3,544 matches
-
conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber (e rezultatul unor judecăți
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber (e rezultatul unor judecăți subiective asupra asemănărilor și deosebirilor); Weber este singurul care introduce ideea construcției prin comparație inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber (e rezultatul unor judecăți subiective asupra asemănărilor și deosebirilor); Weber este singurul care introduce ideea construcției prin comparație inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele axe în jurul cărora sunt construite discursurile (ai căror poli sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Geertz în baza atribuirii unei nemăsurate importanțe legăturii sociale înseși, iar la van den Berghe în baza atribuirii făcute în funcție de recunoașterea unor markeri biologici sau culturali comuni. Iată așadar că atât ideile, cât și ambivalențele anunțate de Durkheim, Cooley sau Weber se păstrează. Axele anunțate de ei rămân valabile, iar cele mai interesante confruntări s-ar putea prefigura în continuare, credem, pe continuumul afectivitate / simțire-cogniție. 3.3.2. Critici și redefiniri De-a lungul timpului, ideea unei identități primordiale, esențiale a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de criterii sau standarde de judecare a valorii și performanței. De aceea identitatea cuiva se poate schimba în funcție de standardele valorice dacă performanța sa este ineficientă sau inadecvată social. În mod clar, ideile lui Barth își găsesc originea în concepția lui Weber. Cele mai importante elemente teoretice în raport cu perspectivele anterioare sunt ideile de proces, interacțiune, cogniție, construcție. Identitatea își are geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
majoritatea teoriilor identității conțin implicit această idee de ambivalență a sa: în același timp stare și proces. Altfel spus, identitățile "sunt construcții" (structuri sau esențe) și "se construiesc" (procese sau categorizări) în același timp, fapt constatat de la Durkheim (1964) la Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
caracteristicilor recunoscute ca similare. În funcție de teoriile la care vrem să ne raportăm, când ne gândim la elemente sau caracteristici, putem să vorbim de imagini comune, memorii colective, valori, tradiții, ideologii ș.a. vezi oricare din teoriile identităților, de la Durkheim (1964) la Weber (1978) sau Cooley (1909), de la Geertz (1963) sau Shils (1957) la Barth (1969), Horowitz (1975), Anderson (1983), Brass (1991), Smith (1999) ș.a. Așadar problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
War: The Cultural Mission of the United States in Austria after the Second World War, Chapel Hill, University of North Carolina Press. Webb, Eugene J., Campbell, Donald T., Schwartz, Richard D. și Sechrest, Lee (2000 [1965]), Unobtrusive measures, Londra, Sage. Weber, Max (1968), Economy and society, New York, Bedminster Press. Weber, Max (1993 [1904-1905]), Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Humanitas. Weiner, Myron (ed.) (1966), Modernization, New York, Basic Books. Wieviorka, Michel (1994 [1991]), Spațiul rasismului, București, Humanitas. Wieseltier, Leon (1997), Împotriva identității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Austria after the Second World War, Chapel Hill, University of North Carolina Press. Webb, Eugene J., Campbell, Donald T., Schwartz, Richard D. și Sechrest, Lee (2000 [1965]), Unobtrusive measures, Londra, Sage. Weber, Max (1968), Economy and society, New York, Bedminster Press. Weber, Max (1993 [1904-1905]), Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Humanitas. Weiner, Myron (ed.) (1966), Modernization, New York, Basic Books. Wieviorka, Michel (1994 [1991]), Spațiul rasismului, București, Humanitas. Wieseltier, Leon (1997), Împotriva identității, Iași, Polirom. Woodward, Kathryn (1997), Identity and difference, Londra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dintre cele două elemente, care a fost și este principala problemă a coroanelor mixte, cât și numărul de fețe acoperite cu material fizionomic, au impus diferite tipuri, denumite de obicei după numele celui care le-a imaginat: Weiser, Mathé, Drumm, Weber, Kennedy, Belkin etc. Majoritatea sunt abandonate, împinse în istorie de metalo-ceramica modernă, și recent, de noul val al placării componentei metalice cu rășini din noile generații (diacrilice compozite). Prima coroană mixtă, realizată de Weiser, era o coroană turnată din aur
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în raport cu capitalul, dar încă nu este o clasă pentru ea însăși. În luptă [...] această masă se reunește, se constituie în clasă pentru ea însăși. Interesele pe care le apără devin interese de clasă" [Marx, 1874, reeditare 1996, p. 197]. Max Weber, apoi Pierre Bourdieu au îmbogățit această concepție marxistă a conștientizării, delimitându-se în același timp de această formulare. Teoretizarea raporturilor de dominație în operele lor autorizează introducerea agentului social în analiza raporturilor sociale și deci o subliniere a experienței trăite
