4,446 matches
-
pe toți, căci puțini pricepeau sau cunoșteau valoarea sa, și încă mai puțini puteau să aibă plecarea de-a-i urma în zborul său curagios în sferele fantaziei. Pinguinii adevărului fără aripi și lipiți de pământ nu pot să urmeze pe vulturul geniului, care zboară cătră soare, ei par chiar a nu vrea să-i urmeze; ei sunt mulțămiți și mândri dacă au găsit în mlaștină un grăunte și neci nu visează că esistă o sferă mai frumoasă decât mlaștina lor și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înzestrat c-o minte estraordinară, poate să se ducă de unde a venit, pentru că lucrurile înalte și subtile cari se vor produce numaidecât nu le va pricepe. Așadar luați seama d-voastră, domnilor cari sînteți oameni de duh! Va apărea numaidecât vulturul lui Joe, care vorbește și argumentează, cum se și cuvine unui asemenea animal, glumește ca Zoylus și înghimpă cu vorbe ca Aristarch. Nici o vorbă nu va ieși din gura lui care să nu cuprinză un mister, o cugetare ingenioasă, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sărac n-ar băga nimenea-n seamă ceea ce zice. C-un glas de argint se cântă bine și cu-n bot de aur se vorbește și mai bine. - Acum, d-lor, urmă șarlatanul, să se ducă domnii cari nu sânt vulturi la inteligență; ei n-au ce căuta aici. Cum așa? Nimeni nu se duce? Toți stau pe loc? {EminescuOpVIII 594} În adevăr nimeni nu se duse, căci nimeni nu voia să aibă atâta minte de a recunoaște că nu e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avea mare stimă pentru mintea sa și opinie mare despre sine. Deodată șarlatanul trase de-un căpăstru prost și apăru...? cel mai prost dintre toate dobitoacele. A rosti numele lui e o insultă. Aici vedeți d-lor - strigă șarlatanul - un vultur, un vultur în privirea calităților lui strălucitoare, la gândul și la grai. Să nu-i abată cuiva de-a zice altfel, căci rea părere ne-am face despre mintea lui. - Să n-am parte - zise unul - dacă nu-i văz
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stimă pentru mintea sa și opinie mare despre sine. Deodată șarlatanul trase de-un căpăstru prost și apăru...? cel mai prost dintre toate dobitoacele. A rosti numele lui e o insultă. Aici vedeți d-lor - strigă șarlatanul - un vultur, un vultur în privirea calităților lui strălucitoare, la gândul și la grai. Să nu-i abată cuiva de-a zice altfel, căci rea părere ne-am face despre mintea lui. - Să n-am parte - zise unul - dacă nu-i văz aripele. Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai fi văzînd? zise unul cătră vecinul său. - Eu? Cum, Doamne iartă-mă, să nu le văz? Se poate una ca asta? Numai un om cumsecade și cu minte zise cătră vecinul său: - Așa să-mi ajute Dumnezeu dacă văz vultur ori pene. Văd patru picioare oloage și-o coadă cât ziua de mare. - Șut! zise prietenul. Să nu cumva să spui una ca asta că te faci de râs. Ar zice că d-ta ești cel de colo. N-auzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
una ca asta că te faci de râs. Ar zice că d-ta ești cel de colo. N-auzi ce zic și ce fac ceilalți? Urlă cu lupii și dă-te după păr. - Ba zău, zise alt om cumsecade, numai vultur nu e, ci chiar antipodul său; afirm că e un mare... - Taci molcum, zise lovindu-l cu cotul un prieten, vrei să te faci de batjocură? N-ai voie să spui altceva decât că e vultur, chiar dac-ai crede
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
alt om cumsecade, numai vultur nu e, ci chiar antipodul său; afirm că e un mare... - Taci molcum, zise lovindu-l cu cotul un prieten, vrei să te faci de batjocură? N-ai voie să spui altceva decât că e vultur, chiar dac-ai crede contrariul. Crede ce vrei, numai zi ca noi! - Nu observați, strigă șarlatanul, finețele ce le produce? Cine nu le-ar pricepe și nu le-ar simți ar trebui să fie lipsit de orice scânteie de geniu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spune. - Zău, nu fuse vorbă, ci curat zbierăt de măgar, zise altul. Dar de! Vai de cel care ar zice una ca asta! Așa-i lumea: șobolul se zice că e râs, broasca e canar, găina leu, greierele sticlete, măgarul vultur. Ce folos am dacă spui că nu-i așa? Așadar - aidi, fie cum zice lumea, nu cum știu eu. Ce știu, știu pentru mine, dar vorbesc ca toată lumea, ș-așa trăim unul cu altul și unul de altul. Asta-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
