16,454 matches
-
nici n-ar fi fost. Fără să fiu atent la saluturile trecătorilor veniți din sens opus. Treptat începeam să reconstitui scenă cu scenă, toate întrevederile noastre. Orice aș fi făcut, dincolo de vorbele răstite și de plecare, îmi apărea în minte zâmbetul privirilor ei. Totuși, speranța că în seara aceasta ne vom întâlni la repetiție și că ziua următoare voi juca în scenă cu ea îmi dădeau aripi. Oblojirea sufletului rănit de plecarea ei, era însăși reluarea în memorie, a discuției... Acuma
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se văzu deodată aruncată V-am chemat pe toți aici nu pentru o repetiție la teatru, ci pentru a vă ruga să-i interziceți domnului Gerard să se mai apropie de mine... Sima păru că paralizează subit. Buzele, rămase tributare zâmbetului de suprafață, nu-și mai reveneau, în timp ce ochii și fruntea păreau a fi totuși capabile să reacționeze la vestea abia intrată proaspăt, pe urechi. Cu greu se dezmetici, ca și cum abia s-ar fi dezlipit de un plan înclinat uns cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
el însuși, deosebit de cunoscut pe parcursul a zeci de expoziții de acuarele în județ și în afara județului, îmi păru însă de la început, un om de aur. Mai întâi îmi apăru un om de care m-aș putea apropia. Deosebit de binevoitor, cu zâmbetul tot pe buze, foarte optimist și, pare mi-se, fost don juan înrăit, dl. director mă invită la el acasă. Locuia cam departe de centrul orașului, pe una din străzile în pantă din cartierul supranumit de localnici Davol, într-o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ca un adolescent îndrăgostit. Atunci mi se păru că văd totuși un alt Bogdan Paloș. Întradevăr, cu prima ocazie, am observat că, la primul contact cu noul venit în casa lui sau chiar la cinematograf, pictorului îi creștea șarmul prin zâmbetul acela bonom, indiferent ce replică primea de la cel cu care vorbea. Zâmbetul acela îl afișa de la început, cu o ușurință de nedescris. Da. Zâmbetul lui era cartea lui de vizită. 4. 14 apr. ’81 Pascal zicea că inima are rațiuni
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
alt Bogdan Paloș. Întradevăr, cu prima ocazie, am observat că, la primul contact cu noul venit în casa lui sau chiar la cinematograf, pictorului îi creștea șarmul prin zâmbetul acela bonom, indiferent ce replică primea de la cel cu care vorbea. Zâmbetul acela îl afișa de la început, cu o ușurință de nedescris. Da. Zâmbetul lui era cartea lui de vizită. 4. 14 apr. ’81 Pascal zicea că inima are rațiuni pe care rațiunea nu le poate cunoaște. Ce însemnase Relia pentru mine
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
contact cu noul venit în casa lui sau chiar la cinematograf, pictorului îi creștea șarmul prin zâmbetul acela bonom, indiferent ce replică primea de la cel cu care vorbea. Zâmbetul acela îl afișa de la început, cu o ușurință de nedescris. Da. Zâmbetul lui era cartea lui de vizită. 4. 14 apr. ’81 Pascal zicea că inima are rațiuni pe care rațiunea nu le poate cunoaște. Ce însemnase Relia pentru mine în toamna lui ’77, nu era greu de spus, dar nici ușor
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu ochii de Iozefina tunsă scurt. Îmi pare ca o regină fără diademă pe cap. Salut. Salută și ea cu voce la fel de stinsă. Întreb:-Tu aici? Îmi răspunde la fel de sec:-Eu aici...Vrea să se ridice de pe divan cu același zâmbet de vinovăție, pe care eu atunci îl vedeam cu totul și cu totul fals, crezând că mă îndrept cumva spre ea. Eu în schimb, mă așez îndărătnic, pe un scaun lângă ușă, la o oarecare distanță. Simțeam că orgoliul mi-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Brașov. Coborâm din tren ca să luăm un autobuz. Stropii de lapoviță pe geamurile aburite ale autobuzului. Serpentine. Spre Sfântu Gheorghe. Încep să văd totul numai cu ochii Iozefinei. De câte ori n-o fi trecut și ea pe aici? Oare cu ce zâmbet? Pleacă tocmai acum când ar fi avut multe de povestit. Dacă aș fi știut măcar că Iozefina rămăsese orfană de mamă la șapte ani... Ninge peste sicriul purtat de patru bărbați, transfigurați și ei. Închis pentru totdeauna. Încerc totuși vinovăția de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fi lăcrimat. Nici în discuții, de multe ori, nu dă dovadă de constanță, oricât de echilibrată și hiperexactă ar fi. La început, când am cunoscut-o, aveam impresia că echilibrul o caracterizează în orice privință. Și în gestică. Sau în zâmbetul pe alocuri forțat naiv. Cred că este și o modalitate a femeii, în general, de a cuceri și prin astfel de tertipuri, bărbatul. Să-l împingă spre sentimentul de milă, spre tentația de ocrotire, ca mai apoi, să se declanșeze
