178,662 matches
-
în listă). Candidații la funcția de primar: Sicora Victor din partea Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57,62% de alegători. Turul doi a fost câștigat de către Postolachi Ion (PCRM) a obținut 986 voturi (60
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57,62% de alegători. Turul doi a fost câștigat de către Postolachi Ion (PCRM) a obținut 986 voturi (60,67%), cu 320 mai mult decât Ivanov Octavian (PSD). La
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57,62% de alegători. Turul doi a fost câștigat de către Postolachi Ion (PCRM) a obținut 986 voturi (60,67%), cu 320 mai mult decât Ivanov Octavian (PSD). La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 în Răuțel au participat 64,17% din 2799 de alegători incluși în listele elctorale. Preferințele alegătorilor au fost (este indicat și totalul pe
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
parlamentare din 29 iulie 2009 în Răuțel au participat 64,17% din 2799 de alegători incluși în listele elctorale. Preferințele alegătorilor au fost (este indicat și totalul pe republică): La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 în Răuțel prezența la vot a fost de 64,37% din cei 2950 de alegători inscriși în liste. Rezultatul alegerilor sunt prezentate pentru Răuțel în comparație cu cele de pe țară în tabelul de mai jos: Primarul comunei, Podrea Vasile (reprezentant PCRM) a fost ales în turul doi
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
din cei 2950 de alegători inscriși în liste. Rezultatul alegerilor sunt prezentate pentru Răuțel în comparație cu cele de pe țară în tabelul de mai jos: Primarul comunei, Podrea Vasile (reprezentant PCRM) a fost ales în turul doi (2011), acumulând 51,56% din voturi. În primul tur erau înscriși 9 concurenți: Cuciuc Anatolie (3,52%; indepndent), Cușniriuc Alexandr (3,95%; PNL), Ivanov Mihail (5,65; Blocul electoral „Forța a treia”), Secorea Elvira (6,47%; Partidul politic „Pentru neam și țară”), Burlacu Maria (7,41
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
funcția de consilier în Consiliul sătesc, Partidul Comuniștilor a acumulat 32,07% (5 mandate) din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 24,07% (4 mandate), Partidul Democrat - 20,42% (3 mandate) și Partidul Liberal - 8,25 la sută (1 mandat). Prezența la vot a fost de 52,67%. În 2004 populația localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107 - femei, fiind una dintre cele mai mari localități după populație din raionul Fălești. Structura etnică a populației arată astfel: moldoveni/români - 3729
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
0,94% sunt ucraineni (53 persoane), 0,64% - ruși (36 peroane); 1 găgăuz, 2 bulgari, alte naționalități - 8 persoane . Primarul cumunei este Anatolie Baciu, din Partidul Liberal Democrat, care a câștigat turul II la alegerile locale din 2011 cu 787 voturi. Contracandidatul său, comunistul Ion Gordilă, a acumulat 781 de voturi . Consiliul local este alcătuit din 15 consilieri. Conforma rezultatelor alegerilor din 2011, șase mandate au reventi comuniștilor, 5 mandate - liberal-democraților, și câte două democraților și liberalilor. În 1995 este deschisă
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
peroane); 1 găgăuz, 2 bulgari, alte naționalități - 8 persoane . Primarul cumunei este Anatolie Baciu, din Partidul Liberal Democrat, care a câștigat turul II la alegerile locale din 2011 cu 787 voturi. Contracandidatul său, comunistul Ion Gordilă, a acumulat 781 de voturi . Consiliul local este alcătuit din 15 consilieri. Conforma rezultatelor alegerilor din 2011, șase mandate au reventi comuniștilor, 5 mandate - liberal-democraților, și câte două democraților și liberalilor. În 1995 este deschisă Casa memorială „Liviu Damian”. Expoziția reunește piese originale, numeroase obiecte
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
a acumulat mai mult de 50% s-a organizat turului II la 19 iunie 2016 la care au participat primii doi candidați cu cele mai mari rezultate. Turul doi a fost câștigat de către Preașcă Elisei (PLDM) obținând 59,84% din voturi. Din cele 13 mandate din consiliul local 6 sunt deținute de către PLDM, 4 de către PCRM și 3 de către PDM: La recensământul din 2004 în Sânereii Noi au fost înregistrate 3341 persoane, inclusiv 1641 bărbați și 1700 femei. Componența etnică este
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
