5,438 matches
-
apropiere a lovit mama puiului, pe la spate, cu bățul din dotare cu așa putere în cap, încât aceasta a căzut fulgerată fără să scoată măcar un mârâit. În timp ce autorul își freca mâinile a mulțumire, cățelul se târa spre mama care zăcea întinsă pe o parte, cu ochii deschiși, privind cerul atât de senin în dimineața aceea. Ca și cum natura n-ar vrea să lase nimic să se piardă, ci totul trebuie să se transforme dintr-o formă în alta, cățelușul cauta cu
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
se află, undeva, într-o lume cu care nu are nimic în comun, o lume anostă. Chiar avea impresia că privește viața altcuiva. „Ce se întâmplă? Cum poate Dumnezeu să schimbe viața oamenilor de la o clipă la alta!?” O privea zăcând nemișcată, lividă, mai palidă decât cearșaful, tunsă... Oh! Acum observase. A fost rasă pe jumătate de cap, pentru operație. Capul bandajat lăsa la vedere părul negru, lung până la umeri, doar pe partea dreaptă a capului. „Nu contează, important este să
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
sânge! Din acest moment am pretenția să-mi ziceți: „Majestate!” - Majestate! - rostiră cei patru. Părea anormal ca cineva să-ți dezvăluie ascunzătoarea a trei comori și să trădeze secretul prin care puteau fi distruși vampirii. În capul lui Ursuz, ori zăcea multă prostie, ori mocnea o ură fără limite față de Dracula. Uzurpatorii tronului domnesc erau deciși să-și folosească influența pe lângă vampir, ca să-i câștige încrederea deplină și să profite de pe urma sa. Nu-i deranja cuvântul „Majestate” și nici micile plecăciuni
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
salvarea ei și stadiul de avansare a acestora. - Salvatori! se auzi vocea plutonierului adjutant, de la descarcerare. Cale liberă. Interveniți! În timp ce echipajul de la SMURD intra în acțiune, Emanuela și profesorul s-au apropiat pentru a-și confirma sigur identitatea victimei ce zăcea în mormanul de fiare. - Este ea..., da! Este doamna doctor Străinu! exclamă emoționat și extrem de îngrijorat profesorul. Trăiește? Faceți tot ce trebuie! Faceți imposibilul! Fără să realizeze ce face, o prinse pe Emanuela de mână, strângând-o destul de tare... - Domnule
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
Creatie > FEMEIE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie Călcâiul tău pășește prin misterele vieții, Iar ochii tăi angelici ascund poveți întregi, În pântecele tău stă zămislirea lumii, Femeie-n tine zac destine mari de regi. Pe brațul tău curaj e scris atunci când lupți, Prin ochiul tău profetic ispitele înlături, În gânduri de iubire pruncii mereu ți-alinți Și-n rugăciunea inimii tristețea iute scuturi. Când scâncetul durerii copilul îți încearcă, Faci
FEMEIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357868_a_359197]
-
unul cu mașina în curte, îl trezesc din somn, duc imediat fata la spital, îi anunță pe părinți; pe drum s-au oprit la sediul poliției comunale. „Totul într-o năucire generală” (pag. 39) Cineva zărise pe tânărul cu bicicleta zăcând în șanț și l-a aruncat și pe el în mașină. Reîntors la locul accidentului, cu căruța plină cu pietre, împreună cu amicul Ghiță Stârc, Cucu Nae, în lumina difuză a lanternei, șterge petele de sânge existente, lăsând una singură neatinsă
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
chiar reverberând accente din lirica lui O. Goga: „E ger și în soba-nvechită de timp... lemne ard/ Trosnește de doruri grădină, zăpezile-o-ngroapă/ Din lacrimi de cer înghețate privirea-mi se-adapă/ Și-un lujer de floare uscată zăcând sub un gard/ La fel ca și mine așteaptă... din neguri te-arată!” (Nostalgie). Este imposibil să scrii despre poezia Georgetei Resteman și să ai pretenția epuizării tuturor nuanțelor lirice, de a contura toate motivele ori temele expuse prin vers
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
noi ne ducem imediat cu gândul la un dresaj neapărat necesar, fără de care, indiferent de rasă, tot o potaie ar fi. Odată, l-am văzut că nu se simte bine. Cred că cineva încercase să-l otrăvească. Câteva zile a zăcut, primind de la noi tot ce îi dădeam, ca cel mai cuminte „pacient”, mai ales laptele care, ce-i drept, nu-i plăcea de fel. Am avut norocul de a-l vedea iar zdrăvenit complet și reluându-și expedițiile, pe care
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Mai am o inimă în plus O folosesc doar la apus... O fac sa bată ca să scrie versul! Și să m-audă universul Cum urlu înlăuntrul meu Cum zac cu părul plin de zoaie Și mă acopăr cu gunoaie Să simt în nări parfumul greu! Și-apoi... ce pot să zic? ce pot eu să mai fac? Când totul e decis de alții Sau poate tocmai trebuie să tac
