2,287 matches
-
sfaturile prea înțeleptului medic și astrolog La Riviere, cel care prescria medicamente după poziția astrelor în zodiac. Cînd fiul lui Henric, viitorul Ludovic al XIII-lea, se năștea, făcîndu-i horoscopul, La Riviere îl numi "Cel Drept" (deoarece se născuse în zodia Balanței); iar când copilul lui Ludovic al XIII-lea (Ludovic al XIV-lea) venea pe lume, între perdelele grele de catifea din camera reginei Ana, se ascundea Morin de Villefranche, astrologul consilier al marelui Richelieu, pentru a stabili cu exactitate
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
XIV-lea, Soliman Magnificul, Frederic cel Mare), această oră atrage un plus de strălucire viitoarei domnii a prinților regali. Tot așa s-a găsit că marii savanți se nasc iarna; că poeții au preferință să aibă planetele răspândite deopotrivă în zodiile reprezentate de animale ș.a.m.d.. M. Krafft, matematician și statistician elvețian, a studiat 60.000 de cazuri de muzicieni, după datele dicționarului muzical al lui Humbert-Riemann și după registrele de stare civilă, și a găsit că "în majoritatea cazurilor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Efemeride din secolul XVII, întrebuințate la alcătuirea horoscoapelor 4. - Monedă antică având un însemn zodiacal 5. - Domiciliul planetelor în cursul zilei și al nopții 6. - "Aspectele" formate de pozițiile relative a două planete pe bolta cerească 7. - Localizarea astrologică a zodiilor pe corpul uman 8. - Reconstituire a Turnului Babel 9. - Magi babilonieni studiind mersul unei comete 10. - Heptagonul stelat care oferă ordinea și denumirea zilelor din săptămână 11. - Sigiliu asirian pe care este figurat inelul planetei Saturn 12. - Gravură asiro-chaldeeană a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și reconstrucții succesive. Nu e vorba aici atât de o similitudine de receptare a operei artistice, cât de o asemănare procedurală a celor două arte. Pe de altă parte, fragmentul ekphrastic reprezintă intervenția lui Vasi, personaj creat de Țoiu în zodia superficialului. Babis Vătășescu etichetează, nu de puține ori, poveștile lui ca fiind neserioase. Vizita la Luvru nu este rezultatul unei înclinații culturale a lui Vasi, care, de altfel și mărturisește că are "o silă veche de acest muzeu" pe care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
apariția unui bulldog, ăla era în lesă, dar se pare că bietul cățel al străzii știa că pe acolo e teritoriul de drept al celuilalt. Se nasc și câinii sub stele diferite, al meu de acasă fiind unul sub o zodie norocoasă pare-se, norocul împărțindu-l cu mine din momentul în care ne-am găsit unul pe celălalt. Până la Zu nu mi-am imaginat că încape atâta afecțiune într-un boț cu coadă și urechi. Cu fiecare zi petrecută împreună
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu cercuri de fier, ca să nu se nască în zodia aia și să se nască în altă zodie, ca să nu aibă moarte; însă n-a putut, și împărăteasa născu un băiat, care fu numit Alexandru". Romanul lui Alexandru cel Mare a fost compus în Egiptul elenistic în veacul al III
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu cercuri de fier, ca să nu se nască în zodia aia și să se nască în altă zodie, ca să nu aibă moarte; însă n-a putut, și împărăteasa născu un băiat, care fu numit Alexandru". Romanul lui Alexandru cel Mare a fost compus în Egiptul elenistic în veacul al III-lea (de către un autor anonim ce a utilizat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână împreună după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, "dacă pustiul de noroc n-a știut să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
țarcul oilor". Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea îl învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are"), deoarece nevasta lui "avea altă zodie" decât el. O dată, susține că "stogul cu grâu este al lui" și s-a prefăcut cenușă. Credința că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care este condamnat să o trăiască până la momentul Judecății. În încercarea de a accede din nou în spațiul-matrice, avatarii cuplului adamic vor parcurge un itinerariu labirintic într-un plan strict orizontal, căutând, prin de-profanarea umanului, să reintre sub zodia sacrului, mai ales prin incinta casei terestre a divinității - biserica. El