise înfățișarea și mă preschimbase într-un pitic dezgustător. Bucuros, prințul Ador petrecu alături de noul său prieten o zi, în care vrăjitorul avu grijă ca feciorul să afle toate cele de trebuință despre zmei, după care
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
până la ea și să o arunce în sus. Nu trecu mult și toate cele patru vânturi fură alături de el. Îl ridicară din drum și îl purtară cu grijă până la palatul Vrăjitorului din Nori. După o zi și o noapte de vrăji, licori și descântece, vrăjitorul reuși să-i pună lui Ador picioarele la loc, ca și când n-ar fi fost niciodată retezate. În ziua în care împăratul anunțase că își va cununa fiica cu Prințul Negru, câștigătorul întrecerii, Ador se strecură în
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PIATRĂ Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Piatră Privea la ea cu lacrima pe gene Și se-ntreba ce vrajă a legat-o? De piatră-i era zborul de sprâncene, În marmură un demon a-mbrăcat-o. O răsfăța cu șoapte murmurate Și versuri de iubire-i dedica, Flori cu petale albe, înrourate, În zori de zi, în taină,-i dăruia. Dar
PIATRĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381542_a_382871]
-
ești, unde mergi, de unde vii? Sunt o mulțime de gânduri, spulberate deseori de tristețe, cea care, nu-mi dă pace, mă caută mereu, de parcă, a cuprins-o disperarea. Timidă, mă ține de mână, strânsoarea-i rece, mă-nfioară, e ca o vrajă, doar tu vei putea s-o dezlegi, îndrăgindu-mă... Dar eu, ... Citește mai mult Vând flori imaginar,așezate-n coș de nuiele,doar ca să te-ntâlnesc,necunoscându-teși e firesc, să mă-ntreb,cine ești, unde mergi,de unde vii? Sunt o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
cine ești, unde mergi,de unde vii? Sunt o mulțimede gânduri, spulberate deseori de tristețe,cea care, nu-mi dă pace,mă caută mereu,de parcă,a cuprins-o disperarea.Timidă,mă ține de mână,strânsoarea-i rece,mă-nfioară,e ca o vrajă,doar tuvei putea s-o dezlegi,îndrăgindu-mă...Dar eu,... XIV. DÂND SENS VIEȚII, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016. Orice ai face, să știi, că te iubesc și-asta, se repetă mereu, e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
ca, pentru o noapte, fiecare să ne simțim din nou copii în brațele mamei, care ne cântă și ne leagănă sau în jurul bradului luminos, uitând de fiecare grijă pe care o aduce ziua de mâine. Asta vreau de Crăciun. MAGIE, vraja călătoriei în timp care ne poate duce înapoi în vremea copilăriei. SCRISOARE PENTRU MOȘ CRĂCIUN Autor: Sumegi Evelin, 10 ani, Anglia (traducere din limba engleză, bunicul de la Târnăveni) - Dragă Moș Crăciun, ce mai faci? Și eu te aștept să vii
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]