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
însurat. Nu-i așa? Deasupra patului, nenea Epa în fotografie, tânăr, la braț cu o domnișoară suplă care nu putea fi decât Karin-tante, parcă veghea acum 24 din 24 de ore, ca soția lui să nu ducă lipsă de nimica. Zâmbetul lui, cu toată fața, de bonom, parcă-l învia din morți. Gerard nu se grăbea. De data aceasta nu se grăbea. Era în stare să încondeieze cu privirile toate obiectele din cunoscutul apartament, mai ales mobila stil, vechiul radio, fotografiile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mi și mie, cum e aerul acolo sus? Atâta îi trebuia lui Titi, să-i dea cineva apă la moară, că și hotăra să-i dea repede și cât mai plastic, returul pe un ton liniștit și nu fără un zâmbet galant: Nu oricine are onoarea să respire acest aer, măi prichindelu’ tatii, și să se bucure de aeru’ ăsta. Ți-am mai spus eu că aeru’ acesta nu e pentru oameni simpli ca tine, pardon, pentru proletari din toate țările
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
grav ignoranță. Aceasta este greșeala pe care mulți o fac în mod conștient sau inconștient. Cât vorbeam cu Adina, s-a apropiat de noi o femeie, cam de vârsta mea care arăta superb, cu o ținută elegantă și cu un zâmbet care îți încălzea inima. S-a prezentat Maria Parascan, Manager, am salutat-o respectuos și am schimbat câteva cuvinte despre produse și compania producătoare și m-a încurajat să consum produsele Forever. Am cedat la insistențele elegante venite din partea nepoatei
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
dată, c=nd asistam la ceva așa de important. Acolo, am văzut o altă față a vieții, am învățat că oamenii sunt buni și se pot iubi necondiționat. Foreverul este o afacere a iubirii. Acolo am văzut cele mai multe persoane cu zâmbetul pe buze, cu fețe luminoase și pozitive, ce pot să spun, frumos. Eram eu, trup și suflet, am trăit la maxim experiența și m-am bucurat ca un copil, am aflat multe informații prețioase care mi-au întărit credința că
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
citit îți vor trezi energiile latente din interiorul tău. MASCA CEA DE TOATE ZILELE ... Am să încep acest capitol interesant cu o poezie compusă de mine ... În timpu-n care eu trăiesc E-at=t de multă lume, Iar eu cu zâmbet tineresc Eman doar gânduri bune. Nu e ușor să fii iubit Când tu nu deschizi ochii, Să vezi și chipul lor mâhnit Să-ncerci ca să-i aproprii. În lumea-n care eu mă simt Încerc să mi te aproprii, Să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
trăind și trăiesc z=mbind în interior. A trăi zâmbind în interior înseamnă a trăi într-o deplină acceptare a corpului, a minții, a sufletului propriu, a ființei proprii. Atunci când zâmbim, să zâmbim cu sufletul deoarece cineva va primi acel zâmbet și ne va răspunde în același fel. Un zâmbet poate face mare diferență în viața noastră. Am punctat un pic despre acest minunat lucru, care este zâmbetul, deoarece majoritatea l-am uitat prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
zâmbind în interior înseamnă a trăi într-o deplină acceptare a corpului, a minții, a sufletului propriu, a ființei proprii. Atunci când zâmbim, să zâmbim cu sufletul deoarece cineva va primi acel zâmbet și ne va răspunde în același fel. Un zâmbet poate face mare diferență în viața noastră. Am punctat un pic despre acest minunat lucru, care este zâmbetul, deoarece majoritatea l-am uitat prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ființei proprii. Atunci când zâmbim, să zâmbim cu sufletul deoarece cineva va primi acel zâmbet și ne va răspunde în același fel. Un zâmbet poate face mare diferență în viața noastră. Am punctat un pic despre acest minunat lucru, care este zâmbetul, deoarece majoritatea l-am uitat prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului de pe buze, nu costă nimic să zâmbești, este totul gratis și inepuizabil și nici nu poți ști vreodată