MAI AM O INIMĂ ÎN PLUS de MIRELA STANCU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358383_a_359712]
-
episoade incredibil de palpitante, pentru că la fiecare episod mai ieșea un adevăr la iveală referitor la autoturism, pentru că nici bujiile nu erau afumate, nici bobinele nu aveau întreruperi, nici parbrizul nu era zgîriat și, totuși, dacă mașina nu pornea și zăcea ca vaca în mijlocul drumului și o blestemau șoferii, iar ea dădea indiferentă din coadă, de vină era lipsa aceea acută de benzină, care s-a lămurit abia în ultimul episod, dar era deja prea tîrziu, pentru că verișoara frumosului ăluia cum
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Caisă! E clar, a rîs căpitanul; nea Caisă este la beci, pe el l-am prins vînzînd sîrma de cupru ... O expertiză grafologică și am rezolvat cazul ... dar cum rămînea cu inginerul Marcu, doar nu era să-l lase să zacă în arest, ce fel de suflet avea el, căpitanul? Dar bărbatul o strînsese de mînă, cu pasiune, și îi spusese că el a trecut de proba cea mai grea, acuma urma proba-probelor și Adelina i-a zîmbit prin întuneric și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
pe jumătate fără vînt! Thomas părea nervos și nimeni nu se străduia nici măcar să-i înțeleagă starea de spirit, care îl făcea să fie furios. Cu vînt și fără cuvînt! Ce pățise oare Thomas?! Licurișca, veselă și comunicativă de obicei, zăcea pur și simplu pe treptele de lemn din fața casei și privea absentă peste dealuri, sau prin ele, ca printr-un șvaițer. Carina își împărțea bomboanele fondante cu Max, cîinele nostru pe jumătate lup, pe jumătate libercugetător și pe trei sferturi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
a morții deopotrivă. în ele-mi cresc ființa... sunt armă, pocnet, glonțul, sunt toate și nimicul. sunt forma care iese fără să se oprească, în zidul de-ntrebări. sunt și întârziatul răspuns în crucea albă. tac. îmi las urma să zacă... i-un punct liber s-alerge, s-adune-n trup istorii din două sfere seci. iubesc mișcarea apei, geometrii uscate, în aer viciat. sărut în timp poteca. pământul îmi răspunde. cutremurul mă prinde. înghit pietre vii. le formulez tăcerea. în mine cresc
ŞTERG UMBRA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358038_a_359367]
-
Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului N-am găsit iubito flori pentru tine Oricât m-aș fi sculat de dimineață A trecut azi Bacovia prin piață Și-l caută doi domni în limuzine Magnoliile zac bolnave-n ceață Spitalele de muribunzi sunt pline Eu n-am găsit iubito flori pentru tine Florăreasa a murit azi dimineață Și-avem de astăzi în oraș doi morți Nici nu mai știu din noi care-i cel viu Tu
ULTIMELE FLORI de ION UNTARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358141_a_359470]
-
înc-o șansă, ca unui rege o Franță, am pătruns în inima ta, iubito, un don Juanito? Ce pușlama, strigă îngerii, Lasă-i în Valea Plângerii, rostogol prin ierburi, verbul a ne iubi. Demn e cerbul. Un secret ce salvează viața? Zăceam în zăpadă, dimineața. Oare când am băut această zăpadă? Când a intrat Transatlanticu-n radă? Un uriaș pe catalige, timpul nostru. Care timp? Care e rostul?Empiric trăim, gândind imperial, Doar chipul dragostei e palid, oval. Fluturii fac un zgomot ciudat
DESNUDA de BORIS MEHR în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357670_a_358999]
-
semnal, dar s-a întins ca o pisicuță leneșă și a căscat profund. Am gâdilat-o ușor la tălpi, amintindu-mi cum îmi trezeam uneori copiii când erau mici. A oftat și, fără să deschidă ochii, a acționat telefonul ce zăcea pe undeva sub trupul ei, pe scaun. - Alo...! Da, tati, suntem în tren!... Nu știu, dar mai e puțin, lasă-mă! A zâmbit toată lumea. Se treziseră pe rând, inclusiv bărbatul mătăhălos, care arăta cel mai odihnit. Noi ne-am coborât
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
clienți înainte de a face cale întoarsă ... Nu trebuie să-mi plătiți așteptarea. Întâlnirea cu câinii se produsese curând. La început, îmi ieșiseră în cale câțiva puiandri, parcă puși pe joacă, schelălăind. Grosul haitei, începeam să disting prin pâclă, pe măsură ce înaintam, zăcea pe caldarâm chiar în fața casei cu numărul 13. Era o clădire cu parter înalt, în stil Bauhaus, cum își construiau unii oameni cu dare de mână prin anii '40 ai veacului trecut. Pereții ei exteriori erau trași în terranovă galbenă
