17,513 matches
-
de timp. Pentru a reprezenta la scară microscopică stări de echilibru termodinamic, în care proprietățile sistemului sunt independente de timp și depind (la parametri externi constanți) numai de energie, în mecanica statistică se postulează că funcția de distribuție depinde de variabilele canonice numai prin intermediul funcției hamiltoniene: Boltzmann a arătat că acest postulat se verifică în cazul sistemelor care posedă proprietatea de "ergodicitate": oricare traiectorie în spațiul fazelor se apropie oricât de mult de oricare punct al suprafeței de energie constantă pe
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
este univoc determinată dacă sunt cunoscute valorile unui număr restrâns de parametri de stare independenți de timp: echilibrul termodinamic este "static". În mecanica statistică, starea sistemului este descrisă de un colectiv statistic virtual, iar mărimile mecanice sunt funcții formula 38 de variabilele canonice. Readucând sistemul, în mod repetat, în aceeași stare termodinamică, după transformări arbitrare, stările microscopice vor fi diferite, iar mărimea în discuție va avea, în general, valori diferite. La scară microscopică echilibrul termodinamic se manifestă ca o deplasare staționară a
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
o deplasare staționară a colectivului statistic în spațiul fazelor, conform teoremei lui Liouville: el nu este static, ci "statistic". În statistică, o mărime a cărei valoare numerică nu rezultă în mod univoc din determinarea ei în condiții specificate se numește variabilă aleatorie. Variabilei aleatorii formula 39 determinată pe colectivul statistic descris de funcția de distribuție formula 40 i se asociază "valoarea medie" care depinde de structura sistemului și de condițiile externe. Măsura în care valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
staționară a colectivului statistic în spațiul fazelor, conform teoremei lui Liouville: el nu este static, ci "statistic". În statistică, o mărime a cărei valoare numerică nu rezultă în mod univoc din determinarea ei în condiții specificate se numește variabilă aleatorie. Variabilei aleatorii formula 39 determinată pe colectivul statistic descris de funcția de distribuție formula 40 i se asociază "valoarea medie" care depinde de structura sistemului și de condițiile externe. Măsura în care valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie și între
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
ei în condiții specificate se numește variabilă aleatorie. Variabilei aleatorii formula 39 determinată pe colectivul statistic descris de funcția de distribuție formula 40 i se asociază "valoarea medie" care depinde de structura sistemului și de condițiile externe. Măsura în care valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie și între ele este dată de rădăcina pătrată din valoarea medie a pătratului abaterii de la valoarea medie, numită "abatere pătratică medie", sau "împrăștiere statistică": Determinări experimentale precise au arătat că mărimile mecanice macroscopice din
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
interpretarea termodinamică a distribuțiilor canonică și macrocanonică. Dinamica microscopică a unui sistem este determinată, pe lângă forțele interne, de forțe macroscopice externe, care până acum nu au fost considerate explicit. Fie formula 68 numărul de grade de libertate mecanice macroscopice și formula 69 variabilele de poziție respective. Atât hamiltoniana cât și volumul în spațiul fazelor conținut în interiorul unei suprafețe de energie constantă depind de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică interpretează echilibrul termodinamic ca
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
până acum nu au fost considerate explicit. Fie formula 68 numărul de grade de libertate mecanice macroscopice și formula 69 variabilele de poziție respective. Atât hamiltoniana cât și volumul în spațiul fazelor conținut în interiorul unei suprafețe de energie constantă depind de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică interpretează echilibrul termodinamic ca având caracter statistic, iar energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
suprafețe de energie constantă depind de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică interpretează echilibrul termodinamic ca având caracter statistic, iar energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică interpretează echilibrul termodinamic ca având caracter statistic, iar energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
