17,360 matches
-
presupus al profetului Musa. Pe inscripția mamelucă de pe perete se poate citi: La 2 km sud de Nabi Musa se mai află o clădire cu două cupole, pe care tradiția musulmană o identifică drept mormântul lui Hasan Al Rai, ciobanul oilor lui Musa, precum și un mare cimitir musulman, unde sunt îngropați pelerini care au decedat în timpul sărbătorii, precum și persoane care au lăsat prin limbă de moarte dorința de a fi înmormântați lângă acest sanctuar. În zonă băntuiesc musculițe de nisip - flebotomi
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
această zonă au cules și înregistrat importante balade, în numeroase variante, de la rapsozi și lăutari, notabili fiind Marin Pînzaru din Giurgiu, Constantin Mustățea din Vedea, Constantin Lăcătuș din Naipu, Gheorghe Moțoi din Clejani, Mitică Burcea din Merenii de Sus sau Oaie Dulceanu din Mavrodin. Doinele întâlnite în folclorul vlăscean-teleormănean se împart, din punct de vedere literar în două categorii: Doinele haiducești sunt creații în care se vorbește de exploatarea de altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
raziilor sau pe cale pașnică , prin schimburi. Nomadul reprezintă cea mai bună adaptare a vieții umane la condițiile de deșert. El trăiește și în ziua de astăzi în corturi din păr de capră sau de cămilă și se ocupă cu creșterea oilor și a cămilelor, vânătoarea și raziile. Clanul ( qawm in arabă ) este baza societății nomade, iar o grupare de clanuri înrudite formează un trib( qabīla in arabă ). Legătura de clan se obține la naștere sau individual, atunci când un individ împarte mâncarea
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
își dau seama că steaua nu reprezintă un pericol pentru Pământ, ci îi aduce înapoi pe frații lor plecați. Cartea conține o serie de stereotipii tipice operelor lui Brunner și nu se ridică la standardele unor romane ca "Zanzibar' sau "Oile privesc în sus". Cu toate acestea, romanul a fost apreciat ca o lectură plăcută, „un amestec reușit de SF și fantasy” și „unul dintre cele mai pline de culoare concepte SF ale lui Brunner”.
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
legătură are asta cu boii lui Iphiclos? Ce-are de-a face cu potcovitul bietei mele gloabe?)” Expresia este folosită pentru a semnala îndepărtarea de la subiectul unei discuții, într-un sens analog cu expresia de origine franceză „să revenim la oile noastre "(revenons à nos moutons)"!”
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
secolul următor se reintroduc în limba standard, de data aceasta sub influența grafiei, în afară de r-ul terminației de infinitiv -er. Nu se pronunță nici é-urile și e-urile în silabă neaccentuată: "désir" [dzir] „dorință”, "secret" [skrɛ] „secret”. Fostul diftong transcris oi se pronunță [wɛ] ("boire" [bwɛr] „a bea”) sau [we] ("roi" [rwe] „rege”) în pronunțarea aristocratică, dar deja [wa] în cea populară ([bwar], [rwa]). Vocala [ə] se mai menține în vorbirea populară în situațiile în care astăzi cade, dar pronunțarea ei
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
proaspete . De cele mai multe ori, după ce puiul fusese lăsat o noapte la macerat, se fierbea și se tăia în bucăți, după care era fript în ulei de susan . Pe lângă pui, se consuma carne de capră, de vită, de miel și de oaie sau pește . Carnea de oaie și cea de pui erau recomandate de medici, rezervați în privința cărnii de vită, considerată a fi prea uscată; recomandau ca vitele să fie crescute pentru lapte . Printre cele mai frecvente legume se întâlneau mazărea, bobul
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