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
zâmbet poate face mare diferență în viața noastră. Am punctat un pic despre acest minunat lucru, care este zâmbetul, deoarece majoritatea l-am uitat prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului de pe buze, nu costă nimic să zâmbești, este totul gratis și inepuizabil și nici nu poți ști vreodată cine se va îndrăgosti de zâmbetul tău. Dumnezeule Doamne, ce minunat este să zâmbești mereu, chiar și fără un motiv anume sau
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
prin sertarele prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului de pe buze, nu costă nimic să zâmbești, este totul gratis și inepuizabil și nici nu poți ști vreodată cine se va îndrăgosti de zâmbetul tău. Dumnezeule Doamne, ce minunat este să zâmbești mereu, chiar și fără un motiv anume sau chiar și atunci când starea corpului sau situația de moment spune nu. Totul se poate schimba într-o fracțiune de secundă, dacă în momente mai
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
din ceea ce ni se întâmplă și nouăzeci la sută din atitudinea noastră față de ce ni se întâmplă. Uneori nu putem controla situațiile prin care trecem, dar putem controla atitudinea cu care tratăm situațiile respective, iar dacă le vom aborda cu zâmbetul pe buze, atunci cu siguranță că vom trece mai ușor prin ele, iar urmările nu vor fi dezastruoase. Dar, dacă o banală situație de viață este abordată într-un mod trist, rigid și exagerat, atunci cu siguranță greutatea acelei situații
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mai distructive. Ca o idee de final, eu vă invit să zâmbiți cât mai des posibil și o să vedeți în timp și rezultate favorabile. Zâmbiți cât mai des posibil, atâta timp cât aveți suflare în corpul vostru muritor ... pentru că dacă ai pierdut zâmbetul și entuziasmul, ai pierdut totul. BAGAJUL PSIHOLOGIC, DIN CE ÎN CE MAI GREU DE PURTAT... Cheia pentru cunoașterea provocărilor minții umane se află pe cărarea întunecată a subconștientului și dacă o vom găsi, vom avea schimbări de durată care ne vor purta pe culmile
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
niciodată. Numai nu lua foc și gata! „Îmi face în ciudă, pezevenchiul. Ce? N-o mai aprins luleaua cu amnarul și iasca? O aprins-o. Da’ acu’ nu ia foc și gata” - continua să presupună moș Dumitru, cu iz de zâmbet pe chip, semn că a ghicit gândurile lui Pâcu. Și zi așa. Numai nu ia foc pacostea ceea de iască. Ai? De când te știu, tot așa o faci pe nepriceputul tocmai când îi crapă omului măseaua în gură... Las-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăușii s-au trezit cu câte un țoi de rachiu dinainte. Pâcu a privit la Costache întrebător și i-a vorbit cu parapon: Da’ bine, Costache! Eu îs om de un degetar de rachiu? Toți au privit către Pâcu cu zâmbetul pe buze, semn că îl știau poznaș. Costache nu a așteptat altă vorbă ci s-a înființat pe dată cu încă un deț de rachiu, pe care l-a așezat cu oarece ceremonie în fața lui Pâcu. Cei din jur au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
între noi, ca Hliboceanu? Asta nu se poate!” Cocoșitu - plin de mândrie - își purta privirea de la unul la altul, ca și cum ar fi spus: „Vedeți?! Eu sunt cel mai bun! De azi înainte veți da socoteală în fața mea”!... Hliboceanu, cu un zâmbet trist, a plecat fruntea abia îndrăznind să privească la cei din jur. Pâcu și moș Dumitru - gata să izbucnească în râs - își aruncau priviri complice. Tăcerea cărăușilor devenea stânjenitoare. Atunci, ca împins de un arc, Pâcu a sărit cu vorba
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dumitru, cu oarecare tristețe în glas. Hliboceanu a făcut semn de adunare către ceilalți cărăuși. Toți au venit și s-au strâns în cerc în jurul celor doi bătrâni... Moș Dumitru i-a făcut semn lui Pâcu să vorbească. Cu un zâmbet timid, strivit sub mustață - fapt neîntâlnit la Pâcu - acesta a prins a vorbi: Ce ați rămas așa plouați, flăcăilor? Ce? Nu vă vine a crede că a venit vremea să ne strângem și noi pe la casele noastre? Sau... nu mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]