oficiu poștal, un palat de cultură și alte instituții social-culturale. Primarul orașului este Valentina Rusu(PN) ales în 2015. Alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. În prumul tur au fost înscriși 8 canditați, cele mai multe voturi au acumulat Petru Boev (37,03% din sufragii) și Natalia Vechiu (26,93 %). Turul doi a fost câștigat de Petru Booev cu diferența de 11,62%. Consiliul orășenesc este alcătuit din 8 reprezentanți ai Partidului Comuniștilor, 3 Ai Partidului Liberal
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
refuzat de fiecare dată, cu o integritate morală ce nu pare a mai fi fost întâlnită în politica românească. În 1859 a fost trimis la Constantinopol, ca reprezentant al țărilor unite pentru a obține recunoașterea stării de lucruri creată prin votul de la 24 ianuarie și deci a dobândi unirea definitivă. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea tuturor moșiilor la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării. Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
economică până în 1845 când a început o nouă criză.Sistemul politic impus de Ludovic Filip părea funcționabil. Dar odată cu izbucnirea crizei economice în 1845, și-au făcut apariția cât mai mulți opozanți ce apărau revendicările politice precum extinderea dreptului de vot. Regimul a refuzat și în jurul revendicării centrale s-a organizat opoziția centrală. Campania trebuia să se soldeze cu un mare banchet care avea loc la începutul 1848. A fost interzis și astfel a început Revoluția din 1848 în Franța. În
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
și organizau lucrări publice. Deși erau 100 000 de muncitori, proiectul a eșuat, atelierile fiind mai degrabă azile de caritate. Fiscalitatea a crescut cu 50%, iar revoluția a accentuat criza. Se ducea o campanie pentru abolirea sclaviei. A fost introdus votul universal (masculin), masa electorală crescând la un număr de 9 milioane de francezi. S-au programat alegeri pe baza votului universal, iar participarea în masă arăta că există un interes major pentru politică. Republicanii moderați au câștigat un număr mare
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Fiscalitatea a crescut cu 50%, iar revoluția a accentuat criza. Se ducea o campanie pentru abolirea sclaviei. A fost introdus votul universal (masculin), masa electorală crescând la un număr de 9 milioane de francezi. S-au programat alegeri pe baza votului universal, iar participarea în masă arăta că există un interes major pentru politică. Republicanii moderați au câștigat un număr mare de locuri, urmați apoi de monarhiști a căror cauză legitimistă era reprezentată de fiul ducelui de Berry. Apare însă un
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
din Memorialul de la Sfânta Elena nu era acel “tiran” care fusese în realitate. În 1840, osemintele lui Napoleon au fost repatriate și reinhumate, un milion de francezi aducându-i un omagiu. În 1848, Ludovic și-a depus candidatura pe baza votului universal. Acesta câștigă alegerile cu o victorie zdrobitoare, învingându-l pe contracandidatul său, generalul Cavaignac, care avea mai puțin cu 4 milioane de voturi decât acesta. Votul universal funcționa în sens moderat conservator, majoritatea locuitorilor francezi fiind țărani cunoscuți pentru
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
milion de francezi aducându-i un omagiu. În 1848, Ludovic și-a depus candidatura pe baza votului universal. Acesta câștigă alegerile cu o victorie zdrobitoare, învingându-l pe contracandidatul său, generalul Cavaignac, care avea mai puțin cu 4 milioane de voturi decât acesta. Votul universal funcționa în sens moderat conservator, majoritatea locuitorilor francezi fiind țărani cunoscuți pentru poziția conservatoare, tradiționalistă. Țărănimea dorea mai curând o soluție de stabilitate, de calm politic și respingea soluțiile extremist ce puteau să atace proprietatea private
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
aducându-i un omagiu. În 1848, Ludovic și-a depus candidatura pe baza votului universal. Acesta câștigă alegerile cu o victorie zdrobitoare, învingându-l pe contracandidatul său, generalul Cavaignac, care avea mai puțin cu 4 milioane de voturi decât acesta. Votul universal funcționa în sens moderat conservator, majoritatea locuitorilor francezi fiind țărani cunoscuți pentru poziția conservatoare, tradiționalistă. Țărănimea dorea mai curând o soluție de stabilitate, de calm politic și respingea soluțiile extremist ce puteau să atace proprietatea private, neaderand la mentalitatea
