19,047 matches
-
sigură găsesc un viitor fulgerător și o cursă de obstacole - IV 7). Răutatea Clitemnestrei dă astfel roade în sufletul lui Egist. Și Casandra s-a schimbat în apropierea lui Agamemnon. Odinioară era plină de cuvântul zeului (II 12), putea descifra tainele viitorului pentru că simțea în oameni rădăcina și izvoarele voințelor și, chiar în nefericire, era liniștită și tare ca un diamant (II 13). Acum, după ce l-a cunoscut pe rege, ea e ostenită și nesigură : nici liniștită, nici tare nu mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
între timpurile pe care le contemplați și cele pe care le trăiți (p. 15-16). Spre a preîntâmpina o eventuală poftă de a urzi conspirații în urma spectacolului, scriitorul l-a trimis pe Petronius ca ministru al liniștirii spiritelor autorizat să dezvăluie taina personajelor și să le sublinieze caracterul de plăsmuiri literare : El dorește ca acești oameni de altădată să rămână pentru voi simple ficțiuni ; el nu vrea ca acești romani să vă tulbure siesta (p. 16). Dacă e să-i dăm crezare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca rațiunea și ca voința ? (III, p. 88). Într-adevăr, Gorgias recurge la o armă secretă împotriva dușmanului său bântuit de spaime nedeslușite în nopțile lui de coșmar (II, p. 89) : îi dezvăluie din dosarul întocmit de serviciile secrete ateniene tainele pătate de sânge ale neamului Atrizilor și astfel îl determină să se întoarcă în ținutul natal. Îmbătrânit, dar nu ani, secole, ivit parcă dintr-o altă eră, îndepărtată (III, p. 91), Oreste e silit să se despartă de iubita sa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
76). Plângerile rămân fără rezultat deoarece tribunalul pur și simplu refuză să se ocupe de cazul lui Gorgias, ceea ce naște suspiciunea că totul poate fi mușamalizat (II, p. 77). Oamenii îl ocolesc pe stradă pe Oreste, chiar dacă se bucură în taină de afirmațiile lui, fără a îndrăzni să-l susțină deschis (Credeai că ți se vor alătura bătrânii ? Sau că poporul își va ridica vocea ? Nu poate, sărmanul. Nu știe să vorbească. - II, p. 77). După o încercare de a-l
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cum erai (II, p. 108). Cel care a creat biroul însărcinat cu supravegherea stării de spirit a populației poate însă proclama solemn : În acest oraș nu se întâmplă nimic fără voia și știrea mea, chiar dacă numai eu singur cunosc această taină (II, p. 108). Gorgias îi explică lui Atenus necesitatea de a lăsa poporului o aparentă libertate de exprimare pentru a preveni izbucnirea frustrărilor acumulate : Când pot să deschidă gura, nu mai sunt atât de nemulțumiți. Nici vorbă de explozie. Se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
criminalul și nebunul : Ai învățat totul din carte, cunoști viața din cărți. Creează-ți singur nefericirea, dacă n-o poți cunoaște altfel. Afundă-te în mocirlă. Trădează-ți prietenul (II, p. 116). Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă (II, p. 117). Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației : Opera ta va fi ambiguă, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Zeus în măsura/ puterii mele de-a fi drept și pur ! (scena 9). Înțelegând cine este cu adevărat Oedip din relatarea servitorului căruia i-a încredințat cândva copilul spre a-l ucide, Iocasta îl imploră să nu mai cerceteze taina întunecată a originii lui, însă regele nu se lasă înduplecat : Zeii din cer/ de m ar ruga, și nu dau îndărăt ! (scena 10). După ce află în sfârșit ce s-a întâmplat cu el și cum toate acțiunile lui au contribuit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi apostrofează și Hamlet pe cei chemați să joace scena uciderii tatălui său : Ar trebui totuși să jucați cu mai multă convingere. [...] Vorbiți tare, să se audă până în fundul sălii ! (I, p. 12). După ce interpelează ironic publicul interesat doar de tainele zilei de mâine (Viitorul vă preocupă. Viitorul vă dă insomnii), el se declară fericit de a se fi născut tocmai la Delphi și dezvăluie motorul prosperității orașului asaltat de cei dornici să-și cunoască soarta : Se îmbogățește nu pentru că tropăiți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nerăbdători/ Temple să cadă și sânge să curgă negru ca smoala./ Gata ! Plecați ! Primiți vă bărbătește destinul ! (III, p. 96). În primul moment, Oedip nu are nicio reacție, căci e obosit, bolnav, incapabil să doarmă. Sătul să fie deținătorul tuturor tainelor, el râvnește numai să scape de toate figurile familiare : Nu-i mai suport ! Îi cunosc pe toți ! I-am văzut pe toți de o mie de ori (III, p. 97) ; Cunosc intimitățile tuturor, cunosc secretele [...] Mi-e scârbă de tot
