2,112 matches
-
de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin de poezie, / Fiică a României, țară de dor, țară de glorii și trainică zidire, / Tovarășă Elena Ceaușescu, / Vă dorim ani mulți și fericire!” în ce constă aci „trasul limbii”? în retorica afectată a unei prețuiri deosebite. Voit „distins”, poemul e o colecție de clișee și nonsensuri, calculate să atingă „zonele erogene” ale celor de-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va fi legată numai de frumusețea înfățișării fizice și ca urmare au căutat să-i distrugă trupul și să-l facă pentru totdeauna ascuns oamenilor. în vederea acestui plan, de la acțiunea de a l dizolva cu materii chimice, au trecut la zidirea mormântului cu var și cărămidă, terminând cu turnarea peste el a unei plăci uriașe de beton și fier. În așa fel aranjat totul ca slugile stăpânilor de azi să nu se lase mai jos decât ale acelora de acum doua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Eliade afirma că monografia a adus contribuții „decisive” la exegeza mioritică, iar H.H. Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
discretă, neexplozivă a lumii. Poetul, „locuitor de labirint, / Cu tari pereți de alb argint, / Fără ferestre necum prag”, este, la rându-i, „constructorul” unui edificiu care-și validează viabilitatea doar dacă are deschideri către cititor („Sunt și zidar de tari zidiri, / Umplute numai cu ieșiri!”). Sub expresia reținută, calmă, arareori exclamativă, proprie mai degrabă unui visător, se descoperă un însetat de noutate și un explorator de spații largi, de preferință marine, dar și montan-silvestre, un nostalgic care nu ignoră nici semnificațiile
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
cărți, bărbați luminați. O înștiințare, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” din 1842, îl menționează pe D.-L. ca autor al unor lucrări în manuscris ce ieșeau din sfera didactică, fără a trăda interesul instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Bibliei, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
o face nunții pe care a văzut-o la Branul de Sus (Brașov) este de o remarcabilă minuție și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
primară, moștenită de la strămoși, și dă naștere unei lumi armonioase în care nu încape nici un fel de îndoială mai consistentă sau nu se surpă nimic. Cutremurul albastru (1973), Ziua și noaptea cuvintelor (1977), În fața luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și cotloanele sunt irizate, astfel încât nostalgia este vagă, resemnarea calmă și tristețea senină. Cărțile care urmează, perfect omogene
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea bâlinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
cea mai temeinică”. SCRIERI: Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie, București, 1946; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Fiul lunii, pref. Dinu Pillat, București, 1969; Haina de brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele, veri răul carile mi s-a tâmpla supt titulul numelui tău va rămânea. Iară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit, seria care îl privește pe Alecsandri - "basmele" cu care povestește, "frunzele" din care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străzi, stabilimente comunale, biserici, cimitire, școli, urmau a fi date comunelor, fără despăgubire, odată pentru totdeauna. Locurile din interiorul satelor și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcționat prin hrisov domnesc, dat de Alexandru Constantin Moruzzi Voievod la 7 noiembrie 1805 către biserica Sf. Nicolae, la cererea biv vel spătarului Șerban Costache (zis Negel), proprietar a toată vatra târgului din 1801, față de care „face miluire" pentru noua zidire a bisericii, mai ales că la această biserică, vroia „să facă școală de obște de învățare în limba grecească și moldovenească". Ajutorul pentru biserică și școală, înțelegem din studiul pr. protopop Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ușa bisericii, înainte de liturghia duminicală. În anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de monseniorul Auner în conformitate cu proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându-se credincioșilor pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
