19,560 matches
-
Art Deco s-a manifestat mai ales în cazul zgârie-norilor, cu excepțiile de rigoare presărate în diferite locuri, dintre care cea mai notabilă este a unui întreg cartier numit "Art Deco District" din orașul Miami Beach, Florida, altundeva în lume arhitectura Art Deco s-a manifestat în special în cazul clădirilor de dimensiuni mici și medii, așa cum ar fi, case, clădiri de birouri, sedii a companii de mici dimensiuni, fabrici de produse aparținând industriei ușoare, cinematografe, bănci, biserici și biblioteci. În
Arhitectură Art Deco () [Corola-website/Science/313058_a_314387]
-
la acea epocă de debut a tânărului stat moldav, un indiscutabil gest de curtuazie politică a înțeleptului domn față de puternicii și agresivii săi vecini poloni"". Prin dimensiunile sale, acuratețea concepției structurale, prețioasele materiale de construcție folosite și rafinamentul detaliilor de arhitectură, biserica poate fi înscrisă ""în rândul monumentelor catedrale din această parte a Europei medievale, primordial catolică, marcând în epocă existența și importanța Moldovei și implicit a capitalei sale"". În anul 1413 regele Vladislav al II-lea al Poloniei și soția
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
păstrându-se o parte din turnul unic din fațada vestică și rămășițe de ziduri și ancadramente gotice. Arhitectul Virgil Polizu considera în anul 2001 că ""acest monument, ce materializează consolidarea puterii voievodale și a statului, ci și dezvoltarea ulterioară a arhitecturii locului, prin limbajul său gotic și a tehnicilor specifice, merita o atenție mai mare din partea forurilor abilitate cu protecția, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor României"". Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
organizației are un spectru foarte larg, de la prăjituri realizate din săpun până la exemplare de mobilier extrem de valoroase. Noua Anglie istorică deține și operează 36 de muzee și peisaje din întreaga, în engleză, New England, reprezentând aproape 400 de ani de arhitectură, precum și o colecție amplă de mai mult de 100.000 de obiecte de o importanță istorică și estetică (fiind cea mai mare asamblare din Noua Anglie de artă și artefacte). Se arhivează, de asemenea, mai mult de 1.000.000
Historic New England () [Corola-website/Science/313093_a_314422]
-
de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie). În prezent, se dorește restaurarea frescelor interioare, deteriorate ca urmare a igrasiei și infiltrării apei. Analizând arhitectura Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Baia, arhitectul Virgil Polizu o încadrează în grupul de biserici din prima jumătate a secolului al XVI-lea, ""care preiau și prelucrează, aparent minimal, planul, arhitectura și decorația unor alte monumente premergătoare ca timp și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
deteriorate ca urmare a igrasiei și infiltrării apei. Analizând arhitectura Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Baia, arhitectul Virgil Polizu o încadrează în grupul de biserici din prima jumătate a secolului al XVI-lea, ""care preiau și prelucrează, aparent minimal, planul, arhitectura și decorația unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are un etaj deschis prin patru arcade în arc frânt, acolo aflându-se clopotnița. Din punct de vedere al arhitecturii, edificiul este asemănător cu Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți, ctitorită de logofătul Gavriil Trotușan în 1522. Pridvorul deschis al bisericii din Baia este asemănătoare astăzi cu cea a bisericii din Părhăuți, construită cu 10 ani mai devreme decât cea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
X) folosesc numai caracterul LF, iar sistemele Mac OS pre-Unix (versiunile 9 sau mai vechi), folosesc doar caracterul CR. Astăzi, majoritatea sistemelor și editoarelor de text sunt perfect capabile să se folosească și să convertească automat fișierele text între diverse arhitecturi. O excepție notabilă în acest sens este, însă, editorul Notepad, care, în cazul în care este pus să deschidă un fișier text generat pe o altă platformă, vă afișa caracterul de control LF sau CR după fiecare rând, neîmpărțind textul
Fișier text () [Corola-website/Science/313103_a_314432]
-
Așezarea satului Racovița, la confluența a două zone etnografice distincte, Țara Oltului și Mărginimea Sibiului, și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare înființării graniței militare. Expulzarea localnicilor în 1765 și popularea satului pe parcursul a mai multor decenii cu elemente aduse de pe întreg teritoriul Transilvaniei, a atras după, cum era și firesc