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
unele de extremă-stânga) în orașele industriale. Izbucnește apoi un conflict dintre Adunarea Națională și președintele Ludovic Bonaparte care nu putea să-și impună politică la care aspira. Partidul conservator a modificat legea electorală, iar din 1850 practic nu mai există votul universal, eliminând 3 milioane de alegători ai stângii. Centrul se contracta în favoarea extremelor și se renunță la votul universal fiindcă la Paris s-au organizat alegeri parțiale, câștigate de un candidat socialist. Eugène Sue, influențat de idei socialiste, a scris
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
nu putea să-și impună politică la care aspira. Partidul conservator a modificat legea electorală, iar din 1850 practic nu mai există votul universal, eliminând 3 milioane de alegători ai stângii. Centrul se contracta în favoarea extremelor și se renunță la votul universal fiindcă la Paris s-au organizat alegeri parțiale, câștigate de un candidat socialist. Eugène Sue, influențat de idei socialiste, a scris cel mai de success roman de epoca-Misterele Parisului. Ludovic Bonaparte Napoleon a devenit campionul care dorea să restabilească
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
universal fiindcă la Paris s-au organizat alegeri parțiale, câștigate de un candidat socialist. Eugène Sue, influențat de idei socialiste, a scris cel mai de success roman de epoca-Misterele Parisului. Ludovic Bonaparte Napoleon a devenit campionul care dorea să restabilească votul universal, devenind tot mai popular. Plănuia să modifice constituția și prerogativele sale. Dorea prelungirea mandatului, refacerea constituției în care puterea executivă să fie mai mare în raport cu cea legislativă. Dorea să obțină această modificare a constituției prin Parlament cu o anumită
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
a fost de acord cu modificările constituționale. Puterea executivă a șefului statului era sporită, iar mandatul a fost prelungit la 10 ani. Puterea legislativă a fost diminuată prin fragmentare, apărând trei noi instituții publice: Corpul Legislativ (camera inferioară, aleasă cu vot universal), Senatul (Camera superioară, care nu era aleasă, fiind alcătuită din senatori de drept, mareșali, amirali, cler, membri ai casei “regale”) și Consiliul de Stat care împreună cu guvernul, pregătea proiecte de legi. În 1852, după un turneu prin provincie întreprins
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Au urmat lupte între guvern și militarii Gărzii Naționale. Au fost comise două tentative de lovitură, dar care au fost dejucate. Guvernanții francezi s-au refugiat spre vest, alături de parlamentari, stabilindu-se la Bordeaux. Neexistând o autoritate legitimate de un vot popular, începe lupta deschisă pentru controlul politic în Paris. Situația se agravează în martie 1871 când guvernul dorește să-și afirme autoritatea asupra capitalei. Garda Națională devenise un element perturbator fiindcă avea acces la cantități mari de armament. Se încearcă
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
reînnoiau câte o treime din ei o dată la trei ani. Există o categorie de senatori inamovibili, 75 din 300 fiind aleși pe viață până în 1884, după care toți senatorii aleși aveau aceeași durata de mandat.Camera Deputaților era aleasă prin vot universal. Ambele camera alegeau președintele. Președintele era demis doar de Senat pe baza unor acuzații grave. Puterea judecătorească era independentă. Conform constituției din 1875, Franța devenise o republica prezidențială. În 1876 au avut loc alegeri după nouă legislație după ce Adunarea
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
al Franței și finanțat cu presă controlată. Boulanger a fost astfel lansat în jocul politic de către revizioniști și a candidat în mai multe locuri în Parlament, în 1889 fiind ales cu o majoritate zdrobitoare cu un sfer de milion de voturi din Paris. Popularitatea sa era la apogee, iar partizanii l-au îndemnat să dea o lovitură de forță, să organizeze o demonstrație în Paris și să preseze parlamentul să accepte modificările constituționale. Dar Boulanger nu a vrut să declanșeze o
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]