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
o mizerie, să ne rupem gâtul urcându-le, ne-a intentat procese ... Ne acuza între altele, auzi tu, că i se ardeau lui becurile la parter fiindcă noi tropăiam prin casă! Ceva de groază cu obsesia tropăitului ăstuia!... Uica Livi zăcea într-un pat mult prea larg pentru colțul de cameră unde fusese amplasat, vizibil marcat de boală, fața i se scofâlcise și căpătase tenta galben-pământie a suferinzilor fără leac. Totuși, în aer stăruia izul inconfundabil al țigărilor Virginia (neapărat în
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
prin ferestrele aproape mătuite din cauza prafului și urmelor de muscă, mi-aș fi găsit cu greu drum printre băncile lungi, dispuse la întâmplare de cei ce le folosiseră cu o zi în urmă. Pe una din ele, în apropierea ușii, zăcea uitată o manta din postav gros cu însemnele cefereului. Renunțasem să consult mersul trenurilor, afișat pe un panou sub fâșii de sticlă, amplasat lateral, pe un perete opus ghișeelor, cu indicațiile aproape imposibil de deslușit în semiobscuritate, și ieșisem în
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Steaua Destinului Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne luminează calea, cu binecuvântare și prin ea se împlinește hristic soarta tututor popoarelor, neamurilor și semințiilor pământului. Pentru a salva lumea din mlaștina păcatelor și pentru a răscumpăra omenirea din nedreptatea în care zăcea și se zbătea, izbăvind-o, Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a trebuit să împlinească Dragostea Sa absolută în suprema Suferință prin răstignirea cu Trupul Sfânt pe Cruce, gustând moartea ca o ironie amară, „compensatorie” pentru minunile și binefacerile Sale săvârșite în
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
să ia, avară, cuvinte șlefuite care-n doruri s-au urzit. Să le strecor în gândurile tale nedormite și cu seninătatea lor încet să îți desfac fâșii necunoscute din iubirea ce promite o primenire-a viselor ce-adânc, în tine, zac. Mi-ai dat o altă inimă și-o primăvară nouă, să ne dezghioace muguri verzi pe ramurile seci, să-ți spele irișii cu-albastru și cu bob de rouă... păstaia sufletului să-și deschidă albe teci. Referință Bibliografică: Mi-ai
MI-AI DAT O PRIMĂVARĂ NOUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344732_a_346061]
-
16 AUGUST: SFÂNTĂ MAHRAMA A DOMNULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 959 din 16 august 2013 Toate Articolele Autorului În ultimele zile ale petrecerii pământești a lui Hristos Domnul nostru, regele Avgar al Edesei din țară Siriei, care zăcea de lepră vânata și sfărâmarea oaselor, auzind de vindecările și minunile peste fire pe care le făcea Hristos, Îi trimite o scrisoare prin care Îl cheamă la el spre a-l vindeca. Scrisoarea o trimite prin Anania zugravul, (denumirea de
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
la pânzele de păianjen de la muchiile de sus ale pereților și nici printre dulapurile metalice pe unde se aduna praful după scurte perioade de timp. Când nu se auzea trebăluind, era semn că și-a băgat nasul prin hârtiile ce zăceau pe birouri. Era tare curioasă tanti Nuța, mai ales în zilele de salariu. Căuta fluturașii cu sumele de încasat la fiecare în parte, ca să aibă subiect de bârfă în exclusivitate cu prietenele ei. Nu rămâneau de la întreg personalul, dar era
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
verandă, iar podul părea să fi fost transformat în mansardă, cu un balconaș de fier forjat spre stradă. Grădina de pe coasta dealului fusese cultivată, ca pe vremuri, cu porumb, cules deja acum, iar o parte din tuleii tăiați de curând zăceau stivuiți pe margine. Da, își spusese, toate aste ar fi fost bune dacă ... Portița nu era încuiată, intrase în curte, urcând agale povârnișul pavat cu cărămidă de lângă împrejmuire. Pavajul ăsta voise să-l înlocuiască, fiindcă devenea prea alunecos iarna, cu
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
la pândă, ajunsese să distingă și să deosebească urmele, apoi să descopere ascunzătorile vânatului ca nimeni altul dintre consăteni. Dar pentru asta trebuia să fii viguros și, mai ales, să ai inimă și plămâni de oțel ... De mult o fi zăcând bușteanul ăsta aici? se întrebase ca să-i mai treacă timpul. Când fusese ultima oară pe Negre, cu puțin înainte de a lua drumul Vestului, parcă nu-l văzuse. Era al naibii de gros, să te chinui să tai un asemenea copac și apoi
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]