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
Operei din Sydney" (în original, Sydney Opera House), Australia, care a devenit în 2007 parte a Patrimoniului UNESCO. Utzon s-a născut în Copenhaga ca fiu al unui inginer naval și a crescut în Danemarca. Începând cu 1937 a studiat arhitectura la Universitatea din Copenhaga, lucrând ulterior pentru celebrii arhitecți Alvar Aalto și Frank Lloyd Wright. În 1950, și-a deschis propriul său birou de arhitectură în Copenhaga. În 1957, cu totul neașteptat, întrucât era prima sa lucrare propusă în afara Danemarcei
Jørn Utzon () [Corola-website/Science/313209_a_314538]
-
fiu al unui inginer naval și a crescut în Danemarca. Începând cu 1937 a studiat arhitectura la Universitatea din Copenhaga, lucrând ulterior pentru celebrii arhitecți Alvar Aalto și Frank Lloyd Wright. În 1950, și-a deschis propriul său birou de arhitectură în Copenhaga. În 1957, cu totul neașteptat, întrucât era prima sa lucrare propusă în afara Danemarcei și a spațiului scandinav, Utzon a câștigat competiția pentru proiectarea "Operei din Sydney", Sydney Opera House. Desenele pe care Uzon le-a trimis depășeau criteriile
Jørn Utzon () [Corola-website/Science/313209_a_314538]
-
, CBE, (n. 7 august 1928) este un arhitect britanic, unul dintre cei mai notabili reprezentanți ai arhitecturii brutaliste, care a proiectat și construit în Marea Britanie, în deceniile 1960 și 1970, un număr mare de clădiri foarte cunoscute, dar și controversate. Luder este unul din foștii președinți al Architects Registration Board, respectiv al Royal Institute of British Architects
Owen Luder () [Corola-website/Science/313226_a_314555]
-
constatnt, mai ales în cazul concret al climatului excesiv de umed al insulelor britanice, mari probleme de menținere în stare bună a aspectului general și, mai ales, al fațadelor. Owen este creatorul unora dintre cele mai puternice și "tipice" exemple de arhitectură brutalistă, clădirile realizate de el având adesea coloane și piloni masivi, dar sculpturali, din beton armat.
Owen Luder () [Corola-website/Science/313226_a_314555]
-
Gottlieb (n. 20 august 1873, Rantasalmi, Finlanda - d. 1 iulie 1950, Bloomfield Hills, Michigan, Statele Unite ale Americii) a fost un arhitect finlandez - american, faimos pentru clădirile sale Art Nouveau construite la începutul secolului 20. Saarinen a studiat arhitectură la Helsinki la "Teknillinen korkeakoulu", Universitatea tehnologică din Helsinki. Între 1896 și 1905 a format un parteneriat arhitectural cu Herman Gesellius și Armaș Lindgren la firma purtând numele lor de familie, Gesellius, Lindgren & Saarinen. Prima sa opera arhitecturală majoră a
Eliel Saarinen () [Corola-website/Science/313211_a_314540]
-
Gesellius și Armaș Lindgren la firma purtând numele lor de familie, Gesellius, Lindgren & Saarinen. Prima sa opera arhitecturală majoră a fost pavilionul finlandez de la World Fair din 1900, lucrare care a expus o extraordinară convergență de influențe stilistice, așa cum sunt arhitectură tradițională finlandeză în lemn, britanic și Jugendstil. Manieră stilistica timpurie a lui Saarinen a emulat în Scandinavia, fiind denumită ulterior , culminând în proiectul din Helsinki, designata în 1904 și construită între 1910 și 1914.
Eliel Saarinen () [Corola-website/Science/313211_a_314540]
-
funcționalitate și raționalism la nevoile efective ale proiectului abordat. , s-a născut în aceeași zi și lună a anului precum tatăl său, Eliel Saarinen, unul din arhitecții europeni cunoscuți mai ales pentru clădirile sale din țările baltice construite în stilul arhitecturii Art Nouveau. Familia Saarinen a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1923, când Eero era de treisprezece ani. A crescut în comunitatea artistică Cranbrook Academy of Art din statul Michigan, unde tatăl său preda. Fost elev al tatălui său, Eero
Eero Saarinen () [Corola-website/Science/313210_a_314539]
-
prima sa soție, Saarinen s-a căsătorit în 1954 cu Aline Bernstein, critic de artă la "The New York Times". Cei doi au un fiu, Eames Saarinen, numit după colaboratorii săi, frații "Eames". Eero Saarinen a fost ales Fellow al "Institutului American de Arhitectură" (conform, American Institute of Architects) în 1952, devenind ulterior un deținător al medaliei AIA Gold Medal.
