5,822 matches
-
nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție. ... ... ... VI. Jurisprudența Curții Constituționale a României 39. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție. ... ... VII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, sentință ce va fi dată de tribunal fiind definitivă conform art. 13 alin. (8) din actul normativ menționat anterior. ... 46. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept și aceea ca problema pusă în discuție să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, în practica instanței supreme s-a reținut că această cerință de admisibilitate a sesizării este referitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
legiuitor la instituirea acesteia“. Curtea a reținut în acest sens că „scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum este acesta circumstanțiat încă din primul articol al ordonanței, poate fi atins prin utilizarea altor mijloace, care să nu pună în discuție existența unor drepturi sau libertăți. De exemplu, sancțiunea contravențională a amenzii poate fi individualizată prin utilizarea criteriilor prevăzute de art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor [...], astfel încât să asigure respectarea regulilor privind
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
de art. 147 alin. (1) și (4), cu consecința aplicării diferite a normelor penale la situații similare și a perpetuării unui grad sporit de impredictibilitate a normelor care incriminează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, aspecte care pun în discuție încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și a art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 5. Se susține că sintagma „sau de un alt act normativ, care, la data adoptării, avea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
16, și ad similis Decizia nr. 54 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015). Tot în același sens, Curtea a subliniat că marja de apreciere a legiuitorului, atunci când pune în discuție limitarea unui drept constituțional, în speță art. 23 din Constituție (Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragraful 23), sau nesancționarea încălcării unor relații sociale ce
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
alin. (1) și (4) din Legea fundamentală, cu consecința aplicării diferite a normelor penale la situații similare și a perpetuării unui grad sporit de impredictibilitate a normelor care incriminează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, aspecte ce pun în discuție încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a principiului statului de drept prevăzute de art. 1 alin. (3) din Constituție și a obligativității respectării Constituției și a supremației sale prevăzute de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în care, în urma analizei întregului material probator, instanța ar obliga entitățile învestite cu soluționarea cererilor să atribuie în compensare reclamanților anumite terenuri, textul de lege criticat, care impune soluționarea cererilor la nivelul entităților administrative în ordinea înregistrării lor, ar pune în discuție executarea hotărârii judecătorești, raportat la ritmul variabil de lucru al entităților administrative și la numărul cererilor înregistrate la nivel administrativ anterioare cererii reclamanților pe care acestea le au de soluționat în ordinea înregistrării lor, pe de o parte, precum și
DECIZIA nr. 121 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271561]
-
și nr. 641/84/2020* ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.247D/2023-1.254D/2023, nr. 1.274D/2023, nr. 1.329D/2023
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
art. 16 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020, precitată). ... 26. Referitor la invocarea prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție încălcarea dreptului fundamental la pensie, care se exercită în condițiile pe care legea le stabilește. ... 27. În raport cu cele enunțate, Curtea constată că prin ordonanțele de urgență ale Guvernului criticate în prezenta cauză nu sunt afectate drepturi sau libertăți
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 965D/2019, nr. 966D/2019, nr. 1.551D/2019, nr. 1.552D/2019, nr. 1.568D/2019, nr. 1.648D/2019, nr. 2.221D/2019, nr. 2.269D/2019, nr. 2.384D/2019, nr. 2.557D/2019, nr. 2.601D/2019 și nr. 2.602D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, dispune conexarea dosarelor nr. 966D/2019
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
cu privire la săvârșirea de infracțiuni de evaziune fiscală care presupun încălcări ale normelor în materia TVA-ului. Or, este evident că o asemenea abordare nu este întâlnită la nivel practic. Așa fiind, Curtea Constituțională apreciază că nu se poate pune în discuție autorizarea desfășurării urmăririi penale prin procedura prevăzută de art. 395 din Directiva TVA. ... 29. În continuare, în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale, Curtea Constituțională constată că, potrivit art. 172 alin. (9) și (10) din Codul de procedură penală, când
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
acte administrativ fiscale în sensul codului. Pe baza acestor procese-verbale, organul fiscal organizează evidența fiscală a sumelor reprezentând prejudiciul înscrise în aceste procese-verbale, distinct de evidența creanțelor fiscale. ... 37. Așa fiind, Curtea observă că, în cvasitotalitatea cazurilor în care se pune în discuție încălcarea din punct de vedere penal a prevederilor fiscale, organul de urmărire penală este sesizat de către organul de inspecție fiscală, care trebuie să organizeze în procesele-verbale evidența fiscală a sumelor reprezentând prejudiciul. Astfel, deși stabilirea obligațiilor fiscale se va
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
a depus note scrise prin care solicită admiterea excepției. ... 6. Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. nr. 1.844D/2020, nr. 1.845D/2020, nr. 1.910D/2020, nr. 1.911D/2020, nr. 2.022D/2020, nr. 2.043D/2020, nr. 2.209D/2020 și nr. 2.210D/2020, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora la Dosarul nr. 1.843D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.844D/2020, nr. 1.845D/2020