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
delimitându-se în același timp de această formulare. Teoretizarea raporturilor de dominație în operele lor autorizează introducerea agentului social în analiza raporturilor sociale și deci o subliniere a experienței trăite în raportarea la clasă. Anumite aspecte ale teoriei lui Max Weber trimit la această noțiune de dominație. Pentru Weber, clasele există în funcție de posibilitatea lor mai mare sau mai mică de a accede la bunuri pe piață. Această posibilitate depinde desigur de proprietatea mijloacelor de producție, dar și de abilități, de competențe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Teoretizarea raporturilor de dominație în operele lor autorizează introducerea agentului social în analiza raporturilor sociale și deci o subliniere a experienței trăite în raportarea la clasă. Anumite aspecte ale teoriei lui Max Weber trimit la această noțiune de dominație. Pentru Weber, clasele există în funcție de posibilitatea lor mai mare sau mai mică de a accede la bunuri pe piață. Această posibilitate depinde desigur de proprietatea mijloacelor de producție, dar și de abilități, de competențe tehnice. Și de economisire, de exemplu. Acestea sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
5-a 1983], La Restauration (1814-1830), PUF, "Que sais-je?", Paris, 1966. WAGNER Anne-Catherine, Les Nouvelles Elites de la mondialisation. Une immigration dorée en France, PUF, "Sciences sociales et Sociétés", Paris, 1998. Les Classes sociales dans la mondialisation, la Découverte, "Repères", 2007. WEBER Max [ed. I: 1905], L'Ethique protestante et l'esprit du capitalisme, Plon, Paris, 1964. WERNER Karl Ferdinand, Naissance de la noblesse. L'essor des élites politiques en Europe, Fayard, Paris, 1998. ZALIO Pierre-Paul, Grandes Familles de Marseille au XXe siècle
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cîmpului electoral, Ioan Drăgan et al. • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, Christine Knussen, Ronald McQueen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a se vedea Luckmann, 1963, 1991). 5. Religia ca instituție care reglează diverse sfere de comportament (Durkheim și R. Bellah); (a se vedea Durkheim, [1912] 1995, Bellah, 1973). 6. Religia ca manifestare istorică și culturală determinată a dimensiunii supranaturale (M. Weber); (a se vedea Weber, 1998, 2001). 7. Religia ca bază a elementelor simbolice prezente în orice cultură (în secolul al XIX-lea E. B. Tylor, în secolul al XX-lea C. Geertz); (a se vedea, C. Geertz, [1968] (1971)). Fie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1963, 1991). 5. Religia ca instituție care reglează diverse sfere de comportament (Durkheim și R. Bellah); (a se vedea Durkheim, [1912] 1995, Bellah, 1973). 6. Religia ca manifestare istorică și culturală determinată a dimensiunii supranaturale (M. Weber); (a se vedea Weber, 1998, 2001). 7. Religia ca bază a elementelor simbolice prezente în orice cultură (în secolul al XIX-lea E. B. Tylor, în secolul al XX-lea C. Geertz); (a se vedea, C. Geertz, [1968] (1971)). Fie că este vorba despre
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a elementelor simbolice prezente în orice cultură (în secolul al XIX-lea E. B. Tylor, în secolul al XX-lea C. Geertz); (a se vedea, C. Geertz, [1968] (1971)). Fie că este vorba despre K. Marx, E. Durkheim sau M. Weber, toți aceștia au anunțat pierderea influenței și importanței religiei în societățile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia să dispară odată cu venirea societății fără clase și cu sfârșitul alienării. Nu e surprinzător că sociologia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
continuă să umbrească relevanța socială perpetuă a religiei." (Dillon, ed., 2003, p. 6). Pentru Emile Durkheim religia trebuia să fie înlocuită printr-un fel de religie civilă conținând o morală care să permită întărirea coeziunii sociale. În fine, pentru Max Weber progresul omenirii va conduce, printre altele și la marginalizarea religiei. Mult timp analizele au privilegiat interpretările în termenii de pierdere, privatizare și marginalizare a sentimentului religios și, în consecință (pe termen mediu și lung) dispariția credinței, pustiirea lăcașurilor de cult
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la secularizare, de la începutul secolului al XX-lea și până în anii `60, acest termen este utilizat într-o multitudine de accepțiuni diferite, fără ca aceste utilizări să fie subordonate unui cadru teoretic organizat în funcție de această noțiune. Este cazul în special la Weber, la fondatorii sociologiei americane, la Lynd, la Redfield, la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioasă, Ed. Institutul european, Iași. 134. Voicu, M. (2001), Modernitate religioasă în societatea românească, în Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98. 135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
societatea românească, în Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98. 135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards a New Paradigm for the Sociological Study of Religion
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]