român nu a vrut să-și refacă gospodăria pe parcela de pământ primită pe terenul cimitirului, de teama blestemului morților, ale căror oseminte au mai rămas Încă Împrăștiate pe teren mulți ani. Primăria a folosit pietrele funerare pentru pavare și zidirea unor pereți de susținere În cartiere mărginașe, unii locuitori folosindu-le chiar și pentru Împrejmuirea cocinelor. Acțiunile lui Ifrim XE "Ifrim" la Iași nu au luat sfârșit o dată cu lichidarea cimitirului. El a cerut permisiunea de a demola casele unor evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și T.V.A. cuprinse în devizele întocmite de unitățile prestatoare care șunt înregistrate că plătitoare de T.V.A. Articolul 6 lit. A. i) 1 Șunt scutite de T.V.A. lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere, executate pentru cimitire, ca: zidire cavouri, săpat gropi, chituit capace cripta, înhumarea și deshumarea decedaților. Șunt, de asemenea, scutite obiectele de uz funerar că: sicrie și garnituri sicrie, cruci, respecte, coroane și jerbe din flori naturale și artificiale, lumînări, exclusiv cele decorative și cele pentru
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
reasigurări sunt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asigurați. Despăgubirile acordate asiguraților includ și T.V.A. Art. 6 lit. A i) 1 Sunt scutite de T.V.A. lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate în cimitire că: zidire cavouri, săpat gropi, chituit capace cripta, înhumarea și deshumarea decedaților. Sunt, de asemenea, scutite obiectele de uz funerar că: sicrie și garnituri sicrie, cruci, respecte, coroane și jerbe din flori naturale și artificiale, luminări (exclusiv cele decorative și cele pentru
DECIZIA nr. 1 din 10 noiembrie 1993 privind aprobarea soluţiilor unice referitoare la aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , aprobată prin Legea nr. 130/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109023_a_110352]
-
fără ca sintagma să fie conotată conradian. Căci "apărarea civilizației și culturii este o sarcină imediată, concretă, pe care și-au luat-o oamenii muncii din toată lumea, în frunte cu partidele comuniste și muncitorești". Servitutea artistului este cauționată prin participarea la zidire, sub semnul controlului partinic și al promisiunii emancipării umanității înseși. Anatomia complicității "creatorului"/ "criticului" la crima etatică poate începe din acest punct al enunțului partinic: "Privirea conștientă în viitor dă o perspectivă uriașă operei literare. Or, aceasta înseamnă în adevăr
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
pretutindeni URMELE LUI ȘTEFAN CEL MARE ÎN ȚINUTUL SOROCII Cetatea Soroca este un simbol al dăinuirii în timp și spațiu a românilor, cetatea medievală care s-a păstrat cel mai bine și care a cunoscut cele mai puține schimbări în zidire. Izvoarele documentare au lăsat puține mărturii cu privire la istoricul cetății sau al ținutului Soroca. Miron Costin, în "Cronica polonă", susținea că cetatea de piatră a fost ridicată în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, anii patruzeci ai secolului
Urmele lui Ștefan cel Mare în ținutul Sorocii. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu se sting, semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită pe timpul lui Alexandru cel Bun și a fost reconstruită de Ștefan cel Mare. Există
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
numi o poezie muzicală, transformată imediat într-un adevărat imn al luptei pentru redeșteptarea conștiinței neamului. Alături de alte versuri ale sale înscrise sub semnul poeziei de opinie, poemul-cântec a stat în fața tancurilor sovietice (în 1989) pentru apărarea ființei naționale („La zidirea Soarelui se știe/ Domnul a muncit o veșnicie/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu/ Ne-am ales cu Domnul Eminescu/ Domnul cel de pasăre măiastră/ Domnul cel de nemurirea noastră - Eminescu”). Mai ales după 1991, el a scris o
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
lingourilor și curățarea cu flacără a lingourilor, bramelor și țaglelor, precum și curățarea cu ciocăne pneumatice a lingourilor și laminatelor 26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocăne și prese de peste 200 kg/forță 27. Activitățile efectuate de zidari-samotori: ● zidirea și repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje cu cărămidă din silica sau cu cărămidă din silica asociată cu alte categorii de cărămidă refractara; ● executarea la cald la utilajele menționate mai sus
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 28 august 2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152138_a_153467]
-
industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje cu cărămidă din silica sau cu cărămidă din silica asociată cu alte categorii de cărămidă refractara; ● executarea la cald la utilajele menționate mai sus a operațiilor de zidire și de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractara utilizată - activitate permanentă 28. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la: ● uscarea, prăjirea și distilarea minereurilor cinabrifere; ● distilarea și purificarea mercurului în proces continuu; instalațiile de prelucrare cu mercur
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 28 august 2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152138_a_153467]