178,662 matches
-
ar fi datorat conflictului cu liderul partidului și fostul președinte-interimar, Crin Antonescu. La 8 martie 2013, Adriana Săftoiu s-a înscris în Partidul Democrat-Liberal (PDL), la invitația președintelui Vasile Blaga. A fost aleasă purtator de cuvânt al PDL, cu un vot împotrivă. Adriana Săftoiu a publicat o carte, intitulată "Vocile puterii" (Ed. Trei, București, 2007), despre toți purtătorii de cuvânt din instituțiile importante ale statului, din anii '90 și până în prezent. Adriana Săftoiu a fost căsătorită cu fostul director al Serviciului
Adriana Săftoiu () [Corola-website/Science/305560_a_306889]
-
s-a înscris în cursa electorală pentru Primăria Sectorului 6, din partea USL, alianță politică aflată la acea dată la guvernare. Candidatura sa a fost susținută de partidele din alianță - PNL, PSD și PC. A ieșit câștigător, cu 50,16% din voturi. La sfârșitul acelui mandat, în 2016, Mănescu rămăsese singurul primar din București ales în 2012 și rămas încă în funcție, ceilalți fiind toți cercetați penal și ca urmare suspendați, demiși sau obligați să demisioneze. Cu toate acestea, el a hotărât
Rareș Mănescu () [Corola-website/Science/305569_a_306898]
-
din 6 octombrie 2002, dar datorită prezenței scăzute la urne (de doar 41,43 % dintre alegători), alegerile au fost invalidate. Participa la o nouă rundă de alegeri din 20 octombrie 2002. În urma alegerilor, Gh.Tabunșcic a acumulat 50,99% de voturi, fiind ales că bașcan, iar Mihail Formuzal obține 43,22% din voturi. La scurt timp după ce Formuzal devenise principalul concurent al candidatului PCRM la alegerile guvernatorului din 2002, au fost inițiate o serie de persecuții la adresa lui Formuzal, căruia i s-
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
41,43 % dintre alegători), alegerile au fost invalidate. Participa la o nouă rundă de alegeri din 20 octombrie 2002. În urma alegerilor, Gh.Tabunșcic a acumulat 50,99% de voturi, fiind ales că bașcan, iar Mihail Formuzal obține 43,22% din voturi. La scurt timp după ce Formuzal devenise principalul concurent al candidatului PCRM la alegerile guvernatorului din 2002, au fost inițiate o serie de persecuții la adresa lui Formuzal, căruia i s-au deschis 8 dosare penale pentru presupuse infracțiuni de natură economice (corupție
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
a fost susținut de Partidul Comuniștilor din Republică Moldova (PCRM) și de Partidul Agrar din Moldova, beneficiind în plus și de mediatizarea excesivă a candidaturii sale, bașcanul în exercițiu, Gheorghe Tabunșcic, a acumulat în primul tur doar 24,14% din voturile alegătorilor găgăuzi și nu a trecut în turul doi. Pierderea alegerilor s-a datorat slabelor realizări ale bașcanului în cel de-al doilea mandat și izolării tot mai mult a UTA Găgăuz Yeri. În acest scrutin, Formuzal a fost sprijit
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
Nicolai Dudoglo au acumulat 33,89% și respectiv 31,40% din sufragiile alegătorilor. La turul ÎI din 17 decembrie 2006, primarul orașului Ceadîr-Lunga, Mihail Formuzal, a repurtat victoria pentru postul de de bașcan (guvernator) al Găgăuziei cu 56,23% din voturi. Mihail Formuzal, ales în funcția de Guvernator al Găgăuziei, a declarat la 19 decembrie 2006 că intenționează să conlucreze de o manieră constructivă cu autoritățile centrale de la Chișinău, împotriva cărora s-a pronunțat de mai multe ori în timpul campaniei electorale
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
о́бласть). În 1991, rangul regiunii a fost schimbat în Republica Sovietică Socialistă Gorno-Altai, pentru ca în 1992 republica să primească numele pe care îl are și în ziua de azi. Șeful statului și al guvernului este președintele ales prin vot universal pentru un mandat de patru ani. În 2006, șeful statului era Alexandr Vasilievici Berdnikov. Corpul legiuitor al republicii este El Kurultai, cu 41 de deputați, aleși prin vot universal pentru un mandat de patru ani. Constituția Republicii Altai a
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
de azi. Șeful statului și al guvernului este președintele ales prin vot universal pentru un mandat de patru ani. În 2006, șeful statului era Alexandr Vasilievici Berdnikov. Corpul legiuitor al republicii este El Kurultai, cu 41 de deputați, aleși prin vot universal pentru un mandat de patru ani. Constituția Republicii Altai a fost adoptată pe 7 iunie 1997. Republica Altai este o regiune agricolă. Cele câteva întreprinderi industriale sunt cele din industria alimentară, metalurgiei neforoaselor, chimică, extragerii mineralelor utile (aur), prelucrarea