puiul fusese lăsat o noapte la macerat, se fierbea și se tăia în bucăți, după care era fript în ulei de susan . Pe lângă pui, se consuma carne de capră, de vită, de miel și de oaie sau pește . Carnea de oaie și cea de pui erau recomandate de medici, rezervați în privința cărnii de vită, considerată a fi prea uscată; recomandau ca vitele să fie crescute pentru lapte . Printre cele mai frecvente legume se întâlneau mazărea, bobul și fasolea, care se pregătesc
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
motivul lor. Un caz povestit în 1820 de Imam Șamil, musulman din Daghestan, data de mai bine de trei secole. Totul pornise de la o găină furată de un sătean de la vecinul său. La rândul său, vecinul i-a luat o oaie. Primul hoț a continuat prin a-i fura două oi, care s-a răzbunat a doua oară, luându-i o vacă. Apoi primul hoț i-a furat vecinului un cal. Acesta din urmă, nemaiavând ce sa-i fure, care să
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
musulman din Daghestan, data de mai bine de trei secole. Totul pornise de la o găină furată de un sătean de la vecinul său. La rândul său, vecinul i-a luat o oaie. Primul hoț a continuat prin a-i fura două oi, care s-a răzbunat a doua oară, luându-i o vacă. Apoi primul hoț i-a furat vecinului un cal. Acesta din urmă, nemaiavând ce sa-i fure, care să compenseze pierderea sa, l-a omorât. Sângele cerea sânge, și
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
de apariția celor doi, însă ei s-au dovedit a fi doi frați care aveau o dispută pe care sperau ca regele să le-o rezolve. Unul dintre ei, mai trist, i-a spus regelui că el avea o singură oaie, în timp ce fratele său avea 99. A început să-i spuna regelui David despre cât de lacom era fratele lui, care voia până și singura oaie a lui. Situația i-a părut ciudată lui David, care s-a întrebat in sinea
David în Islam () [Corola-website/Science/331872_a_333201]
-
rezolve. Unul dintre ei, mai trist, i-a spus regelui că el avea o singură oaie, în timp ce fratele său avea 99. A început să-i spuna regelui David despre cât de lacom era fratele lui, care voia până și singura oaie a lui. Situația i-a părut ciudată lui David, care s-a întrebat in sinea sa de ce ar fi riscat fratele cel acuzat să escaladeze gardul regelui, ca acum sa nu aibă niciun argument. Cu toate acestea, el i-a
David în Islam () [Corola-website/Science/331872_a_333201]
-
locuitorii Hispano-celtici din zona de nord-vest a Hispaniei, care cuprindea aproape întreaga comunitate modernă autonomă Asturia, provincia modernă a Leonului, partea de nord a provinciei Zamora și la est de Trás os Montes în Portugalia. Ei au fost crescători de oi care locuiau în colibe circulare construite din gips, carton și piatră. Albionii au fost un trib important din Asturia occidentală. Patria Asturilor a cuprins comunitatea autonomă modernă Asturia și Leon, la vest, Lugo, Orense, iar provinciile din nordul Zamorei, împreună cu
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
și culegători viguroși care au percheziționat avanposturile romane în zona de câmpie, însă dovezile arheologice confirmă faptul că aceștia erau crescători de animale în pașunile montane și se ocupau de agricultură pe pantele și văile inferioare. Ei creșteau mai ales oi, capre, boi și o rasă locală de cai de munte foarte renumiți în antichitate, asturconii, care încă există și astăzi. În conformitate cu Pliniu cel Bătrân, acești cai erau mici de statură, cu foarte puțin mai mari decât poneii, erau rapizi și
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
și înseamnă „prăjit“. Există variante regionale și locale de Biryani în Orientul Mijlociu până în partea de sud-est a Asiei. Componenta principală este orezul, în special orezul Basmati. La aceasta se adaugă carne condimentată și prăjită, cum ar fi carne de miel, oaie, pui sau carne de vită. De asemenea, sunt variante vegetariene, biryani cu ouă fierte de găină. Tipic, de asemenea, sunt ceapa, ardei iute si nuci, care se adaugă la orez. Populare sunt variantele cu iaurt, legume sau mango - chutney.