însuși necesitate și șansă a Mântuirii, Fiul în-trupat nu "cade", nu se prăbușește sub povara vreunui păcat, ci este "trimis", Cuvântul fiind primit de un receptacol uman pur: trupul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954; Moștenirea, București, 1955; Trei povestiri, București, 1955; Dezertorul, cu viniete de Denis Grebu, București, 1956; Eroul necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci..., București, 1957; Steaua magilor, București, 1957; Zodia Cutezătorului, București, 1957; Linia vieții, cu un desen de Iser, București, 1958; Postul înaintat, București, 1959; Dobrogea în marș, București, 1961; Mărirea și decăderea Păunei Varlaam, I-II, București, 1961; Șoseaua milionarilor, București, 1961; Cei 45, București, 1962; Pe scena
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
face să ignorăm însă rolul de ferment pe care l-a avut delimitarea de o realitate istorică odioasă, negarea vehementă a situației aduse de fascism”. Recuperarea în limbaj marxist a avut darul de a-l scoate pe marele critic din zodia unilaterală a acuzelor și a represaliilor de până atunci. Lovinescu e studiat ca scriitor într-o nouă carte, E. Lovinescu, artistul (1969), unde sunt avute în vedere literatura de imaginație, memorialistica și portretistica. O secțiune specială reconstituie ultimul mare roman
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
criticii literare marxiste din România. 1930-1940”, IL, 1963, 2; „Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940”, VR, 1963, 3; Nicolae Manolescu, O monografie E. Lovinescu, CNT, 1966, 9; Streinu, Pagini, IV, 256-263; M. N. Rusu, E. Lovinescu sub o zodie nouă, LCF, 1966, 17; I. Negoițescu, „E. Lovinescu, critic literar”, ST, 1966, 6; Paul Georgescu, După 20 de ani, VR, 1966, 10; Leon Volovici, „E. Lovinescu, critic literar”, ALIL, t. XVII, 1966; Mihail Petroveanu, „E. Lovinescu, artistul”, VR, 1970, 6
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Nota specifică o dau însă, ca și anterior, scriitorii din cercul revistei. La capitolul proză, sunt de consemnat Mihail Sadoveanu (cu numeroase povestiri și nuvele, romanele Oameni din lună, dat sub pseudonimul Silviu Deleanu, Venea o moară pe Siret și Zodia Cancerului, Divanul persian, acestea trei din urmă fragmentar, însemnări de călătorie etc.), Ion Agârbiceanu, D.D. Patrașcanu (cu nuvele și pagini din Viețile sfinților), Jean Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Română, simțise că scriu, dar nu am avut curajul să-i mărturisesc, mi-era rușine ca de-o boală venerică, ascunsă lumii bârfitoare. Mă proteja fiindcă citisem din Sadoveanu mai mult decât cerea programa! Da, mă ridicasem și declarasem mândru: „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă“! M-a pus să repet tare, să afle toți. La Istorie somnola Doamna Jerghiuță, care îmi era și dirigintă, mă iubea, pur și simplu, îmi făcuse cunoștință cu fiică-sa... într-un tramvai, când, desfăcând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de exemplu, contribuie la identificarea, reclasificarea, definirea, numirea referenților într-un discurs) și din punct de vedere discursiv (exprimarea polifoniei, manipularea receptorului se realizează și prin modul în care sînt construite anaforele; dăm doar un exemplu de manipulare, extras din Zodia Cancerului, unde Sadoveanu utilizează voit un demonstrativ ce poate fi interpretat anaforic: - Măria-ta, nebuniile mele au contenit de cînd Dumnezeu a apăsat asupra noastră mîna sa. Pentru ceea ce am săvîrșit cînd eram buiac și fără grijă, m-a judecat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putem vorbi de o anaforă "raportată" în cazul unor expresii referențiale ce pot fi interpretate ca anaforice din punctul de vedere al cititorului, dar ca deictice din punctul de vedere al "vocii" ce le enunță (ca în următorul citat din Zodia Cancerului, de M. Sadoveanu: Urcînd scările, de Marenne găsi sus binecuvîntarea înalt prea sfinției sale părintelui Dosoftei 1. [...]"Iată un lucru la care nu m-așteptam, cugetă domnul de Marenne, căci mie îmi plac prelații dîrzi [...]. Într-o țară străină, mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiu de relaxare și lectură, în care ești invitat de „hostesele“ Bookfest. Ai zice că nimerești, dacă nu ești atent, La țigănci. La ieșire, după ce ai citit sau ai făcut poze, te liniștești - e tot târgul din 2007 și Editura „Zodia fecioarei“ tot n-a reușit să își amenajeze locația. (Scriu în „centrul de Internet“ al Bookfest, care... nu are încă Internet. Niște băieți cu tricouri albe introduc de zor „aipiuri“ și nu iese nimic de un ceas. Robert Bălan mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