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
sunt aleși la fiecare patru ani. În anul 2001 accede la putere în Republică Moldova Partidul Comuniștilor, unul din deputații în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunșcic. În regiunea autonomă găgăuza, Partidul Comuniștilor obține 80,5% din voturile alegătorilor, media pe țară fiind de 50%. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte cu , nu a putut adopta hotărâri, deoarece acestea nu erau aprobate de conducerea Adunării Populare
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
în lipsă de cvorum. În consecință, activitatea legislativă și executivă în autonomie a fost blocată pentru o perioadă de cinci luni. La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei i-au acordat un vot de neîncredere Guvernatorului Găgăuziei și au stabilit pentru data de 24 februarie 2002 organizarea referendumului de revocare din funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii - opt deputați. Potrivit Regulamentului Găgăuziei și Regulamentului Adunării Populare, pentru adoptarea unei astfel de hotărâri sunt necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea lui Ivan Kristioglo în funcția de președinte al Adunării Populare au votat
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
viitoarei federații moldovene. El s-a alăturat forțelor care revendică includerea Găgăuziei în tratativele cu privire la federalizare. Ca urmare a acestei acțiuni, bașcanul Gheorghe Tabunșcic a încercat demiterea lui Kristioglo, dar nu a reușit acumularea celor două treimi din numărul de voturi din Adunarea Populară. Deputații găgăuzi au votat, totuși, în unanimitate o hotărâre, prin care i-au retras lui Kristioglo dreptul de a face declarații în numele Adunării Populare sau a prezidiului acesteia. La data de 20 decembrie 2003, odată cu formarea unui
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
Adunării Populare a Găgăuziei, devenind șef al Direcției tineret și sport a Comitetului executiv al Găgăuziei. El a fost ales la data de 18 iulie 2004 în funcția de primar al orașului Comrat (centrul administrativ al autonomiei) cu 61% din voturi (adică 3.882 din cele 6.340 de voturi legal exprimate), în fața contracandidatului comunist Vasili Croitor care a obținut 38% (adică 2.380 voturi). Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală din UTAG, la scrutin au participat 41,66% din
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
și sport a Comitetului executiv al Găgăuziei. El a fost ales la data de 18 iulie 2004 în funcția de primar al orașului Comrat (centrul administrativ al autonomiei) cu 61% din voturi (adică 3.882 din cele 6.340 de voturi legal exprimate), în fața contracandidatului comunist Vasili Croitor care a obținut 38% (adică 2.380 voturi). Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală din UTAG, la scrutin au participat 41,66% din cei 16.000 de alegători incluși în listele electorale
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
iulie 2004 în funcția de primar al orașului Comrat (centrul administrativ al autonomiei) cu 61% din voturi (adică 3.882 din cele 6.340 de voturi legal exprimate), în fața contracandidatului comunist Vasili Croitor care a obținut 38% (adică 2.380 voturi). Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală din UTAG, la scrutin au participat 41,66% din cei 16.000 de alegători incluși în listele electorale. Foști primari ai municipiului Comrat au fost Constantin Taușanji (demis în aprilie 2004 de către Adunarea
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
Nicolai Dudoglo au acumulat 33,89% și respectiv 31,40% din sufragiile alegătorilor. La turul II din 17 decembrie 2006, primarul orașului Ceadîr-Lunga, Mihail Formuzal, a repurtat victoria pentru postul de de bașcan (guvernator) al Găgăuziei cu 56,23% din voturi, Nicolai Dudoglo obținând doar 43,77% dintre sufragii. Nicolae Dudoglo a declarat în cadrul alegerilor că nimeni din Găgăuzia nu sfidează sau ignoră integritatea teritorială a Republicii Moldova. ""Acum Găgăuzia este rusolingvă. Noi înțelegem că avem o țară comună - și noi încercăm
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
o garanție..."", a afirmat Nicolae Dudoglo. La alegerile din 16 martie 2008, profesorul Nicolai Dudoglo, primarul municipiului Comrat, a fost ales ca deputat de Comrat în Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri. El a obținut în primul tur de scrutin 1482 voturi (reprezentând 67.33%). La alegerile parlamentare ordinare din 30 noiembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a din partea Partidului Democrat din Moldova. A fost inclus în Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