Biryani () [Corola-website/Science/335600_a_336929]
-
vânat la Saint-Laurent. Stâna era o construcție mare care prezenta, pe fațada principală,înspre stradă, 2 porți boltite mari cărora le răspundeau, în fundul clădirii, 2 alte porți boltite mai mici, flancate de lucarne. Inventarul din 1790 numeră acolo 200 de oi și 130 de miei. Erau acolo și un hambar, pod pentru fân și locuința ciobanului. În spate, se aflau o șură (pentru depozitarea și trierea lânii după tunsoare) în apropierea "Fântânii Spălătoriei", precum și o altă spălătorie pentru spălarea de mai
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe pajiști. Tot în apropierea "Fântânii Spălătoriei", se găsea clădirea "Fabricii de Bere", cu obișnuitele porți boltite în semicerc la parter și ferestre
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis, numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă calului sau ciupercă de braniște (câteodată confundat cu Agaricus campestris=ciupercă de bălegar), este o specie saprofita de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
precum acea a botanistului german Otto Kuntze (1843-1907) din 1890, "Fungus arvensis", au fost acceptate că sinonim<refIndex fungorum</ref> Această specie este nu prea rar confundată și astfel parțial incorect descrisă în cărți și articole. În mod general șampinionul oilor poate fi doar confundat cu alte specii "Agaricus" care au miros de anason sau de alune cum sunt "Agaricus abruptibulbus" sau "Agaricus macrosporus". Dar și confundarea cu alte soiuri albuie ale genului "Agaricus" că de exemplu "Agaricus bitorquis", "Agaricus campestris
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
pagini dacă Scalia ar omite răstelile”. Scalia arăta că legea constituie o imixtiune nenecesară a legislativului în puterea executivă. El a avertizat că „adesea va ajunge în fața Curții o chestiune de acest fel îmbrăcată, ca să spunem așa, în haine de oaie ... dar acest lup vine îmbrăcat în lup”. Cazul " din 1989 a contestat , un organ independent în cadrul puterii judecătorești, ai cărui membri (dintre care unii erau judecători federali) erau amovibili doar cu motive întemeiate. Contestatarul susținea că acest aranjament încalcă separația
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
prima dată, cele mai multe așezări rurale - 526 de sate - repartizate atât în zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, de-a lungul văilor principale, cât și în Câmpia Română până la Dunăre. Figurează, de asemenea, căile de comunicație: șoselele principale și drumurile, inclusiv drumurile oilor, drumurile sării și drumurile buților. Harta prezintă și unele monumente istorice din epoca romană: drumurile romane de la Celei și Islaz spre Râmnicu Vâlcea, podul lui Traian dela Drobeta Turnu Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
ceartă pe Regele David după ce acesta i-a furat nevasta unuia dintre propriii soldați, Urie, prin intermediul unui povestiri aparent fără legătură: „Într-un anumit oraș erau doi oameni, unul bogat și unul sărac. Cel bogat avea un număr mare de oi și vaci, iar cel sărac avea doar un singur miel. L-a crescut alături de el și copiii săi, a împărțit mâncare cu el, a băut din aceeași cană și chiar au dormit împreună. Era ca o fiică pentru el. Când
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
construit Villa Sandrina pentru o altă metresă, "Fräulein Kurz", și Villa Rotunda pentru metresa (și mai târziu soție) Elizabeth Craven. În 1758, Karl Alexander a fondat fabrica de porțelan din Ansbach și a făcut asociații în agricultură prin importul de oi. În 1769 el a dobândit principatul Bayreuth în conformitate cu legile Casei de Hohenzollern. În 1780, Karl Alexander și-a fondat propria bancă, "Hochfürstlich-Brandenburg-Anspach-Bayreuthische Hofbanco", care mai târziu a devenit Bayerische Hypotheken- und Wechselbank. El a vrut, evident, să evite susținerea caselor
Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach () [Corola-website/Science/332774_a_334103]