după ce se chinui trei zile. În aceeași zi împăratul intră în despresurata cetate Melenik, dând laudă garnizoanei, care și ea la rîndu-i lăudă pe împăratul ca pe îngerul ei mântuitor, care-n clipa când nevoia era mai mare apăru ca vulturul ce se repede din ceriuri. De la Melenik, Teodor Lascaris se-ndreptă spre Tessaloniki, trecu râul Vardarios, năvăli spre Prilapos și rândui toate pregătirile necesare pentru asaltarea și biruirea orașului întărit Belesos, a cărui garnizoană, intimidată prin acestea, capitulând, deșertă orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vegetații. Pe de altă parte, el seamănă cu arborele cosmic Yggdrasil (Frasinul lumii) din mito logia nord- -euro peană, care susține cele trei paliere cosmice și la rădăcina căruia sălășluiește balaurul Haosului, Nidhöggr, la trunchi - capra Heidrun, iar în coroană - vulturul Wederfölmir. Aceste toposuri se regăsesc până la identitate în folclorul românesc, în basme, dar mai ales în bocetele de „petrecere a mortului”. În peregrinarea sa, sufletul ajunge la „marea cea mare”, în mijlocul căreia, „în groapa mărilor”, crește „bradul zânelor”. Sufletul defunctului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf ca prototip al „copacului lumii”, vezi 126, pp. 31, 40). În colinde „vânătorești”, leul (100) sau cerbul dorm sau își au sălașul „Sub un paltin nalt,/ Nalt și minunat” (18, p. 76). În balade, șarpele fugărit de Iorgovan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ministrul regelui. Cenzorul regal îi înmînează autorului scrisori de privilegiu, iar dacă acestea nu depășesc două pagini în caractere cicero, o permisiune din partea locotenentului de poliție e de-ajuns. Chénier vedea în literații secolului al XVIII-lea "o adunătură de vulturi guvernați de curci" cenzorii, colegii celor dintîi (mulți dintre aceștia erau ei înșiși literați). Dar controlul se exercita indirect, în special asupra mijloacelor de circulație, căci autoritatea, cu bună-știință, era mai mult preocupată de librarii-tipografi și colportori care transportau și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acesta, națiunea este un grup de indivizi ce împărtășesc o origine si elemente culturale comune, un grup definit prin raportarea de tip contractual a indivizilor, ce locuiesc pe un anumit teritoriu, la un set de valori si principii (Jivan, Rus, Vultur, 2000). Sau într-o altă definire, o populație cu același nume, ce trăiește pe un teritoriu istoric, ce împărtășește mituri și o memorie colectivă comună, ce are o cultură unitară și o singură economie și drepturi și îndatoriri comune pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Critical Typology. în Politics and Society, vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity. London: Routledge. Jenkins, Richard. 2000. Categorization: Identity, Social Process and Epistemology, în Current Sociology, vol. 48(3), pp. 7-25. Jivan, Alexandra, Rus, Călin și Vultur, Smaranda. 2000. Minorități: identitate și coexistență. Volum tipărit în cadrul Institutului Intercultural Timișoara, Timișoara: Agenția de presă Lexus SRL. Jurcan, Dan. 2005. Identitate și societate. Modele aspiraționale în tranziție. Cluj-Napoca: Editura Eikon. Kamano, Saori. 1999. Comparing Individual Attitudes in Seven Countries
