2,112 matches
-
Editurii Polirom, cartea care a deschis colecția Studii de Gen. În varianta bulgară a baladei, lucrurile sunt și mai și: Ana lor născuse deja, iar meșterii mari i-au lăsat afară un sân ca să-și poată alăpta copilul și după zidire. Exemplul familiilor monoparentale a fost adăugat acum. Somat să scoată la suprafață ceva corupție, PSD le-a scos la suprafață pe ministra Justiției, Rodica Stănoiu și pe cea a Integrării Europene, Hildegard Puwak, ascunzând marii rechini sub două „fuste”, potrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbați, cât și pentru femei, însemnări de mobile deosebite de case, de grădini și alte asemenea“. La sfârșit de an, prenumeranții, abonații, primeau și un „călindar“, cu lunile anului viitor, „poezii fugitive ce vor ieși în acel an“, însemnări despre zidiri, locuri vândute, o variantă a rubricilor imobiliare de azi, dar și despre locurile mai interesante din țară, „ca Podul lui Traian, Turnul Severinului, intrarea Dunării în Țara Românească“. În linii mari, toate cele enumerate mai sus erau structurate în șase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
el Îi băgase În cap să se facă Învățător - tata oprise lucrările și-și ceruse mutarea (după ce i se refuzase demisia). Însă oamenii din sat, În frunte cu părinții flăcăului, Îl convinseseră să rămână, să continue, fiindcă ziceau ei: «Orice zidire cere Înzidire». Așa că Îl Înmormântaseră după datină, iar din a patra zi veniseră și mai numeroși la lucru, la școală. După nefericita Întâmplare, prin rapoarte, cereri scrise, tata se adresase Inspectoratului “În numele locuitorilor”, rugând să aprobe ca Școala Primară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fixați În sate-noi cu nume dulci urechilor galonapoleoneene: Berezina, Borodino, Arcis (sur-Aube)... Întâia ispravă a Italianului (oamenii Îi spuneau ’Talianu’, dar și, ca o răzbunare onomastică: Sârdar Ali și Sâr Ali): construirea „Curții”. Numai că, Înainte de a se fi terminat zidirea, «o dat Dumnezeu oleacă di cutremur», cum zice Moș Iacob, care cutremur a prefăcut Pălatul Sârdarului Într-un morman de piatră gălbuie-roșietică - din aceea friabilă, semințoasă (dealtfel, la noi i se spune: „sămânță de parâng” acestei pietre putând fi tăiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
văzând cum se Înalță În orașul Bălți, deoparte noua catedrală... iar pe de alta sălășluirea episcopală, cuvenită arhiereilor ce vor fi rânduiți de Dumnezeu... Dar, iubiții mei frați... lucrul nostru este Încă la Început. Urmează de acum Înainte, munca pentru zidirea cea sufletească a sfintei noastre biserici”. Expunerea realizărilor În decursul celor 10 ani de păstorie a episcopului Visarion Puiu, la Bălți, consemnate În ”Cuprinsul” cărții nu conține și detaliile Înfăptuirilor (pe plan socio-gospodăresc și de asistență socială. O orientare de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
creștine. Fără îndoială că la geneza prezentului opus a contribuit și experiența acumulată la Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Tomisului, ca martoră și părtașă la o prodigioasă reinserție a bisericii în viața orașelor și satelor, la o operă de adevărată "zidire sufletească" realizată cu mijloace moderne, cu inteligență și fără ostentație, într-un adevărat spirit al iubirii și toleranței creștine, propriu confesiunii ortodoxe. Ani de-a rândul a asistat și a pus umărul la mediatizarea unui impresionant calendar de evenimente misionare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
a realiza emisiunea Vestigii Istorice în colaborare cu regretatul prof. univ. dr. Ardian Rădulescu. Se cuvenea așadar să îi menționez pe cei care au stat la temelia volumului de față. Și dacă am avut parte de o astfel de temelie, zidirea efectivă am dobândit-o lucrând în spațiul comunicării și PR-ului, la biroul de presă al Centrului Eparhial Tomis. Îi mulțumesc și pe această cale Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pentru susținerea părintească, încrederea acordată și ritmul alert al acțiunilor sale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
trei muieri. Lui nu-i trebuia, însă, decât aceea pe care de mai de mult o dorea, printr-o viclenie ce nu era a femeilor bătrâne, ci a lui Dumnezeu, cel care își are scrise vicleniile sale sfinte în toată zidirea sa, cu semne fără de moarte. Mergând cătră acea copilă nouă a lumii, își lepădă țigara și zvârli în asfințit un rotocol de fum. Ca și cum ar fi fost izvorât din inima lui, acel rotocol se subție ca o umbră fină, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și le-am desfășurat în apă, la fund, cu plumbi. În cârlige aveam râme de cele șerpești. M-am cinchit pe malul umed. Stam și eu neclintit. Bătea inima în mine fără să se audă, cum zvâcnea nesimțit în toată zidirea. Pe varga undiții din mijloc a venit dintrodată și s-a așezat un pui de rândunică. Și-a netezit o clipă penele cu ciocușorul, pe urmă s-a uitat la celălalt pui de rândunică din oglinda gârlei. Vârful vergii a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și felurite spălături, pînă la o vreme de îndreptare. 11. Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvîrșit, care nu este făcut de mîini, adică nu este din zidirea aceasta, 12. și a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul preasfînt, nu cu sînge de țapi și de viței, ci cu însuși sîngele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică. 13. Căci, dacă sîngele taurilor și al țapilor și cenușa unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