DECIZIA nr. 748 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251678]
-
în Dosarul nr. 1.152/62/2018 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 399D/2020, nr. 400D/2020, nr. 439D/2020, nr. 457D/2020, nr. 514D/2020, nr. 665D/2020, nr. 672D/2020, nr. 714D/2020, nr. 726D/2020, nr. 821D/2020, nr. 929D/2020 și nr. 1.850D/2020 la Dosarul nr. 83D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării
DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255053]
-
întâi din Constituție din cauza faptului că, ulterior modificării conținutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează“ legea materială în conținutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016, a reținut, în prealabil, că pune în discuție conformitatea cu Constituția a unei hotărâri a Guvernului care, potrivit unei jurisprudențe constante a jurisdicției constituționale, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255053]
-
a se vedea în acest sens Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). În al doilea rând, chiar și dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuție, propriu-zis, conformitatea cu Constituția a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, Curtea reține caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici, întrucât Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015, și-a produs efectele începând cu data de 1
DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255053]
-
supus analizei sale. Astfel, prin paragrafele 49 și 50 din Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, instanța supremă a precizat: „În măsura în care pretențiile deduse judecății vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuție atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze. Interesul atragerii în proces și a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o
DECIZIA nr. 7 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255414]
-
pentru aplicarea normei de la art. 454 din Codul de procedură civilă, fiind, în plus, obligatorie îndeplinirea și a celorlalte condiții: condiția negativă, aceea ca pârâtul să nu fi fost pus în întârziere prealabil pornirii procesului (ceea ce ar putea pune în discuție culpa procesuală a reclamantului care a acționat intempestiv, fără a încerca să soluționeze disputa anterior sesizării instanței, oferind pârâtului un interval de timp pentru a-și executa obligațiile) sau să nu se fi aflat de drept în întârziere (caz în
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
părțile Gelu Manea, Carmen Manea și Marilena Ciocsan au depus în toate cele trei dosare câte o cerere prin care solicită judecarea în lipsă. ... 6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 3.723D/2021 și nr. 626D/2022 la Dosarul nr. 3.390D/2021. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIA nr. 383 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261469]
-
aplicate prin hotărârea de condamnare definitivă. Acestea ar putea fi, eventual, valorificate la soluționarea unei cereri sau propuneri de liberare condiționată din executarea pedepsei rezultate în urma contopirii. Într-o astfel de ipoteză, a precizat doamna procuror, ceea ce se pune în discuție nu este valorificarea unui drept stabilit cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea de liberare condiționată din pedeapsa anterioară, ci încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii prin care s-a stabilit cu caracter definitiv pedeapsa pe care o execută
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
executarea pedepsei închisorii la momentul formulării cererii de liberare condiționată, la persoanele deja liberate condiționat la momentul intrării în vigoare a legii. Față de cele de mai sus s-a concluzionat că premisa ce face obiectul cauzei în care se pune în discuție dezlegarea chestiunii de drept nu a ridicat probleme de neconstituționalitate, încadrându-se în forma tip de reglementare avută în vedere de legiuitor la momentul legiferării. Totodată, s-a susținut că intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2017, ce a avut
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
condiționată, rămasă definitivă, această hotărâre se bucură de putere de lucru judecat, Decizia Curții Constituționale nr. 242/2021 neafectând în vreun fel acest statut juridic. Indiferent de condamnările viitoare ale persoanei în cauză/anularea ulterioară a liberării condiționate, nu se mai poate pune în discuție o reevaluare a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus măsura liberării condiționate cu luarea în calcul a zilelor considerate executate ca măsură compensatorie, întrucât aceasta ar însemna o încălcare a principiului stabilității/securității raporturilor juridice. În ceea ce privește perioada
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
de instanță după regulile de la art. 40 alin. (1) și (3) raportat la art. 39 din Codul penal, deoarece o astfel de deducere nu este reglementată de legiuitor. Prin motivele invocate pe calea contestației la executare nu se pot pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive, întrucât contestația la executare nu are natura juridică a unei căi de atac. Pe calea contestației la executare se pot
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
cursul executării pedepsei, ci solicită scăderea din pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare aplicată definitiv pentru concursul de infracțiuni a duratei considerate ca executate ca efect al măsurii compensatorii. Într-o astfel de ipoteză, ceea ce se pune în discuție nu este valorificarea unui drept stabilit cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea de liberare condiționată din pedeapsa anterioară, ci încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii prin care s-a stabilit cu caracter definitiv pedeapsa pe care o execută
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]