2,517 matches
-
zise un cuvânt, prea slab ca să fie trasmis. Ripley se îndoia că ar fi fost măgulitor Efectuară cercuri deasupra coloniei. Nimic nu se deplasa printre imobile, iar puținele lumini pe care le reperaseră de departe străluceau mereu. Epuratorul de atmosferă vuia în plan îndepărtat. ― Totul pare intact, comentă Burke. Poate au pierit într-o epidemie năprasnică. ― Posibil. Pentru Gorman, colonia aducea cu o epavă din cele care se găseau pe fundul oceanului. I se adresă lui Apone: ― Bun, la treabă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la circuitele pilotului automat, pe care le-ardea. Fără cabluri, avionul nu-și mai păstra direcția, fără pilot automat, nu mai răspundea la comenzi. La peste 250 de km de cablaje și-aproape 300 de tone, pasărea zburătoare a lui Vuia se transforma într-o ghiulea. Urma picajul. Era la fel de simplu și de clar ca a rămâne fără frâne pe Dealul Negru. Nu-mi trebuia nici computerul, nici emisiunile târzii cu catastrofe aviatice (de ce oare le dădeau doar noaptea?) ca să pricep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gaura tăiată în perete pornea un zumzet, prelungit prin pereți, apoi pe coridoare, până sus la etajul 3. Acolo, deasupra ușii capitonate, altă surpriză - suna un clopot, ca la incendiu: DING-DING-DING-DING! Așa ceva nu se mai auzise de pe vremea războiului, când vuiau alarmele și oamenii fugeau de-americani în subsoluri, călcându-se în picioare. Profesorii s-au mirat teribil de dispozitivul ăsta. Câțiva chiar au urcat pe scaune și-au încercat să taie firele și să oprească clopotul, dând cu bastonul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
chiar dacă evenimentele politice au dat întâietate, doar temporar, uneia sau alteia dintre componentele sale. Titulescu a făcut parte din Consiliul Național Român, înființat la Paris la 6 septembrie 1918, alături de alte personalități ca Take Ionescu, Octavian Goga, Constantin Mille, Traian Vuia etc. Acest Consiliu Național Român avea rolul să facă cunoscute opiniei publice mondiale interesele României privitoare la desăvârșirea unității naționale și, totodată, să argumenteze legitimitatea acestora. Nicolae Titulescu și dr. Ioan Cantacuzino au semnat la 4 iunie 1920, la Trianon
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de emoții și meditații iscate în mijlocul experiențelor reale de viață, asumate de artist în spiritul pasiunilor și aspirațiilor Omului. Dacă "în măruntaiele" poetului nu palpita "legea de fier și de foc" a artei, cum scrie autorul Declarației patetice, daca nu vuiește în el nici un torent de trăiri, de impresii și de idei, cuvintele singure "nu pot face să izvorască apă din piatră"90, în ciuda recunoscutului efect al sonorității lor asupra receptorului. Un buletin meteorologic, observă Dewey, conține cuvinte ce sună frumos
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
energie nouă mobilizează ființe și lucruri împrospătând sărbătorește universul întreg, ca în finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca reclamele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
bune traduceri din Anatole France, Charles Baudelaire, Albert Samain, José-Maria de Hérédia, Bj/ornstjerne Bj/ornson, Lev Tolstoi, Émile Verhaeren, Jules Renard, Octave Mirbeau, cele mai multe neiscălite sau realizate de N. D. Cocea sub pseudonimul Nicoară al Lumei. Câteva studii - Traian Vuia, Navigația aeriană, Camil Ressu, Despre artă și artiști, C. Dobrogeanu-Gherea, un capitol din lucrarea Neoiobăgia, aflată sub tipar - și articolul Din istoria socialismului român de Constantin Graur se adaugă paginilor de informații, știri, noutăți culturale din țară și de peste hotare
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
o reprezinte expansiunea sovietică 2. De altfel, însuși Winston Churchill, unul din artizanii conștienți ai hărții europene postbelice, realiza atunci, formal neputincios, și conchidea totodată, poate cinic, că „era firesc să crească ambițiile rusești: comunismul sălta capul în spatele frontului sovietic, vuind de bubuitul tunurilor. Rusia devenea mântuitorul, iar comunismul, Evanghelia pe care o aducea”3. La rândul său, reputatul istoric Peter Calvocoressi aprecia și mai tranșant că „ofensiva rusească a dus URSS pe drumul autorizării dominației militare și politice în Europa
