17,675 matches
-
în ecosistemul general. Desigur că unele puncte de vedere ca teoria dezechilibrului celor 4 umori: sângele, flegma (limfa) — produsă de creier, bila neagră (produs al splinei) și bila galbenă (produsă de ficat) intră în teoria sistemică a funcționalității organismului uman. Așezarea omului în relație cu mediul terestru și cosmic, în conturarea temperamentelor, își are reflexia ei dacă o conectăm la teoria umorilor. După Hippocrat sediul etiologiei bolilor se află în natură și ea contribuie sensibil la vindecarea lor. Recomandarea sa prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
venesecția, se recomandă spălarea frecventă a ochilor expuși la vânturile cu nisip. Se crede că făceau operații și pe craniu și stomac nu numai pe membre. Regii aveau medici la curte. Unii practicieni erau exorciști, alungători de duhuri rele prin așezarea mâinilor în capul bolnavului. Deși în Talmud se scrie că „profesia de medic face parte din cele 7 meserii care nu au parte de fericire veșnică“, destule texte recomandă oamenilor să locuiască în localități cu medici, contrar recomandărilor evreilor din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca, În mesajul de deschidere a lucrărilor corpurilor legiuitoare, din 5/17 decembrie 1865, să facă cunoscut că „niciodată persoana mea nu va fi o Împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui așezare am fost fericit a contribui” <ref id="17"> 17 Monitorul Oficial, nr. 270 din 5/17 decembrie 1865, p. 1179. </ref>. În felul acesta, domnitorul a dorit să facă publică poziția sa, să pună capăt zvonurilor referitoare la soarta tronului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de ape. Cuvântul românesc apă își are rădăcina în indoeuropeanul ap. Tot atât de apropiat fonetic de această rădăcină este și arabul ab, pe care îl regăsim și în apelativul mir-ab, cu semnificația de "emirul apei", adică diriguitorul gospodăririi apei într-o așezare cu climă caldă unde drămuirea apei este un element esențial pentru comunitate. Și în condițiile noastre, mai puțin aride, viața unei comunități rurale începea și se dezvolta în jurul unei surse sigure de apă, cu folosințe multiple, de la băut și adăpatul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai puțin aride, viața unei comunități rurale începea și se dezvolta în jurul unei surse sigure de apă, cu folosințe multiple, de la băut și adăpatul vitelor, la prepararea hranei, spălat, pescuit și irigație, morărit și alte îndeletniciri casnice tradiționale. Într-o așezare izolată, dominată de un singur curs de apă, într-o vale lungă și îngustă, fără afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află una din rezervațiile Deltei, loc preferat de pelicani. De la Insula Leuke la Insula Șerpilor. Cealaltă insulă, Leuce la romani, se află în largul mării, la răsărit de gura Sulina. Ptolemeu îi dă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Istorii, IV.48). Cuvântul indoeuropean de origine este snap, după I. I. Russu. Referințele vechi, antice sau medievale, cu privire la acest râu sunt extrem de sărace, probabil și pentru faptul că străbătea în marea parte a cursului său o regiune nepopulată, fără așezări stabile din cauza aridității sale, cutreierată de turmele crescătorilor de vite; nu numai pe vremea lui Herodot, ca sciții, dar până la începutul secolului nostru, ca oieri din subcarpați, și mai ales din Transilvania - mărgineni, bârsani etc. Pentru aceștia, cursul de apă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
documentelor privind râul Jiu, și numele său, ne poate informa asupra felului cum era privit cursul său în trecut, asupra punctelor de traversare și podurilor sale în contextul vechilor drumuri de comerț, și chiar asupra unor aspecte ale evoluției principalei așezări de pe cursul său, Craiova. Jiul nu poate fi identificat între afluenții Dunării indicați de Herodot pe stânga fluviului: Porata - Prut, Tiarantos - Siret, Araros -, Naparis - Ialomița, Ordessos - Argeș. Și nici între cele trei cursuri pe care geograful grec le pune pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se află la capătul unui pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este Jiul. În scena următoare, dincolo de apă, se vede o așezare civilă, cu case geto-dace părăsite: pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este Jiul. În scena următoare, dincolo de apă, se vede o așezare civilă, cu case geto-dace părăsite: pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo unde înceta navigabilitatea sa pentru monoxilele sau plutele timpului, dar era încă suficient de puternic pentru a oferi o apărare naturală