deținut funcția de șef al Direcției pentru informații și securitate al executivului din autonomia găgăuza, în timpul mandatului bașcanului Dumitru Croitor (1999-2002). La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei i-au acordat un vot de neîncredere Guvernatorului Găgăuziei și au stabilit pentru data de 24 februarie 2002 organizarea referendumului de revocare din funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
că guvernul republican de la Chișinău are restante cu privire la plata salariilor profesorilor din autonomie. După o rundă de alegeri pentru funcția de guvernator invalidate din cauza lipsei mumărului minim de alegători, la 20 octombrie 2002, Gheorghe Tabunșcic a acumulat 50,99% de voturi. La data de 9 noiembrie 2002, Gheorghe Tabunșcic este investit în funcția de Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia “Găgăuz Yeri”. Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri a aprobat la data de 4 decembrie 2002 cabinetul format de către bașcanul Gheorghe Tabunșcic. De
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri), parte componentă a Republicii Moldova. Adunarea Populară a autonomiei găgăuze are competențe în următoarele domenii: Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputati aleși pentru un mandat de 4 ani, în circumscripții teritoriale uninominale prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei poate fi ales orice cetățean al Republicii Moldova cu drepturi electorale care a împlinit vârsta de 21 de ani și la momentul efectuării alegerilor locuiește pe teritoriul circumscripției
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
să înainteze doar câte un singur candidat în fiecare circumscripție electorală. Nici o persoană nu poate candida în mai multe circumscripții. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a acumulat în primul tur mai mult de 50% din numărul de voturi valabil exprimate de alegătorii ce au participat la scrutin, se organizează în termen de 2 săptămâni un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați ce au acumulat cel mai mare număr de voturi. Dintre aceștia, este ales candidatul
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
de 50% din numărul de voturi valabil exprimate de alegătorii ce au participat la scrutin, se organizează în termen de 2 săptămâni un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați ce au acumulat cel mai mare număr de voturi. Dintre aceștia, este ales candidatul care a acumulat cel mai mare număr de voturi. În cazul în care alegerile au fost declarate nule sau nevalabile, are loc repetarea alegerilor în termen de 2 săptămâni, fiind ales candidatul ce a acumulat
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
scrutin, se organizează în termen de 2 săptămâni un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați ce au acumulat cel mai mare număr de voturi. Dintre aceștia, este ales candidatul care a acumulat cel mai mare număr de voturi. În cazul în care alegerile au fost declarate nule sau nevalabile, are loc repetarea alegerilor în termen de 2 săptămâni, fiind ales candidatul ce a acumulat mai mult de 50% din voturile alegătorilor ce au participat la scrutin. Adunarea Populară
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
care a acumulat cel mai mare număr de voturi. În cazul în care alegerile au fost declarate nule sau nevalabile, are loc repetarea alegerilor în termen de 2 săptămâni, fiind ales candidatul ce a acumulat mai mult de 50% din voturile alegătorilor ce au participat la scrutin. Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri este autoritatea reprezentativă și legislativă a autonomiei, de competență căreia tine: adoptarea actelor normative în domenii prestabilite, a căror executare este obligatorie pe teritoriul UTA Găgăuzia; soluționarea problemelor organizării
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
autonomiei, care deținea această funcție din anul 1999. Pentru demiterea lui Kendighelean au votat 24 de deputați, iar împotriva acestei decizii - opt deputați. Potrivit Regulamentului Găgăuziei și Regulamentului Adunării Populare, pentru adoptarea unei astfel de hotărâri sunt necesare 23 de voturi. Ivan Kristioglo a fost ales la data de 23 mai 2002 în funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri, înlocuindu-l pe Mihail Kendighelean. Pentru alegerea lui Ivan Kristioglo în funcția de președinte al Adunării Populare au votat
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]