Eero Saarinen () [Corola-website/Science/313210_a_314539]
-
ziua de 17 decembrie 1895 în familia misionarilor metodiști "Sarah Agnes Wintemute Coates" (1864 - 1945) și "Harper Havelock Coates" (1865 - 1934). Aspirația tânărului Coates de a fi arhitect i-a fost insuflată de mama sa. care la rândul său, studiase arhitectura cu Louis Sullivan și ulterior planificase primele școli misionare din Japonia. Coates a trâit în anii tinereții sale în Estul Îndepărtat, călătorind în jurul lumii cu tatăl său în 1913. A participat la primul război mondial, inițial ca tunar, iar ulterior
Wells Wintemute Coates () [Corola-website/Science/313237_a_314566]
-
studiat inginerie, obținând un doctorat. Printre primele sale poziții ocupate în Anglia, se pot menționa cea de jurnalist, respectiv cea de designer al firmei Adams and Thompson, între 1924 și 1928, când și-a deschis propria firmă de design și arhitectură. Experiența sa din copilărie din Japonia va juca în continuare un rol important în exprimarea sensibilității sale estetice pe care o va aplica lucrărilor sale de arhitectură, găsindu-și cu ușurință propiul său loc în cadrul mișcării moderniste, aflată în floare
Wells Wintemute Coates () [Corola-website/Science/313237_a_314566]
-
între 1924 și 1928, când și-a deschis propria firmă de design și arhitectură. Experiența sa din copilărie din Japonia va juca în continuare un rol important în exprimarea sensibilității sale estetice pe care o va aplica lucrărilor sale de arhitectură, găsindu-și cu ușurință propiul său loc în cadrul mișcării moderniste, aflată în floare la data respectivă în Europa. Aflat la "Congresul internațional de arhitectură modernă" (conform originalului, "Congrès International d'Architecture Moderne", cunoscut și sub acronimul "CIAM"), desfășurat la Paris
Wells Wintemute Coates () [Corola-website/Science/313237_a_314566]
-
un rol important în exprimarea sensibilității sale estetice pe care o va aplica lucrărilor sale de arhitectură, găsindu-și cu ușurință propiul său loc în cadrul mișcării moderniste, aflată în floare la data respectivă în Europa. Aflat la "Congresul internațional de arhitectură modernă" (conform originalului, "Congrès International d'Architecture Moderne", cunoscut și sub acronimul "CIAM"), desfășurat la Paris în 1933, Coates a fost, împreună Maxwell Fry, din partea (aripa britanică a "CIAM"), coautor al celebrului manifesto arhitectural Athens Charter.
Wells Wintemute Coates () [Corola-website/Science/313237_a_314566]
-
care reproduce universul, alegerea modelului pentru care, a constelațiilor și aștrilor pentru decorarea hainelor și a drapelelor, impunerea unui anumit mod de viață pentru suveran. În sfârșit, descoperirea necropolei regale a demonstrat că poziția împăratului a fost reflectată și în arhitectura funerară. Acest statut este subliniat și prin dimensiunile incintei în care este amplasat mormântul, prin monumentalitatea parcului funerar și a construcțiilor pe care le cuprindea, dar mai ales prin faptul că întregul complex funerar era o reflectare, o machetă a
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
de Apel Iași. Din anul 1914, timp de aproape un veac, Tribunalul Botoșani funcționează în clădirea "Palatului de Justiție", situată între casă Antipa (1900) și casa Manole (1908-1909), operă a arhitectului Petru Antonescu. Clădirea face parte din rândul monumentelor de arhitectură ale Municipiului Botoșani. După 1945, urmare a procesului de reorganizare administrativă, sub influența legislației de tip sovietic, a funcționat o perioadă că tribunal "popular" raional până în anul 1968 când s-a revenit la vechea împărțire în județe a teritoriului național
Tribunalul din Botoșani () [Corola-website/Science/314514_a_315843]
-
balustradă aurită care îi dă aspectul unui altar și, prin urmare, glorifică regatul lui Ludovic al II-lea. Printre obiectele cu rol decorativ din această cameră sunt: Grădinile din jurul castelului Linderhof sunt considerate unele dintre cele mai frumoase creații ale arhitecturii peisagiste historiciste proiectate de grădinarul curții bavareze (Hofgärtner) Carl von Effner. Parcul combină elemente formale ale stilului baroc sau ale Renașterii italiene cu peisaje similare grădinei englezești. În grădinile castelului se află un tei înalt "Tilia platyphyllos" cu vârsta de
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
timp și prin 1945 a dispărut cu totul. Ea a fost reconstruită din nou în parcul castelului Linderhof. "Aceste trei structuri, "Grota lui Venus", "Coliba lui Hunding" și "Sihăstria lui Gurnemanz" amintesc vizitatorilor de operele lui Richard Wagner. Dar, pe lângă arhitectura barocă, Ludovia a fost interesat și de lumea orientală." Chioșcul maur "Chioșcul maur" a fost realizat de arhitectul berlinez Carl von Diebitsch pentru Expoziția Universală de la Paris din 1867 ca parte a standului expozițional al Prusiei. Ludovic al II-lea
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]