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
naște din întâlnirea cu destinul survenită când eroul își împlântă privirea limpede a cugetului în bezna nepătrunsă a soartei (p. 170). Prevestirea viitorului lui Io anunță scena în care Prometeu îl înfruntă pe Hermes, trimis de Zeus să-i smulgă taina cu privire la fiul lui Thetis menit să fie mai puternic decât tatăl său. Bizuindu-se pe forța cugetului, eroul opune absolutei voinței a lui Zeus absoluta unitate a personalității sale întemeiată pe cunoaștere (p. 158). În răzvrătirea sa, titanul refuză să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin strălucite virtuți de suflet și intelect până la cunoașterea și acțiunea superioară, el se prăbușește încălcând raporturi sacre când comite paricidul și incestul (p. 123). După dezlegarea enigmei Sfinxului, e convins că poate afla cauza molimei din cetate, socotind actuala taină drept o continuare a celorlalte (p. 127). În căutarea ucigașului lui Laios, el pune un exces de pasiune și îl înfruntă violent pe Tiresias, clarvăzătorul dornic de a-i cruța suferința de a afla că a comis fapte odioase fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care-l vor duce spre adevărul cel de nesuportat (p. 144). Într-un flux și reflux de speranțe și deznădejdi, el trece prin stări extreme care arată precarul echilibru al condiției umane (p. 145). Suferind de o fascinație a propriei taine (p. 146), își continuă ancheta până la catastrofă. Destinul crud, dar nu absurd îi arată celui mai inteligent muritor nimicnicia ființei omenești și iluzia puterilor raționale atunci când nu se recunoștea legea dată de zei (p. 148). Răvășit de inconsistența imaginilor fugitive
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe carel absolvise în 1929, după care a ajuns la un liceu din Aiud, după susținerea examenului de capacitate cu Simion Mehedinți și George Vâlsan. Harul de povestitor a fost o modalitate ideală de a-i apropia pe elevi de tainele geografiei, har pe care el l-a valorificat, ulterior, în mai multe volume editate, în mod grăitor, la Editura „Ion Creangă” din București: Cu bicicleta pe Ceahlău (1977), Drumeție prin țară (1981), Povestiri din grădina bunicilor (1983ă. Să adăugăm la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
însoțită de calitatea de conducător de doctorate, de o bogată activitate de cercetare, concretizată în redactarea numeroaselor manuale școlare și universitare, lucrări de geografie fizică, scrise cu mult talent și măiestrie, unde-și dovedește vocația de adânc cunoscător al tuturor tainelor pământului țării noastre și altor regiuni ale Terrei. A redactat lucrări cu caracter strict științific precum : Geografia fizică R.S.R (1971); Popas în răscrucea Carpaților (1983); Litoralul Oceanului Planetar (1980ă; Meridianele globului (1981); În împărăția nisipurilor (1971); Universul alb (1978
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Augustine Birrel 400. „Nici un loc nu-ți oferă o mai puternică convingere a zădărniciei speranțelor umane ca o bibliotecă puternică.” Samuel Johnson 401. „Cartea-i un prieten care Când ne obosește tace; Sfatu-i blând e și ne face Doar în taină-a sa mustrare.” Lope de Vega 402. „Cetatea cărților trebuie să fie un loc de observație și de luptă a lumii moderne.” Tudor Vianu 403. „Cărțile acestea ale noastre sunt urne sacre cuprinzând inima fraților noștri scumpi, scriitorii și gânditorii
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
informație sau presei.” S. Titel 460. „Literatura e proiectare sufletească, proiectare de viață. Cum o veți putea înțelege, dacă veți fi străin de ce sunt elementele ei fundamentale, dacă nu veți aduce însușiri din care să se vadă că cunoașteți bine tainele sufletești, mișcările adânci și mărețe ale vieții în nemărginitul înfățișărilor ei?... Cultura, cărțile nu sunt de ajuns ca să dezvolți aceste însușiri. Observarea stăruitoare a realității, pătrunderea în gândurile, în sentimentele celor printre care vă găsiți, participarea largă la viață, îmbogățirea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cuprinde oboseala nesomnului. Este învățătorul care, dacă ai nevoie de el, își ține cuvântul dat, iar dacă încetezi a-l mai plăti, el nu încetează să-ți fie de folos, care ce-ți place, mai credincios decât pământul, care păstrează tainele mai bine decât le-am păstrat cei ce au avut de transmis taine, care ține ceea ce i s-a dat în păstrare mai cu grijă decât acela care i-a încredințat ceva pentru păstrare?” Dyahiz Al 548. „Cartea este un