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mijlociu, cu adâncimi mai mici și albie mai îngustă datorită pantei mai accentuate și cursului mai rapid, se aflau și condiții mai lesnicioase pentru o trecere prin vad vara, sau pentru edificarea unui pod. Situația este similară cu cea a așezărilor fortificate geto-dace de la Popești, pe Argeș, și de la Dridu, pe Ialomița. Numai cu accentuarea regresiunii dacice (ce-și atinge maximul în sec. II e.n.), aceste avantaje se pierd treptat și de aceea - după unii cercetători 31 - astfel de așezări fortificate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a așezărilor fortificate geto-dace de la Popești, pe Argeș, și de la Dridu, pe Ialomița. Numai cu accentuarea regresiunii dacice (ce-și atinge maximul în sec. II e.n.), aceste avantaje se pierd treptat și de aceea - după unii cercetători 31 - astfel de așezări fortificate de câmpie tind a se muta sub munte. Regresiunea antrenase eroziuni în albie, accentuarea pantei în cursul inferior și reducerea adâncimii și lățimii, pierderea sau reducerea navigabilității. Mai trebuie observat că, în secolul II e.n., apele Jiului nu mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în cursul inferior și reducerea adâncimii și lățimii, pierderea sau reducerea navigabilității. Mai trebuie observat că, în secolul II e.n., apele Jiului nu mai puteau să inunde nici la niveluri excepționale terenul de luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului de peste Jiu, s-a aflat în zona Mânăstirii Bucovățul Vechi - Coșuna și a fost împotmolit de viiturile râului. Cu ocazia restaurării din anul 1926 a mânăstirii, s-au văzut în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest codex ne oferă cea mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului al XIV-lea, redă râul Jiu - Zi34, între
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului al XIV-lea, redă râul Jiu - Zi34, între Dunăre - Danubio și Olt - Holta; pe Zi, ponte de Zicho - Podul Jiului, iar la capătul podului, pe stânga apei, Ponssiona, o așezare importantă figurată ca o cetate cu ziduri și turnuri (fig. 3), pe care I. Dumitru-Snagov o identifică cu Craiova. Fig. 3. Ponssiona Pn, în Codex latinus Parisinus (finele sec. XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat de codex. Un astfel de apelativ ne informează totodată că un alt pod al Jiului nu mai exista
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat de codex. Un astfel de apelativ ne informează totodată că un alt pod al Jiului nu mai exista în acel timp, apelativul Podul Jiului fiind suficient pentru a desemna fără greș acea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe a Băniei, pe malul de nisipuri din lunca largă a Jiului. Acest "conglomerat", legat de o importantă trecere peste Jiu, cu pod amplasat probabil puțin
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mediu, până în secolul al XIV-lea, prin Ponssiona - Podul Jiului. Din secolul al XIV-lea, de când este posibil să fi luat numele de Craiova, și mai ales după instituirea Marii Bănii de la finele secolului al XV-lea, în centrul acestei așezări se consolidează orașul-tîrg Craiova, în jurul reședinței Băniei. Cel mai vechi monument medieval în picioare azi la Craiova este Mânăstirea Coșuna - Bucovăț, zidită în anul 1572. Nu se poate, însă, ca la finele secolului XV să nu fi existat un așezământ
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
intensă romanitate cum este Țara Hațegului, a păstrat sensul de canal aplicat canalelor de mori derivate dintr-un curs principal de apă, dintr-un râu mai mare. Avem astfel derivat din Râul Mare, coborând din Retezat, Râu de Mori, cu așezarea omonimă. Și Odovajnița (Vodovajnița - traducerea slavă a Apei Mari) este o astfel de derivație spre Câmpul Mare al Ulpiei Traiane, pentru mori și irigații, funcționând din vremea lui Hadrian, conform unei inscripții găsite în zonă59. Sunt numeroase hidronimele de ape
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Neagră (lat. nigra), valea Albă, Alba (lat. album), Balta Verde (lat. viridis), Amaradia, Amara (lat. amarus), Lacu Sărat, Sărata (lat. sal), Apa Caldă (lat. calida), Recea (lat. recens), Repedea (lat. rapida). Runcul este un nume de pârâu, nu numai de așezare, întîlnit în mai multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce a însoțit pe scară mare instalarea administrației romane în Dacia. Defrișarea care, făcută și după alte procedee, poartă numele tot de origine latină
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]