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interacțiunea cuvântului cu intuiția se poate facilita o cunoaștere analitică (Zankov, L.). Ea poate decurge în două moduri. Profesorul vine în clasă cu o planșă, anunță scopul observației, și, în timp ce o descrie verbal, indică pe imagine detaliile, confirmând spusele sale („vulturul are ciocul puternic și încovoiat”; „picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi” etc.). În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală a profesorului, iar planșa confirmă, demonstrează adevărul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mod de predare este denumit metoda demonstrației. Dar se poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le prezentăm planșa, spunem despre ce este vorba și le cerem lor să observe. Profesorul îi ajută punându-le întrebări („cum e ciocul vulturului?”; „ce observați pe picioarele sale?” ș.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei. Se vorbește în acest caz de metoda observațiilor independente. Intervenția profesorului poate fi aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rău și că tu ești bun față de el, sînt șanse ca acesta să Înțeleagă, la un moment dat, că există și o altă cale, decît aceea de a răspunde la rău, cu rău. * „Prigonind, nu distrugi ideea: zdrobind colivia, eliberezi vulturul.” (N. Iorga) În lumea sentimentelor, „iertarea” este singura care poate restabili Încrederea; orice altă atitudine produce efectul contrar. * „Care este cel mai de temut dușman? Desigur, cel care știe să folosească arme psihologice: „Ferește-te de acel dușman care vrea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi morale sau imorale; intreresează motivul sau modul În care sînt săvîrșite.” (L.A. Seneca) Marele filosof ne dă și un exemplu concludent: „Cineva stă la căpătîiul unui bolnav: Îl admirăm. Dar dacă face acest lucru să-l moștenească, e un vultur care așteaptă cadavrul”. * „Cel mai strălucit merit este să poți să faci rău și să nu vrei.” (P. Syrus) Însă, pentru a atinge această performanță trebuie să ai capacitatea de a te rușina de tine Însuți (atunci ar dispărea tentația
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au să-mi fie perle, iar cele zece mii de lucruri au să meargă În urma sicriului meu. Oare Înmormântarea n-o să fie completă? Ce mai trebuie adăugat?». «Ne e teamă», ziseră discipolii, «că Maestrul nostru are să fie hrană pentru ulii și vulturi». Deasupra șdacă rămân neîngropat - n.n.ț mă mănâncă vulturii și ulii, iar dedesubt șîn pământ - n.n.ț mă mănâncă greierii și furnicile. Să iei de la unii ca să dai celorlalți nu e oare un semn de părtinire?»” (Lao Zi, Carte despre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucruri au să meargă În urma sicriului meu. Oare Înmormântarea n-o să fie completă? Ce mai trebuie adăugat?». «Ne e teamă», ziseră discipolii, «că Maestrul nostru are să fie hrană pentru ulii și vulturi». Deasupra șdacă rămân neîngropat - n.n.ț mă mănâncă vulturii și ulii, iar dedesubt șîn pământ - n.n.ț mă mănâncă greierii și furnicile. Să iei de la unii ca să dai celorlalți nu e oare un semn de părtinire?»” (Lao Zi, Carte despre Dao și Putere, 1993, p. 159). Μ Pentru pesimiștii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sensul pe care l-am precizat mai sus), precum și calificarea drept fascistă a noii puteri care nominal este antifascistă. Bocca a transformat acești termeni într-o țintă blasfemitoare și a pornit și el linșajul. Va să zică eu țip aici ca un vultur solitar, în timp ce el, umil și lipsit de apărare, muncește. Muncește în momentul de față la un „reportaj” despre fascism: „reportaj” pe care eu l-am definit drept o temă de școală greșită și plictisitoare. Acum adaug greșită, plictisitoare și copiată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
străvezii” caută noaptea, vor să coboare la „grânele de sub pământ”; în fine, ar trebui timp de un an să se facă „numai parastase”, măcar o zi și o noapte să fie „această neagră sărbătoare”. Fluviile cară „pe sub pământ” scoici, sălcii, vulturi și oameni, rudele își duc „morții în spinare”, fluviul e omofag și parcă ar „curge în infern”. Obosit în această zvârcolire telurică, omul se culcă pe o parte a câmpiei și se învelește cu cealaltă parte a ei; întreaga câmpie
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile În construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]