1,910 matches
-
ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un ansamblu insolit îl constituie crucea Răstignirii și moleniile. La picioarele crucii sunt reprezentați doi îngeri care țin în mâini cămașa lui Hristos. Nicăieri în Valea
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anului 1760 și restaurată de mai multe ori (ultima dată în 1957) . În interiorul bisericii sunt zugrăvite atât iconostasul, cât și pereții, de zugravi populari, în stil bizantin, în anul 1831, potrivit unei însemnări de pe zidul bisericii. Unele icoane au o vechime de trei secole. În curtea bisericii își dorm somnul de veci câteva personalități marcante ale vieții culturale din ținuturile arădene, cum sunt
Biserica de lemn din Bodești, Arad () [Corola-website/Science/316817_a_318146]
-
vest a cauzat și renunțarea la cadrele intrărilor, cu inscripții și decor sculptat. În 1821, pereții lăcașului au fost zugrăviți, conținutul pisaniei de pe tâmplă, fiind acesta: “Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zugrăvit această sfântă biserică prin măna lui Nichifor Bădău zugrav cu cheltuiale de bani 20, din tot satul Ociului, fiind ctitor Ciorogar Adam, Maria, Adamul, Ana, Dan crâșnicul, Bălan Mihaiu, Petrișor Mihai, gronicul... Solomon 1821. Și s-au gătat în luna lui octombrie fiind... Ion Maier, Toderaș Adam a Adamului
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
pre biserică șapte mii...”. Știrea privind șindrilitul este interesantă, prin ea calculându-se cu aproximație, vechimea bisericii (cca 1700), căci în trecut de la o lucrare de învelire la alta trecea o jumătate de veac. Pisania pare a menționa un singur zugrav, pe Nichifor, întâlnit la Julița, cu numele Nandonie. Prezența în pisania de la Ocișor a numelui Bădău ne îndreptățește ipoteza că este vorba de un al doilea zugrav, Nicolae Bădău de la Lupșa Mare, al cărui prenume ori a fost omis, ori
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
la alta trecea o jumătate de veac. Pisania pare a menționa un singur zugrav, pe Nichifor, întâlnit la Julița, cu numele Nandonie. Prezența în pisania de la Ocișor a numelui Bădău ne îndreptățește ipoteza că este vorba de un al doilea zugrav, Nicolae Bădău de la Lupșa Mare, al cărui prenume ori a fost omis, ori a dispărut. Pictura de la Ociu deține prin desen, culoare și tematică, multe asemănări cu ansamblurile semnate de Nicolae Bădău, cel mai apropiat fiind la Șteia, din 1823-1824
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
multe asemănări cu ansamblurile semnate de Nicolae Bădău, cel mai apropiat fiind la Șteia, din 1823-1824. Un argument în plus vine în sprijinul ipotezei formulate mai sus, acesta fiind zapisul unei cărți pe care l-a scris în 1824, numitul zugrav, confirmându-i-se astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
după distrugerile produse de tătari, la năvălirea din 1241. De la vechea biserică de lemn -radical modificată- provin două frumoase icoane împărătești, aflate în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare inscripția „Acestă icoană o au plătit Ionu, Tudoru și cu Pătru. 1748”.
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
anul 1910. S-au păstrat totuși icoanele împărătești, pe lemn, ce au suferit, din păcate, o repictare stângace în 1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la Govora”, 1654, „Evanghelie”, București 1723, „Sinopsis”, Râmnic 1783, „Predici”, 1765, „Liturghier”, Blaj 1807.
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Laturile turlei erau separate prin brâuri dispuse vertical. Turla a fost înlăturată ulterior pentru a aduce construcția la forma originală. Catapeteasma bisericii datează din secolul al XIX-lea, fiind renovată în 1854 de către zugravul Fialcondri din Suceava și în 1897 de pictorul Gheorghe Berlinschi (1855-1929) din Satu Mare (în prezent în județul Suceava). Nu există urme care să conducă la concluzia că biserica a fost pictată. În naosul bisericii sunt două pietre de mormânt: una
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
târnațului de la casa țărăneasca. Amplă tâmpla, a cărei compoziție sintetizează teme de bază ale iconografiei răsăritene, inclusiv dverele împărătești, de o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea chipurilor, prin cadru arhitectonic, elemente decorative, vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi de tradiție postbrâncovănească. Numele acestora, ca și data realizării, au fost citite de pe epitaful, aflat din întâmplare, pictat „Stan zugravul Filip sin popii Radu, Toma, 1771“. Dacă prin activitatea să artistică Stan zugravul este întâlnit în numeroase monumente din satele
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea chipurilor, prin cadru arhitectonic, elemente decorative, vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi de tradiție postbrâncovănească. Numele acestora, ca și data realizării, au fost citite de pe epitaful, aflat din întâmplare, pictat „Stan zugravul Filip sin popii Radu, Toma, 1771“. Dacă prin activitatea să artistică Stan zugravul este întâlnit în numeroase monumente din satele transilvănene, pentru Filip, avem la Acmariu, singura mărturie a activității sale, după prezenta, alături de Stan și celălalt frate Iacob, în
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi de tradiție postbrâncovănească. Numele acestora, ca și data realizării, au fost citite de pe epitaful, aflat din întâmplare, pictat „Stan zugravul Filip sin popii Radu, Toma, 1771“. Dacă prin activitatea să artistică Stan zugravul este întâlnit în numeroase monumente din satele transilvănene, pentru Filip, avem la Acmariu, singura mărturie a activității sale, după prezenta, alături de Stan și celălalt frate Iacob, în 1761, pe șantierul de la Curtea de Argeș. Pereții lăcașului de la Acmariu nu au fost pictați
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă”. Pictura murală, grav avariată (cu precădere aceea de pe pereții
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă”. Pictura murală, grav avariată (cu precădere aceea de pe pereții verticali și de pe latura de nord a bolții navei), aparține zugravilor din școala de la Feisa. Aceleași chenare de panglici, separă medalioanele centrale; suita de mucenici, în arcade; panourile, tivite cu benzi colorate, cu reprezentarea Evangheliștilor și momente din viața lui Iisus Hristos, din care se mai disting Cina cea de taină
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
verii. La vârsta de doisprezece ani, Nestor a încetat să mai meargă la școală și s-a angajat ca muncitor agricol pe pământurile nobililor sau a țăranilor bogați - culacii. La vârsta de 17 ani s-a angajat ca ucenic de zugrav în Huliaipole. A continuat să lucreze la un atelier metalurgic din zonă, unde s-a calificat într-un final ca turnător. În această perioadă a fost atras în mișcarea revoluționară.
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
piatră. Este în forma bisericilor vechi, cu intrarea laterală. În vârful turnului e crucea cu șapte brațe și păunul alături, semn al creștinismului în primele veacuri și al biruinței. Interiorul bisericii a fost pictat pe pânză în ulei, probabil de către zugravul Petre din Preluca, în anul 1797, după cum rezultă din pisania de pe ușile împărătești în litere chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie în 21 zile. Pomini Gospodari Nistor, Iuon Zugrav"”.
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
de șiță a fost înlocuită cu țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]