17,517 matches
-
drumul județean DJ107R, care leagă satul Sălicea de strada Făgetului (Cluj Napoca). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
șase specii de fluturi: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița portocalie"), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas maturna" (fluturele maturna"), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), drepneaua neagră ("Apus apus"), lăstun mare
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), turturică ("Streptopelia turtur"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei de protecție specială
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a albiei râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
altitudine joasă; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Lacuri distrofe și iazuri. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte), "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Soveja este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea, România. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Vrancea, pe teritoriile administrative ale comunelor Câmpuri, Negrilești, Soveja și Tulnici. Aceasta este străbătută de drumul național DN2L care
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
județului Vrancea, România. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Vrancea, pe teritoriile administrative ale comunelor Câmpuri, Negrilești, Soveja și Tulnici. Aceasta este străbătută de drumul național DN2L care leagă orașul Mărășești de Panciu. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Mărășești de Panciu. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.567 de hectare. Situl Soveja se suprapune parțial cu Parcul Natural Putna - Vrancea. Situl prezintă o arie naturală
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.567 de hectare. Situl Soveja se suprapune parțial cu Parcul Natural Putna - Vrancea. Situl prezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală) aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]