definită de principiul al doilea al termodinamicii, până la un factor constant, ca scară absolută de temperatură, unică printre multele scări de temperatură empirică posibile, definite prin contact termic. În rezumat, în mecanica statistică mărimile termodinamice de natură mecanică sunt considerate variabile aleatorii; valorile lor măsurate macroscopic sunt asimilate cu valorile medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, admițându-se existența fluctuațiilor. Mărimile termodinamice "temperatură" și "entropie" urmează să fie definite, în cadrul fiecărei distribuții reprezentative, prin parametrii colectivului statistic asociat sistemului. Odată determinat un
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
caracterului general al acestei relații, care exprimă entropia ca funcțională de densitatea de probabilitate, ea este adoptată ca definiție a entropiei pentru orice distribuție, chiar în cazul unor distribuții nestaționare. Distribuția canonică are drept consecință faptul că, pentru oricare dintre variabilele canonice, impuls formula 121 sau coordonată formula 122, care figurează explicit în expresia funcției hamiltoniene, există relația Utilitatea acestei teoreme stă în faptul că în general variabila formula 125 contribuie la energia cinetică, deci la hamiltoniană, cu un termen formula 126 atunci În cazul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
în cazul unor distribuții nestaționare. Distribuția canonică are drept consecință faptul că, pentru oricare dintre variabilele canonice, impuls formula 121 sau coordonată formula 122, care figurează explicit în expresia funcției hamiltoniene, există relația Utilitatea acestei teoreme stă în faptul că în general variabila formula 125 contribuie la energia cinetică, deci la hamiltoniană, cu un termen formula 126 atunci În cazul unui sistem care execută oscilații elastice în coordonata formula 129 aceasta contribuie la energia potențială cu un termen formula 130 și deci Fiecare grad de libertate microscopic
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
În cazul unui sistem care execută oscilații elastice în coordonata formula 129 aceasta contribuie la energia potențială cu un termen formula 130 și deci Fiecare grad de libertate microscopic contribuie la energia macroscopică, în medie, cu aceeași cantitate formula 133 kT, pentru fiecare variabilă canonică (impuls sau coordonată) prezentă explicit în hamiltoniană, de unde și numele de "teorema echipartiției energiei". Din relațiile (16)-(19) și (14) rezultă, folosind argumentul factorului integrant, că iar parametrii macrocanonici formula 136 sunt identificați cu potențialele chimice din termodinamică. Prin integrare
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
necesităților companiilor, investițiilor în inovare și rezultatelor obținute. A fost elaborat mai recent (în 2009) un "indice al capacității de inovare" (Innovation Capacity Index - ICI), acest indice (indicator) fiind construit pe 5 piloni, compuși dintr-un total de 61 de variabile. Indicele ICI ierarhizează țările conform cu performanța lor generală și oferă scoruri pe baza unor piloni și subindici care dau o idee generală a performanțelor în domeniile respective. Ierarhizarea ICI pentru perioada 2009-2010 este : Suedia, Finlanda, Statele Unite, Elveția, Olanda etc. România
Inovație () [Corola-website/Science/315663_a_316992]
-
pentru această radiație prin ecuația:<br>formula 16 Prin integrare obtinem o functie s(u0,λ). Daca folosim pentru u(λ,T) expresia dată de legile de deplasare ale lui Wien<br>formula 17 unde f(x) e o funcție de o singură variabilă, și rezolvăm în raport cu T, obținem:<br>formula 18 unde f este funcția inversă a lui f din formula (W). Integrând, obținem:<br>formula 19 Ca funcție de frecvență,(entropia unei radiații omogene și izotrope cu frecvențe cuprinse intre ν și ν+dν), obținem
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
variază lent cu ω; aceasta permite ca în multe calcule referitoare la oscilatorul cu frecvența proprie ω să putem înlocui cu bună aproximație I(ω,t) cu I(ω,t). În ecuația (IC2) prezența lui E*(ω) (care nu conține variabila de integrare u) face ca produsul E*E să crească proporțional cu T, când T->∞. Dacă lipsește, variația rapidă a fazei lui E(ω) face ca integrala lui E(ω) cu orice funcție f(ω),"lent" variabilă de ω, pentru
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
cu cea de mai sus e plauzibilă. Cuvântul "incoerent" este definit acum în felul următor: considerăm o mulțime de oscilatori cu aceiași parametri caracteristici, dar plasați în diferite puncte în spațiu. Fiecărui punct și fiecărei frecvențe ω li se asociază variabilele aleatoare F(ω), G(ω) (sau mărimea complexă E(ω) din relația (E). În analogie cu (IC2), (IC3), acestea sunt constrânse prin:<br>formula 37<br>formula 38 unde simbolul <> înseamnă media asupra oscilatorilor iar δ(x) este funcția lui Dirac. Această