că-mi „iau ceva”, de fapt, sărăcind exilul literar românesc postbelic, cu excepția celor trei mari nume - Eliade, Ionescu, Cioran -, nu foarte bogat În valori de prim rang. La mijloc, evident, se află și confuzia În jurul acestei noțiuni, interpretată strict sub zodie politică. Sigur, amintindu-ne de exilul antic, grecesc, În primul rând, el prinde această rigidă coloratură, e suficient să cităm nume ca cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aceasta”, spune psalmistul sau scepticul de profesie. Dar, după cum se poate bănui, având o fire complicată și artificioasă, am ocolit totdeauna cu un dispreț afișat profețiile „pe bandă rulantă” precum ghicitul În palmă, În cărți, În bobi, În cafea, În zodii, ghicitul robotizat, În bule de cristal etc., părându-mi-se excesiv de simple, de „mecanizate”, dar mai ales deoarece Între „mine” și „misterul existenței mele” - care trebuia, nu-i așa, să existe neapărat! - se interpunea o altă persoană, o subiectivitate grosolană
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
elocvente. De altfel, Constantin Ciopraga și Edgar Papu (critici de prestigiu) au salutat în termeni mai mult decât pozitivi apariția volumului. "Vremea nouă", nr. 2286, 21 aprilie 1981 Val CONDURACHE "Intră cine vrea rămâne cine poate" Condiția debutului stă sub zodia unui concurs la care izbutesc cei care se prezintă (în absența trufașilor, veleitari sau scriitori adevărați, mult prea stăpâni pe arta pe care-o simt în paginile netipăritelor cărți, pentru a o expune unei concurențe din care doar pariurile lipsesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lecturii textelor de referință. Or, în sensul acesta, lucrarea lui Th. Codreanu păcătuiește prin foarte numeroase confuzii, dintre care voi aminti doar câteva. Versurile eminesciene "Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe" sunt scoase de Th. Codreanu din zodia gândirii schopenhaueriene, identificându-se într-însele "simetria timpului", raportată la paradoxul gnoseologic rezultat din "principiul de incertitudine" al lui Heisenberg, principiu pe care criticul îl cunoaște însă intermediat și-l interpretează cu o libertate... "stilistică". Principiul de nedeterminare postulează imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
l-a conceput Eminescu, avea tocmai menirea de a conserva acele energii arheale ale poporului român care, de n-ar fi fost urgiile istoriei, "l-ar fi situat printre națiunile cele mai importante ale Europei" (p. 82). Aflat mereu sub zodia mesajului mioritic, al bunătății neprevenite și al omeniei generoase, poporul român a trebuit să suporte toate consecințele acestor derivate, vai! "defecte naționale" și "maladii ontologice". Aceste calități originare, în loc să ne asigure o istorie normală, ne-a deviat în subistorie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
existe o damnare națională (românească, adică) este de părere Theodor Codreanu, pe urmele lui Mircea Eliade, C. Noica și ale altora -, pusă sub semnul modificării imposibile a raporturilor dintre constituenții "triadei zodiacale a românismului". Concret, trăim, ca popor, sub influența zodiei Cancerului (în care predominatoare este "invidia surpătoare a fraților"), a Berbecului (însemnând rezistența încăpățânată în fața "terorii istoriei") și a Cumpenei "care conține soluția finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fraților"), a Berbecului (însemnând rezistența încăpățânată în fața "terorii istoriei") și a Cumpenei "care conține soluția finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și îndeosebi victoriei Cancerului asupra celorlalte două din pomenitele zodii, suntem obligați s-o luăm mereu de la capăt, să nu avem continuitate, adică, în zidirea destinului nostru ci, asemenea lui Sisif, să nu facem tot timpul nimic altceva decât să schițam începuturi. "Teroarea istoriei" înseamnă, între altele, în special, presiunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]