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
județene sau districtuale. Ca reprezentanți Îndreptățiți ai maselor românești, participă la adunările populare din localitățile rurale, Îndrumă activitățile sătenilor pentru Înființarea Consiliilor și Gărzilor Naționale locale, le călăuzesc pașii pentru exprimarea fermă a voinței de unitate națională. Gh. Neamțu, Iuliu Vuia, dr. Alex. Morariu, profesorul Grecu etc. au luat parte la adunările naționale din Rudăria, CÎrpa, Buchin, Obreja, Iaz, Ruieni, Borlova, VÎrciorova, Rugi, Vălișoara etc., au un rol important În organizarea țăranilor români și rezolvarea unor probleme financiare, de aprovizionare, administrative
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
dăruirea arătată cauzei unității poporului nostru amintim pe Învățătorii și profesorii: Ion Vidu, Vasile Mircu, Valeriu Sas, Virgil Luca, dr. Victor BÎrlea, dr. Iosif Popovici, toți din Lugoj, Teodor Bucurescu (Comloșu Mare), Constantin Mihaiu (Ohaba Forgaci), Iosif Ciorogariu ( Chișoda), Iuliu Vuia și Vasile Bogoi din Timișoara, Ștefan Vulpe (Giulvăz), Iosif Chișu (Cerneteaz), George Caba (Moșnița), Ioan Alexandrescu (Vărădia), George Neamțu, Elena Biju, Iosif Olariu, Moise Ienciu, Alex. Buțiu din Caransebeș, Ioan Marilă (Reșița), Iosif Miclău (Bocșa) etc. Acestora li se adaugă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un hău căscat, dinții ei — șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe care-o legă din toate părțile cu șapte lanțuri de fier. Înăuntru baba șuiera și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
la perception direct de ϕ, le type X a vu [ϕ que P] nʼimplique pas quʼil y a eu perception directe de ϕ et suggère plutôt au contraire qu il n'y a pas eu de perception directe": J'ai vue à son air que Marie s'est disputée avec son fils vs J'ai vue (* à son air) Marie se disputer avec son fils. Aceeași situație este semnalată și pentru italiană de Rizzi (2003: 208). Într-un context cu infinitivul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
devine „revistă literară și social-politică”. Inițial tipărită cu format de ziar, apoi cu format de carte, revine în cele din urmă la cel de ziar. Director: Ion Stoia-Udrea. Comitetul de redacție (în 1936): Virgil Birou, Ștefan Gombosiu, Romul Ladea, Tiberiu Vuia. Ion Stoia-Udrea a adunat în jurul publicației personalități ale vieții culturale timișorene, de la Frányo Zoltán, Méliusz József la Sabin Drăgoi și Zeno Vancea, mai târziu Silvio Guarnieri, Petru Sfetca, Florian Potra, Alexandru Jebeleanu, Petru Vintilă, Pavel Bellu. Energia lui, spiritul polemic
VREREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 398-411
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
, Octavian (31.VIII.1914, Budapesta - 11.XII.1989, Freiburg im Breisgau), eseist și memorialist. Este primul din cei doi copii ai lui Romulus Vuia, etnograf. A absolvit la Cluj Liceul Seminarului Pedagogic și Facultatea de Litere și Filosofie (1936), iar între 1937 și 1939 a fost bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses (Franța). Și-a completat instrucția universitară printr-un doctorat pregătit la Freiburg
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Florescu, București, 2002. Ediții: Remontée aux sources de la pensée occidentale, Paris, 1961. Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger, JL, 1996, 5-8; Aristide Burileanu, Cu O. Vuia despre „o altă logică” și alte metode de interpretare
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger, JL, 1996, 5-8; Aristide Burileanu, Cu O. Vuia despre „o altă logică” și alte metode de interpretare, JL, 1998, 1-2; Marian Vasile, „Aruncați în lume” sau Despre valorile românești
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]