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cuvântul dat, iar dacă încetezi a-l mai plăti, el nu încetează să-ți fie de folos, care ce-ți place, mai credincios decât pământul, care păstrează tainele mai bine decât le-am păstrat cei ce au avut de transmis taine, care ține ceea ce i s-a dat în păstrare mai cu grijă decât acela care i-a încredințat ceva pentru păstrare?” Dyahiz Al 548. „Cartea este un tovarăș care nu te copleșește cu laude, prieten care nu te ademenește, partener
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
să nu găsesc lucruri bune.” Jules Renard 718. „Cine citește prea mult, nu reține nimic. Alege-ți omul preferat. Recitește-i scrierile, recitește-l pentru a-l asimila, a-l digera. A înțelege înseamnă a egala. A fi egalul lui Taine, de pildă, e deja o treabă frumușică.” Jules Renard 719. „Ei scriu pentru cei care nu au Larousse.” Jules Renard 720. „Aș vrea să fiu citit de o minoritate și cunoscut de o majoritate.” Jules Renard 721. „Să rostești douăzeci și cinci
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care-l vehiculează și care reprezintă în acest domeniu ceea ce în cuvântul oral constituie conținutul semantic, opus formei fonice; iar principalul proces autogenetic al <<cărții>> este geneza și dezvoltarea acestui conținut.” Eugeniu Speranția 731. „Toată adâncimea vieții mintale, cu toate tainele și complexitatea ei, întreaga fluiditate a vieții psihice, cu mirajurile ei înșelătoare, cu subtilitățile ei insesizabile, participă atât la germinarea unei <<cărți>>, cât și la dezvoltarea și desăvârșirea stării ei <<adulte>>.” Eugeniu Speranția 732. „Fiecare carte, având o genealogie care
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
a soarelui matinal s-a ridicat veselă deasupra casei vecine, dar, dacă te uiți mai bine, e vorba de o casă cu aer burghez, destul de banală, care nu are nimic din acele locuințe aristocratice, bântuite de fantome și împovărate de taine de familie. Ziua se anunță frumoasă. Locotenentul se scoală bine dispus. Cât își face toaleta, Ion deschide valizele și aranjează lucrurile în dulap. Viața de regiment e pe cale să reintre în normal. Echipat în uniformă, cu obrazul încă arzându-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
e prea rău în mica noastră stațiune balneară. Chiar golită de turiști, nu e lipsită de farmec. Acum trebuie să plec, am întârziat deja." Și eu, dar sper să vă revăd curând. V-aș fi recunoscător să mă inițiați în tainele Bugazului. "O să încerc, deși nu există alt secret decât acela al Bugazului însuși", răspunse Nastia, cu un zâmbet poznaș. Locotenentul crezu că percepe în el un început de complicitate. De altminteri, faptul că ea continua să se culce acasă, în ciuda
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prima oară și doar pentru el, gesturile iubirii, dominate de tulburare. Poate că practicau arta simulării (în genere, erau actrițe), tot ce se poate, mereu se întâmplase ca acest elev, deosebit de dotat, să ajungă să vadă în uitarea de sine taina voluptății. Doar beția trupurilor pierdute în același vis era menită să justifice, să perfecționeze, chiar să sporească tehnica. Beția, doar ea. Pentru cei interesați de tehnică, există anumite locuri deocheate. Încercase și el o dată și nu mai repetase. Lăsând deoparte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele într-un gest care putea să însemne că nu se știe sau că se știe prea bine. Deținea taina acestor răspunsuri care te lăsau să alegi între două interpretări contrare. "Și unde e Nastea?" Motea arătă cu degetul: acolo sus, în camera ei. Brancardierii, care terminaseră de descărcat căruța, schițară un salut confuz și plecară, cu capul între umeri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fie mentorul cuiva, al unui elev, student sau al mai multor elevi și studenți? Să fii mentor înseamnă să sacrifici enorm de mult timp și energie pentru altul. Să-i explici în discuții nenumărate, poate zeci, poate sute de discuții, tainele acestei lumi și ale meseriei pe care o profesezi, să asiști la toate încercările de înțelegere și afirmare ale tânărului tău învățăcel, să te poți entuziasma împreună cu el atunci când înțelege pe deplin secrete ale profesiei, pe care tu le cunoști
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]