și două luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara”. --Este drept, sfințite, dar de la credință și evlavie profundă la “crăcimă”, “dughene” sau “odăi” aflate în curtea sau în vecinătatea sfintei lui zidiri este o cale. Și unde mai pui că și Întâi Stătătorul bisericii, Gavriil, a cumpărat o “crăcimă” și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede cu asupra de măsură că îl iubești pe slăvitul voievod, așa cum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mitropolia Veche de astăzi n.n), cea pe care o vedem acum, era terminată. După această precizare, Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-a răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea bisericii Sfântul Andrei? --Mă mai întrebi? --La 21 noiembrie 1794, vel logofătul Ioan Cantacuzino scria în anafora către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
domnul cel larg în daruri”. La ce s-o fi referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
veliții boieri să cerceteze “jaluba ce au dat... al nostru cinstit și credincios boier,... Nicolai Roset biv vel vornic”, care “au arătat cum că o uliță ce merge din Ulița Mare drept la vale spre Bahlui și la feredeu... cu zidirile ce face... părintele Mitropolitul s-ar fi strâmtând,... cât ar pute să treacă o căruță și acea uliță ar fi trebuitoare la toți... și mai ales ferească Dumnezău, de o întâmplare de foc... Drept aceea... să mergeți la fața locului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne-au slujit... la vreme de oaste fiind baș ciuhodar” (slujbaș ce se îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare n.n) logofăt, cu soția, fiicele sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a sămănat semințe și s-au făcut tot felul de bucate” (3, pp. 149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația cosmogonică a legendei diluviului justifică din plin acest fenomen. Nu pot încheia trecerea în revistă a coordonatelor simbolice ale arcei diluviene fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duhurilor pământului”. După unii cercetători (36, pp. 40-41 ; 37, p. 222), aceste infor mații ar fi cele mai vechi atestări documentare, pe teritoriul românesc, ale unor motive din legenda tip Meșterul Manole : surparea construcției (Sulzer, 1790), pedepsirea meșterului (Struve, 1793), zidirea femeii (Kogălniceanu, 1842) etc. Față de aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă privind întemeierea cetății Poenari, pe râul Argeș (la nord de Curtea de Argeș, sat Bucșănești, comuna Corbeni, jude țul Argeș), legendă consemnată în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitropolit „în eparhia noastră, în zilele prea înălțatului domn Constantin Mavrocordat” -, vizitând cetatea Poenari, Neofit con- semnează în jurnalul său, pe data de 11 iulie 1747 : „Zic oamenii, că aciastă cetate s-au făcut cu tărgoveștenii și zic, că la zidirea cetății au fost un Manole văt(af) și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu e stâlp să urce” (47, p. 178). e) în ambele legende (cea românească a edificării arcei și cea ucraineană a edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța” motivului. Nu sunt de acord cu Mircea Eliade, care credea că, în acest caz, diavolul este cel jertfit și că astfel „clădirea poate dura” (44, p. 38). Jertfa zidirii ar putea, eventual, consta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța” motivului. Nu sunt de acord cu Mircea Eliade, care credea că, în acest caz, diavolul este cel jertfit și că astfel „clădirea poate dura” (44, p. 38). Jertfa zidirii ar putea, eventual, consta în cele „zece suflete” cerute călugărului de către drac, dar, în acest caz, ar fi vorba de o „jertfă ratată”. „Jertfa de sânge a fost înlăturată de cei care au recepționat motivul în Ucraina - glosează V. Ciobanu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui fenomen similar, dintr-o altă variantă ucraineană - datorită faptului că aceia care au adaptat acest motiv cu o atât de vastă circulație [...] s-au gândit că ar fi o impietate să vorbești de sânge uman sau chiar animal la zidirea unui lăcaș sfânt” (43, p. 9 ; vezi și 36, pp. 100-101). Lipsa temei jertfei umane este justificabilă din mai multe puncte de vedere. În practică, acest ritual sângeros a dispărut sau a fost „îndulcit” din vremuri imemoriale, fiind înlocuit cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
câteva scânduri. Dar Väinämöinen nu-și mai aminti trei rune, pentru ca luntrea să fie pe deplin săvârșită. (Să punem în paranteză faptul că neputința eroului de a finaliza construcția - cum am văzut că se întâmplă și în legenda apocrifă a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au cristalizat prescripțiile magico-rituale în discuție. În spațiu și timp, prescripțiile au variat. Invariantă a rămas obligativitatea respectării lor. „în legendele Putnei - notează Ovidiu Papadima -, căutarea [locului noii mănăstiri] se împlinește cu ajutorul miracolului și de aceea nu mai necesită «jertfa zidirii», care i s-a impus atât de sângeros meșterului Manole” (65, p. 468). Ca și în legenda românească a potopului, în legendele tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și altele cuprinse în text se regăsesc în folclorul românesc ; este vorba, de exemplu, de legenda luptei, la sfârșitul lumii, dintre Anticrist și Sf. Ilie, ale cărui picături de sânge, căzute pe pământ, incendiază lumea. 43. Valeriu Șt. Ciobanu, Jertfa zidirii la ucraineni și la ruși, Tiparul Moldovenesc, Chișinău, 1938. 44. Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, Editura Publicom, București, 1943. 45. Ilie Mândricel, „Tradiția locală despre relicvele rupestre de la Nucu”, în Vestigiile rupestre din munții Buzăului, Buzău, 1980, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]