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
regională) - categorie neprevăzută de clasificarea AJCC (81, 88). Autorii japonezi (42, 46, 53, 89) pledează pentru limfadenectomia extinsă la compartimentul lateral în cancerele rectului subperitoneal, dar aceasta are o rată consistent mai mare de sechele uro-genitale. Analizând o serie de variabile și eliminând statistic pe cele nerelevante Sugihara și colab (90) ajung la concluzia că sexul feminin, localizarea tumorii sub reflexia peritoneală, mărimea tumorii (4 cm și peste) și metastazele ganglionare perirectale sunt semnificativ asociate cu o incidență crescută a metastazelor
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
direcție) are elemente ce sunt într-o distribuție normală, necorelate, și cu varianță egală. Modulul vectorului va avea în acest caz o distribuție Rayleigh. Ea poate apărea și în cazul numerelor complexe aleatoare ale căror părți reale și imaginare sunt variabile aleatoare independente și identic distribuite, cu o distribuție gaussiană. În acest caz, valoarea absolută a numărului complex are o distribuție Rayleigh. Distribuția și-a luat numele de la lordul Rayleigh. Densitatea de probabilitate Rayleigh este definită de formula pentru formula 2
Distribuția Rayleigh () [Corola-website/Science/315087_a_316416]
-
formularea legilor de deplasare ale lui Wilhelm Wien, consecințe exacte ale principiului al doilea al termodinamicii și ale ecuațiilor lui Maxwell. După ele, funcția "I(λ, T)" are o formă cu totul specială: unde f este o funcție de o singură variabilă. Consecințele acestei formule au fost confirmate de măsurători. Pentru comparație cu articolele lui Max Planck, dacă se raportează fluxul energetic (cf.(1.1)) și la unitatea de frecvență ν = c/λ; atunci (2.3) devine: unde g este o funcție de
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
formule au fost confirmate de măsurători. Pentru comparație cu articolele lui Max Planck, dacă se raportează fluxul energetic (cf.(1.1)) și la unitatea de frecvență ν = c/λ; atunci (2.3) devine: unde g este o funcție de o singură variabilă. Conform legilor lui Kirchhoff, funcția I(λ,T) (sau I(ν,T)) este legată în mod simplu de densitatea de energie "u(λ,T)" (sau "u(ν,T)") a radiației corpului negru raportată la unitatea de lungime de undă (sau
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
exemplu rețele private virtuale. Pentru a decide felul în care colaborează cu alte routere, BGP folosește un automat finit simplu, cu 6 stări: "Inactiv", "Conectare", "Activ", "Deschidere trimisă (OpenSent)", "Deschidere confirmata (OpenConfirm)" și "Stabilit". Pentru fiecare sesiune, implementarea păstrează o variabilă de stare. Standardul definește mesajele care trebuie trimise pentru a muta un router dintr-o stare în alta. Prima stare este "Inactiv". În acest mod, BGP inițializează toate resursele, refuză toate încercările de conexiune BGP și inițiază o conexiune TCP
Border Gateway Protocol () [Corola-website/Science/315178_a_316507]
-
o distanță de 8.000 de ani lumină. Eta Carinae produce într-un an aproximativ tot atâta lumină ca și o explozie de supernovă. Un aspect interesant al stelei este schimbarea luminozității. Pentru un moment este clasificată ca fiind o variabilă albastră stea dublă. Când Eta Carinae a fost introdusă pentru prima dată într-un catalog în anul 1677 de către Edmond Halley, i s-a dat magnitudinea 4, dar în 1730 s-a observat o creștere semnificativă a luminozității sale și
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
coroziunea tenso-fisurantă apare prin acțiunea simultană a unui mediu chimic și a unui regim de solicitări statice cu cel puțin un efort de tracțiune și produce fisurarea materialului supus simultan celor două tipuri de solicitări. Pentru prevenirea tensocoroziunii trebuie considerate variabilele sistemului:material-mediu-efort.
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
sulf, în partea finală a preîncălzitorului poate să apară coroziunea produsă de acizii sulfuros (HSO) și sulfuric (HSO). Pentru evitarea coroziunii, în această zonă se poate folosi o umplutură ceramică sau din sticlă. Deși fenomenele din schimbătoarele de căldură sunt variabile în timp (nestaționare), valorile parametrilor oscilează în jurul unor valori medii. În practică, la calculul termic al regeneratoarelor se folosesc aceleași relații ca și în cazul recuperatoarelor, folosind valorile medii ale parametrilor și introducând eventual unele corecții corespunzătoare regimurilor nestaționare, corecții
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]